Page 27 - Albina_1959_05

$ e c u m m ţ c

§ u ş e l a n c
Gusoianca e o apă firavă A n a Ghienea, Elena Ion,
care taie în două satul M aria N eaqoe si Dumitra
Episcopia (comuna Guso- Chiriţă, a dat mult da furca
ieni, raionul Drăqăsanil .Cînd bărbaţilor, chemîndu-i la în­
prinde însjji puteri din ploi trecere. M ii si mii de m etri
sau din zăpezi topite, face cubi de pămînt au fost să­
prăpăd. N iciodată nu ştii paţi si curînd prin m ijlocul
cînd se umflă purtînd tot ce vă ii Guşoiencii a apărut un
întîlneste în cale, în Pes- sânt adine de doi m etri si
ceaua, iar de acolo în v o l­ larq de patru metri. Por­
bura Oltului. nind de sus, din capul satu­
Intr-o zi doi oameni au lui, sântul se întinde pe doi
pornit în susul apei. mer- kilom etri.
aînd pînă unde deajul Caj- Sus pe crestele dealului
rabunca se îmbrăţişează Carabunca se învolburau
parcă cu dealul Pietrei. A - într-o zi nori arei, aalopînd
colo, la Poiana cu plopi, s-au pe cer ca nişte teleaari săl­
oprit si au discutat, făcînd batici. Gusoianca m ică si
diferite planuri, cum să puie firavă îsi încreţea înfiorata
în chinai Gusoianca. C ei doi. spinarea.
Ştefan Mătită, preşedintele — Simte afurisita ca-i vin
sfatului popular din comuna ajutoare — zise M ircea
Guşoieni, şi Ghită A lexan ­ Uică. De cînd apa asta i-a
dru, deputat comunal, au înecat m îndrete de boi. Uică
socotit că e bine să ceară nu mai are pentru ea vorba
t »r;y sprijin tehnic de la sfatul ra­ bună.
ional, iar lucrarea să fie fă­ Oam enii se adunaseră în-
ftvS â-*&:aw£*:&y * e -'* ... ctriiorati pe maluri. Sus pe
cută cu muncă voluntară.
taluzurile proaspăt bătăto­
Colectiviştii din Cislău, regiunea P loi şti, şi-au propus anul acesta să realizeze un venit de cel puţin Vestea că se pune la cale
220.000 lei din grădina de legume şi zarzavaturi. lată-i In fotografia de faţă îngrijind cu toată săparea unei albii adinei si rite stateau ciorchini de oa­
meni. Ploua de rupea pă-
atenţia culturile plantate de curtnd. late ne care să curgă Gu­ mîntul, dar nimeni nu sa
soianca, atunci cînd se um­
flă de ape, s-a răspîndit în îndura să plece. încordîn-
tot satul. du-si qreabănul subţire Gu­
IUTI D I teva luni în urmă. ideia dealurilor se prăvăli tunet
soianca tresări. Din hăurile
Asa s-a frămîntat, cu ci-
i- su. Un bici de foc brăzda
unei albii adinei si late a
aaincurile cerului si potopul
JKVkiM»
I m
Guşoiencii si oamenii din
mai
Episcopia
nu
aveau
tul cel nou Gusoianca, m i­
răbdare. Şi-au făcut ei so­ porni si mai apriq. Pe sân­
nată p.arcâ de m ii de bice,
coteala ca folosul adus. de qonea în sp m a tă către Pes-
Gabrioleia ne purta pe un ţărani muncitori şi întovără­ Pe negiindlte, ajunserăm pe această lucrare răsplătea
drumeaq croit anume prin mij­ şiţi s-au unit în gospodăria malul Tesluiului, acolo pe unde orice strădanie. Cînd au v e ­ ceaua. In dreptul lui Ghită
locul lanurilor. Până hăt, de­ colectivă. nu de mult şerpuieşte un ca­ nit la fata locului doi teh­ Alexandru, acolo unde oa­
parte, către apa Tesluiului, se Şi dacă astăzi culturile lor nal de irigare. nicieni de la direcţia reaio- menii ajunseseră cu săpatul
întind ogoarele înverzite ale sînt frumoase şi îngrijite la — Iată, pe-aici vor undui nală a apelor si au croit cu canalului, apa învolburîn-
gospodăriei agricole de stat şi vreme asta se datoreşte şi în­ lanuri bogate de grâu şi po­ semne albia apei. în urma du-se s-a risipit înecînd arâ-
ale gospodăriei colective şi văţămintelor căpătate la cursu­ rumb, îmi arătă tînăra tehni­ lor au început săpatul peste dinile.
întovărăşirilor agricole din rile agrotehnice organizate in ciană împrejur, scrutând cu 300 de oameni. Să-l fi vă­ — Dacă mai plouă vreun
Robăneştii Olteniei. iarnă. Acolo, în seri tnrţii, ochii depărtările. Vom scoate ceas, măi ^oameni buni, iar
— De-aci şi pînă dincolo de zut pe N icolae V îlv o i ori pe vă mătură curţile. Acum
aplecaţi ca nişte şcolari con­ mii de kilograme la hectar,
pomii aceia se desfăşoară tar­ ştiincioşi asupra cărţilor de îşi schimbă oamenii deprinde­ Glăveanu Alexandru cum cred că v-ati convins ce is-.
laua cu cele peste 400 de hec­ agronomie, au învăţat oamenii rile, îşi schimbă şi locurile împlîntau cazmalele. Prin­ prava mare facem noi _ aici
tare de floarea soarelui. îmi că prima praşilă la porumb veşmintele... tre ei, învăţătorul Dumitru în sat, zise Ştefan Matita.
spune tehniciană agronom, trebuie executată la o adân­ A doua zi după ce s-au
Aurica Oprişor. — Uite ce cime de 10— 12 cm., că cele­ Mă uitam la această zvîr- Diaconescu săpa îndrumînd scurs apele si s-a mai zbicit
frumoasă-i- înainte de prima lalte trebuie efectuate din ce lugă de fetişcană, la ochii ei totodată lucrarea. Vasile pamintul, oamenii au ieşit
praşilă era aşa de mică, în- în ce mai la suprafaţă, pentru care împrumutaseră ceva din Uică, M ircea Uică, A lexan ­ la săpatul sântului si mai
cît, vorba oamenilor de pe la a nu vătăma rădăcinile plan­ poezia cerului limpede de mai. dru Ghienea si V asile V îlcea hotărîti. Ei vor să termine
noi, „o bătea broasca în cap telor. Şi iată că în aceste zile In jurul nostru parcă auzeam în vara aceasta canalul pe
cu laba". Acum după praşila sfaturile teoretice îşi găsesc foşnind marea nesfârşită a hol­ s-au organizat în echipă si toata lunqimea lui de sase
a doua creşte... văzînd cu întruchiparea practică. Pămân­ delor de aur... curînd pilda lor a fost ur­ kilom etri. în felul acesta
ochii I mată de alţii. O echipă de vor feri pentru totdeauna
tul se lucrează raţional, ştiin­
— Hei, şi cind te gândeşti ţific- MARIA STANCU femei, din care făceau parte satul de inundaţii si vor
că acu' doi, trei ani pe vre­ reda aqriculturii o suprafa­
mea asta, oamenii nici nu se ţă de teren de peste 50 de
gindeau să iasă la prăşit! Şi hectare.
acum au şi dat a doua pra­ M i s-a părut la început,
şilă, începu tehniciană din nou atunci cînd vizitam lucrările
vorba. — Straşnici oameni au de secare si amenajare a
mai crescut în anii aceştia. Ilie albiei Guşoiencii. că 50 de
Dumitru este acu' preşedintele hectare e prea puţin. Mi-ara
sfatului popular al comunei. schimbat insă repede păre­
Om liniştit de felul lui, şi mai Mai mulţi cititori din re­ foarte repede avind două ge­ dezvoltării dăunătorilor. De rea. A ici, pe aceste m elea-
ales un straşnic gospodar. Cînd giunea Craiova, ne semnalea­ neraţii intr-un an. O femelă aceea, atunci cînd observaţi quri, unde dealurile^ strînq
îl auzi vorbind oamenilor des­ ză apariţia, în număr mai depune între 400—800 de ouă apariţia lor înştiinţaţi tehni­ satele în chinai. pămîntul
pre treburile gospodăreşti ale mare ca în alţi ani, a unor din care ies omizi foarte pe­ cianul agronom care vâ va bun pentru culturi e puţin
comunei, sau mai ales despre dăunători ai culturilor, printre riculoase. Acestea se hrănesc indica mijloacele cele mai po­ şi zqîrcit în rodnicie. Pe
agrotehnică, juri că-i inginer, care : greierii, gărgăriţele şi cu peste 50 de specii de plan­ trivite pentru apărarea cultu­
nu alta. La fel ca el sânt şi alţii. La cererea lor, publicăm te: grîu, răpită de toamnă, rilor împotriva lor 1 lunca Guşoiencii însă sînt
Ion Matei, preşedintele gos­ mijloacele de combatere pen­ sfeclă, tutun, floarea soarelui, Pentru a preveni însă apa­ cele mai roditoare pămîn-
podăriei colective, deputaţii tru cîţiva dintre cei mai râs- bumbac, ceapă, varză, cono­ riţia dăunătorilor, trebuie fă­ turi. Astfel, că cele 50 de
Ilie Zamfir, Ilie Marinescu şi plndiţi: Greierele de câmp — pidă, ţelină, castraveţi, sa­ cute in cele mai bune condl hectare de teren smuls^ de
mulţi alţii, care de la an la este răspîndit mai des in te­ lată, puieţi din pepiniere, viţă ţiunl lucrările de îngrijire a
an au devenit de nerecu­ renurile uşoare, Însorite. Pro­ de vie, pomi fructiferi. Rod culturilor. Buruienile sini gaz­ sub ape vor da oam enilor 8
noscut. duce daune în păşuni şl iî- boabele cerealelor încolţite, de a multor dăunători, de vaqoane de qrîu ori de po­
Şi Aurica prinse a vorbi neţe unde se hrăneşte cu ră­ frunzele diferitelor plante şi aceea prima măsură trebuie rumb. sau sute de tone de
cu o deosebită căldură şi pa­ dăcini. In cultura mare atacă regiunea coletului. Cel mai să fie distrugerea buruienilor lequme si zarzavaturi.
siune despre oamenii comunei, tutunul, cartoful, sfecla de mult suferă sfecla de zahăr şi prin plivltul păroaselor şi exe­
despre noile lor metode de a zahăr, mazărea, retează răsa­ tutunul care sînt retezate de cutarea praşllelor. I TERBESCU
munci pământul. înainte semă­ durile de roşii şl de arei, jar la colet cînd au grosimea
nau porumbul cu călcîiul sau în pepiniere puieţii de stejar, unui creion. La sfeclele mai
cu parul, îl prăşeau cu rărită îag, mesteacăn, abia răsăriţi. dezvoltate omizile rod întîi
sau cu sapa, făcîndu-i un mu­ Produce pagube mai mari în frunzele laterale, apoi sapă La S.M .T. Săruleşti, regiunea Bucureşti, din
şuroi cît roata plugului, încit anii secetoşi. galerii în rădăcini. cauza slabei aprovizionări cu piese de schimb,
cu greu putea apa să pătrundă Pentru combaterea greieri­ Distrugerea omizilor se face repararea maşinilor necesare campaniei de vară se
la rădăcină. Cît despre rărit lor se voi aşeza adăposturi în primpl rînd prin mijloace desfăşoară foarte încet.
sau plivit nici pomeneală ! Se artificiale (resturi de seînduri mecanice. Focarele de atac
lăsau în cuib cîte 3— 4 plan­ etc.), iar după ce greierii se se împrejmuiesc cu şanţuri de
te, iar copilitul se făcea o dată vor aduna sub ele, vor li 30— 40 cm. adîncime în care
sau de două ori la prăşit în prinşi şi distruşi. Pe cale chi­ se pun momeli otrăvite- Mo-
loc să fie făcut de cîte ori mică combaterea se face prin melele pot li făcute din frun­
apăreau lăstari. Recolta la prăfuiţi cu verde de Paris, ze de sfeclă, gulii, varză, lu­
hectar era mică. A trebuit arseniat de calciu sau ni- cerna, trifoi etc. amestecate
muncă, nu glumă, pînă a-i troxan agricol. • Se vor aplica cu melasă şi verde de Paris.
scoate din vechile obiceiuri, momeli otrăvite din şroiuri, Momelele se aşează în gră­
în anii trecuţi s-au organizat tărîţe, bălegar de cal, rume­ mezi mici la 8— 10 m. distan­
vizite la gospodării colective guş, amestecate eu 1,5— 2 ki­ ţă. Pentru momeli se mai pot
şi de stat. Acestea n-au rămas lograme arseniat de calciu folosi tăriţele, turtele de floa-
fără rezultat. Pe lingă faptul sau 5 kg. nitroxan agricol la rea-soarelui amestecate cu ar­
că oamenii au învăţat metodele 100 kg din produsele arătate. seniat de calciu, sau nitroxan
prin care pot smulge pămîn- Aceste momeli se stropesc cu agricol. Cînd omizile sînt mici
tului roade din ce în ce mai apă pînă la umezire şi se îm­ se fac stropiri cu verde de
bogate, au învăţat în acelaşi prăştie bine. La un hectar Paris amestecat cu var sau se
timp că acestea nu pot fi fo­ sînt necesare 15—25 kg. mo­ pxăîuiesc cu nitroxan agricol
losite decît dacă îşi unesc pă- meli. sau arseniat de calciu ames­
mînturile în tarlale mari fără Buha semănăturilor — este tecat cu talc, cenuşă sau praf
haturi- Aşa s-a făcut că în- un fluture de culoare brună- de pe drum.
cepînd din toamna anului tre­
cenuşie, numit astfel pentru ★
cut cele trei întovărăşiri agri­ că zboară numai noaptea, Dragi cititori, in lunile de
cole execută toate lucrările în iar ziua stă ascuns sub dife­ primăvară şl începutul verii
comun, iar 56 de familii de rite plante. Se înmulţeşte timpul esle foarte prii Inie