Page 25 - Albina_1959_05
P. 25
r-.eg'or.o;:"
Huned< n-i)e a
i n u n «
• ALBINA
t
ANUL «2 J
Seria II-a ţ în acest număr: £
Nr. 596 I :
Miercuri J C. Constantinescu ~
27 mai 1959 f Intr-un câtun de romi
8 pagini — 15 bani ţ — pag. 2
REVISTA SAPTAM ÎNALA A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE
Răspundem Io între
bările cititorilor
— pag. 3
A. Croitoru ~ Briga
da ştiinţifică a comunei
— pag. 4-5
V. Drăghiceanu ~ Bi
blioteca noastră e frun
taşă — pag. 4 - 5 .
X
jT T ip o n n n n n n n n ro T n n n n n n n n rî w.
iii sil
Pentru oa tu să creşti voinic
Să-ţi fie viaţa-nseninată,
Se plâmâdeşte todu-n spic
Şi creşte holda-mbelşugată.
Pentru ca glasul tău curat
Pe plaiuri mindre să răsune.
Prin aspre vremuri am luptat
Să creşti în aiste vremuri bune.
Ca să-ţi suridd n viitor
A fericirii mindră rază,
Cu "braţul lui ocrotitor
Poporu-ntreg îţi stă de pază 1
GEORGE BREAZU
corespondent voluntar
Sint tată-acum, şi-s tare fericit ! ’
Rizind, fetiţa-mi iese înainte
In bucuria ce m-a copleşit.
Eu o sărut, înduioşat, pe frunte.
Ce culmi înalte oare vei cuprinde
In viaţa ta — plâpîndul meu vlăstar 1
Ţoală bucuria de a trăi, tot seninul cerului de mai s-au revărsat parcă pe chipurile acestor minunate flori ale Căci astăzi viitorul ţi se-ntinde
patriei. Cită graţie in mişcări, cită măiestrie la... 5 anişorii Jucaţi, copii/ Jucaţi, viitori artişti ai scenflor sau Spre Înălţimi ce nu cunosc hotar.
maeştri făurari al holdelor de auri Izbindă deplină, generaţie cu adevărat fericită l
ION BICU
corespondent voluntar
Intîi copiii. A şa spune fiecare părinte. nizaţiile de pionieri, prin U.T.M., să le des cum în Statele Unite ale A m ericii sute da
A şa spun si orînduelile tării noastre. Si le- chidă privirile, să poată vedea orizontul în copii care abia depăşesc vîrsta de 10 ani.
q ile tuturor ţărilor democrate. C ele mai a d în cim e; să le deschidă inim ile tot spre îmbracă haineje aspre si cenuşii ale închi-i
frumoase palate, cele m ai strălucitoare desăvîrşirea umană, spre m ăreţia faptelor. sorilor, pentru, asasinat. Fiindcă pe ei ase
parcuri sint hărăzite copiilor. Creşele, că Cărţi pentru copii, jocuri pentru cop_ii. i-au învatat cărţile, film ele, program ele, de
m inele, qrădinitele, şcolile, alcătuiesc cea haine pentru copii, fel si chip de bunătăţi televiziune. In Vietnam ul de Sud, în laaărui ■
dinţii qriiă în qospodărirea oricărui sat. pentru copii, stau astăzi rînduite pe toate m orţii de la Fu Loi, nu demult, au fost ucişi
oricărui oraş, vech i sau nou. Din buqetul rafturile librăriilor, pe toate standurile, la şi copii. In plantaţiile de ceai, cafea ori
statului o sumă însemnată este alocată toate vitrinele. Părinţii, profesorii, educatoa trestie de zahăr, tînguie plînsul copiilor vlă
pentru asiqurarea unor condiţii optime de rele îsi încarcă braţele cu darurile primă guiţi de munca săvîrşită peste puteri.
creştere a noii qeneratii. U zinele şi fabri verii. In plin soare sărbătorim lumina ochi- Părinţi din toată lumea, indiferent, de cin
cile, instituţiile culturale si qospodăriile co loare, de credinţă, de rasă, sîntem alături de
lective prevăd în buqetele lor. de la an la v o i cînd visaţi şi luptati ca să smulqeti din
4 #
an, alocaţii tot mai substanţiale, pentru ca m îinile stăpînilor alte condiţii de viată si <
schimbul de mîine, această prim ăvară a pa m w / m m s r* educaţie pentru copiii voştri.
triei, sa ^înflorească cum nici în vis nu au E în tîi Iunie. Zi cu risipă de soare, cînd
visat străbunii şi părinţii lor. Pe m alurile razele fierbinţi încălzesc şi qheturile arctice* *
însorite ale mării, pe plaiurile minunate ale ivi'.....J Se-naltă albatrosul speranţei în tăria viito
Carpatilor, m ii şi m ii de copii, fii ai oame rului. Luptă si încredere. N o i zărim orizontul !
nilor muncii, îşi petrec neuitatele zile de în care nu vo r mai pluti nori în văzduhul :
vacantă. Lor le sînt deschise azi toate por lor n o ş tri; sărbătorim permanenta vieţii în pămîntului. Cînd ochii niciunui copil nu von .
ţile. Ei îşi pot făuri cele mai cutezătoare acest cosmos ale cărui taine am început să mai fi nequrati de josnicia unei v ie ţi de ex
visuri, cu certitudinea că azi ele devin le citim. ploatare. Cînd de 1 Iunie, în ziua cu cea mat-
• fapte. Din rîndurile tinerei qeneratii vo r Intîi Iunie, cînd păsările meridianului nos lim pede zare, pe întreg pămîntul v a flutura
ieşi oameni luminaţi, constructori devotaţi ai tru şi-au qătit cuiburile pentru întîmpinarea deviza : întîi c o p iii! Lăsati-i în apele soa re*'
socialismului în patria noastră. altor qeneraţii de pui, e ziua internaţională lui., Intîi copiii. Dati-le x.îsul şi bunătăţile co*
La educarea copiilor noştri nu mai stră a luminii. Buzele tuturor oam enilor rostesc pilăriei, să crească puternici., Intîi copiii, da* ■
duim sinquri. Sîntem cu prisosinţă sprijiniţi cu vin tele: pace si prietenie. M îin ile tu ti-le cărţile frumuseţii si m ăreţiei omeneşti,
de partidul nostru draq. Capul sus si fără turor oam enilor cinstiţi si aîndurile lor, se să crească buni, îndrăqostiti de lumină, d e
teamă să-l poarte şi fiii si fiicele noastre I înlănţuie ridjcînd zid comun îm potriva ori adevăr. Intîi copiii. Invătati-i jsă iubească mi
Să le fie apa qîndurilor adîncă. Cuvîntul lor căror încercări de nim icire a vieţii. nunea muncii creatoare şi să urască tot ce
să nu cunoască otrava minciunii. Rîsul lor Nu putem uita cum în Germania occiden înjoseşte numele de om.
să nu fie sters de grozăviile, războiului pe tală zeci de m ii de cop ii îşi tîrăsc zile
care noi l-am trăit. De m ici sa-si osteneascj» întreqi, pe maidane, pe sub poduri, firavele Să poată societatea viitorului să-nfâpfU->
braţele pentru întruchiparea frumuseţii. De trupuri roase de boli, de foame, de murdărie. iască numai frumuseţea si adevănil. Să aibă!
m ici să vibreze la armonia culorilor, la neas- N u putem uita cum în Franţa, quvernul lui copiii noştri răgazul si puterea să descopere
tîmpărul m elodiilor. Să rîvnească copiii noş De Gaulle cheltuieşte zilnic trei m iliarde de osia leqilor ce explică toate orbitele exis*
tri perfecţiunea etică a omului nou care ştie franci pentru războiul nedrept din Alqeria, tentei.
să-şi îndeplinească visurile. Unda lim pede a lăsînd fără şcoli, fără adăpost si fără hrană VIOLETA ZAMFIRESCU
raţiunii lor, îndrumată de partid prin orga m ilioane de copii francezi. N u putem uita
