Page 28 - Albina_1959_05

Intîm plarea s-a petrecut pe la în cameră se ras
______ A m ijlocul lunii februarie. învăţă­ populară,
H întrecerea căminului cultural din St>lpu, pă­ ce ai luat de la
torul Petre Teodorescu, directorul
— Incepuseşi 1
şea agale pe uliţă îndreptîndu-se Ionaşcu vădit int
spre casă. înaintea lui m ergeau Dumitrache, so
formaţiilor artistice prin întuneric doi oameni care vinul rubiniu, en
vorbeau cu aprindere. Din cînd în
cînd răzbăteau pînă la el frînturi bucatele prim ite <
Directorul cămi
de fraze.
de amatori = = — Şi toţi au luat la fel ? nâ atent intr-un
cifră. Iar după c
— Aşi. Unii s-au căpătuit. Care de vorbit si urni
a muncit mult, a luat mult. A şa harele, el îl întrel
In întreaga tară este în plină desfăşurare cel de-al V-lea e la noi în colectivă. Eu m-am roade a obţinut, d
concurs al form aţiilor artistice de amatori de la oraşe şi sate. mai ţinut de negustorie pe la o- tare ale sale. Işî
Zeci de m ii de artişti amatori din uzine, instituţii, S.M.T. raş. dată.
şi G.A.C. şi de pe lînqă căminele culturale îşi afirmă talentul O pauză scurtă şi apoi cetă­
în cadrul unei adevărate sărbători naţionale a artei amatoare. ţeanul, care după cîte se părea In ziua următoa
Actuala întrecere a form aţiilor artistice de amatori prileju- apăru un panou
ieşte o puternică manifestare a forţei educative şi m obiliza­ era colectivist, oftă din greu. mod com parativ ^
toare a activităţii artistice de masă strîns leqaţe de cerinţele — Ce să-i faci ? Unde nu-i cap riu Dumitrache dc
educării comuniste a oam enilor muncii, de înfăptuirea măre­ vai de hambare. Directorul căminului era foarte cii în colectivă şi
ţelor sarcini ale construirii socialismului în tara noastră. C ei doi oameni, ale căror figuri Ionaşcu de pe o
Caracterul acesta militant al artei amatoare este întem eiat pe învăţătorul nu le-a putut distinge mulţumit. Intîlnirea aceasta deşi vidual.
prom ovarea unui repertoriu cu un conţinut inspirat din_ pro­ din cauza întunericului, au cotit nu s-a desfăşurat după toate re­
blem ele m ajore ale contem poraneităţii care înflăcărează oa­ pe o altă ulifă. gu lile unei şedinţe a luat o în­ Intîlnirea organ
m enii muncii în lupta pentru înfăptuirea im portantelor sar­ torsătură bună. Teodorescu merse nul cultural s-a d<
cini econom ice care stau astăzi in fata întreaului popor mun­ Această discuţie auzită fără cu grupul lui Dumitrache. De cum re. A u trecut de
voie a iscat în mintea lui T eod o­
citor. intrară în curte, gazda începu să-i Intre timp agitate
Prom ovind larg cîntecul de masă — cîntecul închinat parti­ rescu o seamă de gînduri. Pînă plim be peste tot. După ce văzură adesea de vorbă
dului, cîntecul patriotic si de muncă — form aţiile artistice atunci, căminul cultural, prin di­ şi griul, şi porumbul, şi lina, şi cu Ionaşcu. Astăzi
amatoare valorifică în acelaşi timp com orile folcloristice tra­ ferite form e de activitate — bri­ brînza, Catargiu şi Ionaşcu dădu­ ceşte alături de
diţionale, prom ovind totodată creaţia populară actuală care gadă de agitaţie, cercuri de citit, colectivă, iar Ion
se afirmă din ce în ce mai mult. recenzii de cărţi etc., — a m ili­ ră să plece. dată in întovărăşi
Faza intercomunală şi cea raională a concursului a arătat tat pentru transformarea socialis­ — Staţi să-mi vedeţi şi casa.
că s-au bucurat de aprecierea numerosului public spectator tă a agriculturii. Iată însă că ţă­ să-mi gustati si vinul. pentru că are el <
I acele form aţii artistice care prin program ele lor au răspuns ranii individuali vor să afle chiar Se aşezară la masă. Dumitra­ mari.
preocupărilor şi năzuinţelor omului de astăzi şi care printr-o din gura colectiviştilor cum le e che deschise aparatul de radio şi
activitate neîntreruptă au contribuit la m obilizarea m uncitori­ traiul. Uneori ei nimeresc greşit
lor, ţăranilor muncitori, însufletindu-i în înfăptuirea sarcinilor şi se adresează unuia mai leneş
care stau în fata întreprinderilor respective, gospodăriilor co­
care nu s-a ţinut de muncă.
lective etc.
Num eroase form aţii artistice amatoare ca briqăzile artis­ Dacă vo r să discute cu colecti­
tice de agitaţie din comunele Viştea, Hurezu, sau de la între­ viştii, să le dăm prilejul.
prinderile „Industria textilă lugojană" şi „23 August" Bucureşti, A doua zi, Teodorescu s-a sfă­
echipa de fluieraşi din Cătina, raionul Cislău, corurile din tuit şi cu ceilalţi membrii din
Sălişte sau cel al m etalurgiştilor reşiteni s-au clasat printre conducerea căminului cultural şi
prim ele tocmai pentru repertoriul bogat, inspirat din actua­
au organizat o întîlnire între co­
litate şi interpretat la un n ivel artistic corespunzător.
lectivişti si ţărani cu gospodărie
Exigentele artistice ale oam enilor muncii au crescut sim­ individuală.
ţitor. Ei nu se pot împăca cu unele tendinţe de îndepărtare
de viata contemporană prezente în program ele unor bjigăzi A u venit mulţi oameni. Unii
artistice de aqitatie cum ar fi cele din comunele Răducăneni, doreau să se convingă o dată în
Stănilesti, raionul Huşi, după cum nu acceptă nici goana după plus că nu vor greşi intrînd în
t „efecte" scenice în dauna conţinutului. gospodăria colectivă.
t Ce influentă educativă şi m obilizatoare poate avea o for­ La început V ictoria Iordache,
1
maţie ca brigada artistică de agitaţie din V alea Teancului, directoarea şcolii, a ţinut o con­
care în loc să pregătească un proqram legat de viata şi fră­
mântările sătenilor, a creat o adevărată piesă de teatru cu ferinţă despre superioritatea agri­
o scăzută valoare artistică, neinteresantă şi obositoare I culturii socialiste referindu-se în
special la gospodăria agricolă co­
Foarte curînd va începe faza regională a concursului.
Pentru prima oară — şi acesta este unul dintre elem entele lectivă ,,A. A. Jdanov' din comu­
na lor.
noi ale celui de al V -lea concurs al artei amatoare — echi­
ţ pele săteşti se vor întrece cu form aţiile artistice sindicale. Despre munca şi roadele obţi­
Iată un minunat prilej pentru artiştii amatori din satele noas­ nute de colectivişti a vorbit chiar
tre de a desprinde învăţăm inte preţioase în activitatea viitoare unul dintre aceştia, pe nume V a-
în ceea ce priveşte actualitatea repertoriului şi calitatea in­ leriu Dumitrache.
terpretării. V izionînd spectacolele form aţiilor sindicale, discu- — Anul c e a trecut am făcut
tînd cu instructorii şi membrii acestor formaţii, ascultînd cu aproape 200 zile-muncă. Pentru Poţi sta indiferent la o asemenea comparaţie 7 Desigur că r,
atentie aprecierile şi recom andările juriului, echipele artistice ele am primit... reşte să obţină mai mult şi mai bun. Aceasta, după cum se
din comuna Călugăreai, regiunea Bucureşti, se poate realiz
săteşti vor putea primi indicaţii utile în ceea ce priveşte îm ­ Şi Dumitrache începu să le nu­ podăria colâctivă.
bunătăţirea conţinutului activităţii lor viitoare. m ere pe degete :
La rîndul lor casele raionale de cultură au datoria să va­ ijv w w w .
— 3.060 kilogram e porumb, ■VYVVW^VVVVVVVVVVVVVVVHVYVY'WV' V
lorifice şi să extindă experienţa p ozitivă afirmată în cadrul
1.175 kg. grîu, 357 de floarea-soa-
concursului, să organizeze schimburi de experienţe astfel încît
relui, 255 de orz... Sînt de atunci cinci ani. Prim isem sarcina comp]
concursul să-şi realizeze scopul propus — dezvoltarea activi­ să mă ocup de biblioteca comunei Putineiu omul,
tăţii artistice de amatori de la oraşe şi sate, îmbunătăţirea N u apucă să termine, cînd se (Giurgiu.) Ca să recunosc deschis, n-aveam cu că
conţinutului ei şi ridicarea nivelului artistic şi politic al m iilor auzi o voce din sală : nici pic de experienţă în această muncă şi oară
de oameni ai muncii care compun form aţiile noastre de artişti — V orbă să fie ! tare mă temeam să nu dau greş. N u trebuia I
amatori. Pentru o clipă toată lumea să fii neapărat cine ştie ce cunoscător ca _ <
C. ULMENI tăcu. A p o i începură şuşotelile. să-ţi dai seama că fostul bibliotecar dinain­ — i
Dumitrache simţi că-i vin e tot tea mea nu făcuse mai nimic pînă atunci. teşti
sîngele în obraji şi că inima bate Cărţi răvăşite, puse la intîm plare prin rafturi, „Si a
de să spargă pieptul. pe mese şi scaune, nu tu evidenţă, nu tu fişă cărţi 1
— Care nu crede ? de cititori, nimic. A b ia reuşisem să fac ordine Sea
N im eni nu răspunse. A b ia în- în toate acestea şi, hop, mă pomenesc trimis am du
tr-un tîrziu se găsi cineva de prin la un curs de bibliotecari la Giurgiu. A b ia nizaţii
fundul sălii. după ce am venit de acolo pot spune că mă larg î
număram printre bibliotecari. răşi î
— M ăi, Dumitrache, pînă mai
Sînt de atunci cinci ani. Biblioteca comu­ m ai a
acu' cîţiva ani nu aveai nici de-o
nei noastre a devenit între timp cunoscută în mea d
mămăligă. Erai argat pe moşia
toate comunele din Giurgiu. Dar ce spun eu? Memb
doctorului Angelescu. Şi iaca, de­
odată te lauzi că ai de toate cele. A fla se despre ea toată regiunea. M ai ales circun
după ce a devenit
— A m muncit, spuse Dumitra­ fruntaşă pe raion si
che, ridicînd glasul.
apoi pe regiune. în ce­
— Da' eu n-am muncit ? Şi tu pusem să primesc scri­
după cîte înţeleg ai aproape du­ sori de la diferiţi bi­
blu decît mine. bliotecari. care mă ru­
Dumitrache încercă să-l distin­ gau să le împărtăşesc
gă prin lumina slabă din fundul si lor din experienţa
sălii pe cel care vorbea. mea. De ce nu ! Cu plăcere, numai că eram rile d<
— Aha, Tom a Catargiu. Ei, mă pus în mare încurcătură. Despre ce să le m erg j
Tom a necredinciosul, nu crezi pî- vorbesc în tîi şi întîi ? A h a ! A m găsit. _ Le tindu-1
nă nu pui degetul. Uite, după v o i explica despre necazurile m ele pînă a toate ;
programul artistic, vino la mine nu avea colective de muncă. numer
acasă. V in o şi vezi. O să pui de­ Munca nu trebuie dusă la intîmplare. Foar­ cărţi c
te bine. De aceea, mi-am întocm it un plan de­
getul. Care mai vrea să vină ? culturi
tailat de muncă. O biectivul principal al pla­ trebări
Se ridică Ion Ion aşcu : — Eu!
nului era să măresc numărul cititorilor cu ţifice,
— Dar la mine care m erge ? în­ sută la sută. După o scurtă vrem e, am şters pe la c
trebă tare în sală colectivistul această cifră din plan şi am trecut 200 la Stră(
Dumitru Manea. sută. De fapt, 200 la sută însemna să sporesc zultate
— V ă poftesc şi eu. Era vocea numărul cititorilor cu 40. C ifra a fost repede şi patr
lui Constantin Şerban, tot colec­ depăşită. Dornici de citit, sătenii, în m ajori­ Numai
tivist. tate întovărăşiţi şi colectivişti, au început să noastri
S-au form at citeva grupuri care asiste în număr tot mai mare la recenziile or­ care 7(
ganizate de mine la căminul cultural. A m fă­
după program ul brigăzii artistice citori.
Brigada artistică de agitaţie a căminului cultural din Puiineiu, regiunea cut m ai apoi şi citeva panouri pe care le-am joritate
tjBuciireşti, a ajuns in faza regională. Sirguinţa cu care se pregătesc, de agitaţie s-au îndreptat spre
membrii brigăzii dovedeşte voinţa lor de a trece şi acest examen. casele colectiviştilor. A V A W n V A V .V A V .W .V .V .V .V A V .^W