Page 26 - Albina_1959_05
P. 26
Rom ii ne-au îndrăgit, au în
ceput să ne ceară sfatul, au început
să ne sprijine, au devenit ei cei lucrează acum în fabricile din ju
mai „înverşunaţi propagandişti ai rul oraşului Stalin, la întreprin
şcolii..." derile forestiere, au case, păm înt
şi au intrat şi ei în rîndul oam e
Şi la aceste amintiri, Eugenia
nilor.
Antohi zîm beşte fericită.
însufleţiţi de îndemnul partidului
De la ea şi de la Gheorghe Gîn-
localnicii au purces cu mic cu
dac, un rom mai vîrstnic, am a-
mare să-şi construiască lăcaş de
flat o sumedenie 'de fapte ce m e
învăţătură şi cultură pentru copii
rită a fi povestite...
şi pentru cei care nu ştiau încă
Gîrcinul era pe vrem uri un că
buchea cărţii. Era o dimineaţă
tun unde se cuibărise m izeria.
vioaie de primăvară. Adunaţi pe
Romii, lingurari de meserie, abia
locul şcolii de astăzi, cu roabe,
de cîştigau cîţiva bani să poată
cazm ale şi tîrnăcoape gîrcenenii
omorî foam ea copiilor,- în cocioa
au prins să-şi ridice tem elia cultu
be strimte locuiau cite 3— 4 fam i
rii: şcoala..
lii la un loc. Iarna copiii abia
Pe parcurs s-au iv it şi unele
de-şi acopereau goliciunea cu cî-
greutăţi. Ba se termina betonul,
teva zdrenţe. De şcoală nici nu
Este ora de desen. Profesorul Ionescu Alexandru, de la şcoala profesională putea fi vorba. De încerca v re ba ţigla. Dar toate se pot înfăptui
dS mecanici agricoli din Ciulniţa explică elevilor cu toată dragostea cum cînd ţara ta, e casa ta. Partidul
trebuie desenată o piesă de tractor. unul să m eargă la carte în satele
le-a întins mîna ocrotitoare şi to
vecine, era bătut şi batjocorit nu varăşii au fost în m ijlocul lor.
N icicîn d n-au apucat m eleagu
In va le au înflorit merii, iar sus rile Gîrcinului atîta dragoste de
re. In vale apa şerpuitoare a Gîr- Infr-un căiun muncă, atîta bucurie ca în zilele
semeţe ale munţilor
pe crestele
zăpada se răsfaţă argintie în soa
anului 1950, cînd, cu mic cu mare,
cinului saltă vesela peste prundiş sătenii de aici îşi construiau
ducînd în calea ei im aginele de şcoala.
viaţă nouă întîlnite prin aşezările de romi — In toamnă, cînd în toate şco
pe unde a călătorit. A ici, în aceas lile din ţară clopotul vestea prima
tă minunată vale, pitoresc cuibă zi de şcoală, am păşit cu Ludmila
rită la poalele Higheşului şi Ciu- Trifon spre noua şi frumoasa clă
caşUlui se află un cătun de romi. dire, îşi continuă povestirea Eu
răşina, şi am intirile au prins să se mai pentru vina de a avea pielea
Un cătun cu 1000 de suflete, cu genia Antohi. In poarta şcolii
înşiruie ca m ărgelele într-o sal mai tuciurie. îndeletnicirea rom i
132 de case de culoarea albăstre ne-au întîm pinat cei mai bătrîni
bă... lor din G îrceni de lingurari şi
lelor, cu bibliotecă, şcoală nouă, cea de a strînge de sub straiul dintre rom ii din Gîrceni, oferin-
— Sint zece ani de atunci... am
punct sanitar şi puzderii de copii. zăpezii prim ele floH din pădure e du-ne buchete mari de flori şi
venit cu Ludmila aici să aducem
Cînd am coborît în valea Gîr- azi doar o tristă aducere aminte. sărutul cald al recunoştinţei.
pe acest ogor înţelenit al neştiin-
cinului, în cătunul ce-i poartă nu In anii regim ului de democra
ţei, lumina slovelor, lumina căr
mele, bineţe mi-au dat copii cu ţie populară li s-a schimbat viaţa, CARMEN CONSTANT!NESCU
ţii. Ştiam că nu va fi uşor, ştiam
pielea arămie şi cu ochi de cu
că trebuie să ducem la bun sfîrşit
loarea antracitului.
sarcina trasată de partid. Cînd
A m pornit spre şcoala rom ilor
am poposit în Gîrcini, ne-au în-
din Gîrceni, să cunosc pe cele
tîmpinat priviri curioase, neîn
două învăţătoare despre care au
crezătoare şi o baracă destinată,
zisem că alături de romii din că
pentru şcoală. C opiii nu veneau
tun au pus tem elie şcolii de aici,
la şcoală, hăituiau m aidanele şi
zidind prin muncă voluntară o
potecile în verzite ale pădurii. A m
şcoală mare, încăpătoare şi lumi
mers din casă în casă, am vorbit
noasă.
părinţilor, am m ingiiat copiii,
In curtea şcolii năpădiseră co
le-am spus poveşti, am ajutat ma
piii jucîndu-se ; în m ijlocul lor
m ele să în jgh ebeze cîte o hăinu
am gasit-o pe Eugenia Antohi,
ţă pentru cei mici, am făcut o
una dintre învăţătoare. înaltă, cu.,
tafttihâ perltru elevi, am adus ro
părul strîns în coc, cu privirea
chiţe şi hăinuţe pentru ei. Şi
blîndă şi zîm biteare, mi-a urat
greul l-am biruit, căci nu am bă
bun sosit. Am tntrebaUo de cea
tut la uşi închise, am primit spri
laltă învăţătoare, Ludihila Trifon,
jin de peste tot, de la raion, de
tovaraşa ei de' muncă. M i:a spus
la regiune.
că-i plecată în altă muncă, apoi
Şi într-o zi, pe nesimţite, şcoala
ne-am aşezat în grădina şcolii cu
a devenit neîncăpătoare pentru
brazi înalţi, cu miros proaspăt de Ţăranii muncitori din comuna Puţine iu, raionul Giurgiu, sint mindri de
cei peste 140 de elevi şi 340 de
noul lor cămin cultural. Mindria lor este cu atît mai mare, cu cit construc
analfabeţi. ţia a fost realizată prin contribuţia tuturor.
2 COMUNA d in PARIS COMUNA DIN PARIS 8
Vâ prezerttâm o caile:
maselor în vederea răsturnării celui de ai doi patriei şi a cuceririlor revoluţionare sînt des
lea imperiu şi a apărării patriei de Invadatori. crise cu multă sensibilitate de autor, fâcînd pe
Ca urmare, la 4 septembrie 1870 regimul cititor sâ aplaude din inimă victoriile proleta
COMUNA DIN PARIS bonapartist este înlăturat şi se proclamă repu riatului irancez.
blica. Burghezia franceză, trâdînd interesele po
Dar la conducerea statului se perindă porului, semnează la 10 mai 1871 pacea cu in
Cartea lui D. Rosenzweig „Comuna din Pa 'guverne care. In loc să apere interesele Fran vadatorii, predlnd Alsacia şi Lorena şi dînd o
ris' apărută în Editura Tineretului (colecţia ţei, duc o politică de pactizare cu inamicul şi contribuţie de cinci miliarde de franci aur co
„Pagini de istorie universală), analizează, de capitulare în faţa cotropitorilor prusaci. tropitorilor germani.
de pe poziţiile - înaintate cde ştiinţei max- Era clar că salvarea patriei nu o putea adu In schimb, Thiers obţine de Ia Bismarck sol
xist-leninişte, unul din cele mai măreţe eve ce deoît poporul înarmat, dar guvernul reacţio daţii francezi făcuţi prizonieri pentru a fi tri
nimente ale istoriei proletariatului francez, care, nar condus de Thiers, nu numai câ nu vrea mişi împotriva Parisului revoluţionar.
în 1871, a dat cea dintîi mare lovitură capita să înţeleagă acest iapt, ci, dimpotrivă, în Având de înfruntat doi duşmani — armatele
lismului, a zdrobit maşina de stat exploatatoa noaptea de 17— 18 martie 1871, trimite armata guvernului de la VersaHles şl cele ale milita-
re a burgheziei şi a instaurat, pentru prima să dezarmeze cartierele muncitoreşti ale Pari riştrior prusaci, muncitorii iau măsuri de apă
dată în lume, în Parisul revoluţionar, puterea sului şi sâ captureze tunurile aflate pe Mont- rare. Pretutindeni sînt ridicate baricade. Intre
aainenilor muncii. martre — tunuri ce fuseseră cumpărate din proletari şi burghezie se dă o luptă pe viaţă
banii muncitorilor. şi pe moarte- Superiori numericeşte şi prote
Paginile cărţii sînt o mărturie vie a luptei Astfel, burghezia franceză, atacând cartierele jaţi de armatele germane, guvernanţii versail-
continue dusă de masele populare franceze îm muncitoreşti ale Parisului, provoacă războiul lezi pătrund, in urma unei trădări, în Paris la
potriva monarhiei şi a reacţiunii, şi dovedesc
civil. 21 mai 1871. Muncitorii se bat cu îndârjire pen
fără tăgadă că instaurarea Comunei a fost In
martie
Poporul opune
rezistenţă şi, la 18
mod obiectiv rezultatul acestor lupte pline de 1871, înlătură burghezia, preluind puterea în tru fiecare cartier, pentru fiecare stradă.
La 28 mai cad ultimele puncte de rezistenţă
abnegaţie şi jertfe.
mâinile sale. Comitetul Central al Gărzilor N a proletară. Comuna este înirîntâ. Peste tot se
Autorul dezvăluie mizeria de nedeecri® în ţionale devine primul guvern al dictaturii pro instaurează din n-ou dezmăţul şi ierociiatea ex
care se zbatea poporul, exploatarea lui nemi letare cunoscut pînâ atunci In istorie- ploatatorilor.
loasă de către cei avuţi, corupţia, abuzul şi Zece zile mai târziu, la 28 martie 1871, în Pa Burghezia terorizează şi asasinează popu
afacerismul unei clici de aventurieri politici, In risul revoluţionar s-a proclamat Jn mod solemn laţia Parisului.
vârful căreia se afla Napoleon .cel mic'. Comuna. In ultimul capitol al cărţii, intitulat : „Bătă
Toate racilele acestei societăţi au Ieşit la încă din primele zile, Comuna fa măsuri lia Parisului* autorul demască cu fapte con
iveală cu mai multă tărie In momentul izbuc menite să ducă la Îmbunătăţirea situaţiei mun cludente actele de represiune ale burgheziei şi
nirii războiului franco-prusac din iulie 1870. citorilor şi sâ salveze patria de pericolul duş descrie cu multă dragoste eroismul comunar
manilor interni ■— guvernul reacţionar de ki zilor francezi.
Eşecurile repetate ale armatelor franceze pe VersadAes — şi de cotropitori, militarismul Cartea lectorului universitar Didi Rosenzweig,
front şi mai ales catastrofa de la Sedam, dove prusac. oferă publicului o lucrare bine documentată,
desc şi mai mult şubrezenia regimului bona Contribuţia maselor la făurirea istoriei, într-o formă plăcută şi accesibilă unui larg
pariist şi grăbesc acţiunile revoluţionare ale eroismul muncitorilor tn lupta pentru apărarea cerc de cititori.
