Page 29 - Albina_1959_05
P. 29
lodie
. spui căciuni brigada ştiinţifică îşi con
minţi tinuă activitatea, este numai m e
ritul activiştilor culturali de acolo.
din
D irectorii căm inelor culturale
nou
darie, nu trebuie însă să aştepte dispozi
isem- ţii de la raion pentru ca să preia
iecare şi să aplice o bună iniţiatiyă.
rmină Oare există posibilitatea să se
u pa-
>cu ce creeze şi în alte comune din cu
î hec- prinsul raionului Bacău asemenea
astă- brigăzi ştiinţifice ? Fără îndoială
că posibilităţi există şi încă în
mare
multe locuri. La M ărgineni, de
:a în
V ale- pildă, există puternice forţe cul
mun- turale — 16 cadre didactice, m e
i Ion dici umani şi veterinari, tehnici
indi-
eni agronomi.
Ce i-a îm piedicat pe intelectua
cămi-
rsitoa- lii din M ărgineni să form eze o
i luni. brigadă ştiinţifica cu care s-ar fi
ii stat
putut deplasa şi în satele vecine,
giu şi
i mun la Baroţi, Trebeş. V a lea Budului
te în sau Secătura ?
iocam- A trecut mai Directorul că
mdată, bine de iumăta- minului cultural
ri mai te de an de cînd recunoaşte nece
activiştii cultu
sitatea unei ase
rali din comuna menea brigăzi. El
REI Râcăciuni, raio ^ actm um e* mm a auzit chiar si
nul Bacău, au
despre succesul
înfiinţat o bri- celei din Râcă
qadă ştiinţifică, Din această nale s-a impus şi datorită faptului ca, poate să prim ească întrebări ciuni, dar pînă acum nu a făcut
briqadă fac parte profesori de jcă brigada ştiinţifică raională nu le în scris din partea cetăţenilor
diferite specialităţi, un m edic poate avea o sferă prea larga de pentru ca avîndu-Ie din timp să nim ic pentru a se interesa mai în
uman si unul veterinar, in- activitate, nu poate ajunge în pregătească explicaţii com petente deaproape cum funcţionează ea,
qinerul agronom si _ preşedin toate com unele într-o perioadă şi nici nu s-a gindit că o astfel de
tele qospodâriei aqricole co relativ scurtă. M enirea brigăzii însoţite, dacă e cazul, de m aterial
lective. De atunci, în fiece lună, pe didactic. brigadă s-ar putea alcătui şi la
uliţele comunei apăreau afişe care raionale este de a se deplasa în Iată de ce cunoscînd toate aces ei în comună.
special în satele unde numărul tea, iniţiativa răcăciunenilor se
anunţau că brigada va răspunde Dar nu numai la M ărgineni se
m ic de intelectuali nu perm ite în dovedeşte a fi deosebit de v a
întrebărilor puse de săteni. In
fiinţarea unei brigăzi locale. Dar loroasă. Şi ca orice iniţiativă poate înfiinţa o brigadă ştiinţifi
ziua anunţată sala căminului era
acest lucru nu se va putea rea- bună ea a fost îmbrăţişată şi a că. La Chetriş există 32 de cadre
plină cu oameni dornici să afle
dezlegarea unor problem e care didactice, la Părincea sînt 6 m e
pînă atunci constituiau taine greu dici şi 11 cadre didactice, la Plo-
de pătruns. Sâ extindem iniţiativa de !a Râcăciuni pana, Dămineşti, Luizi Călugăra
Şi oam enii în trebau : „C e-i cu sau Răcătău sînt de ■ asemenea
satelitul ?' „O să-i venim de hac
cancerului ?“ „C are dăunători îs Uza decît atunci cînd m arile co plicată. Dar nu în raionul Bacău, numeroşi intelectuali. Deci nu de
mune v o r avea brigăzi proprii.' aşa cum ne-am fi aşteptat, deoa lipsa condiţiilor se pot plînge ac
mai periculoşi pentru culturi ?“
In unele locuri mai există gre rece de aici a pornit, ci în raio tiviştii culturali de aici. Ceea ce
,,Care e timpul cel mai bun pen
şita părere că seara de întrebări nul Roman. La Secuieni, Săbăuani
tru însămînţări ?'. Dar ce nu în îi ţine în loc este tocmai dezinte
şi răspunsuri poate înlocui munca şi Bîra au luat de curind fiinţă
trebau! Zeci de întrebări, izvorîte brigăzii ştiinţifice.: O r este ştiut brigăzi ştiinţifice comunale care resul pe care-1 m anifestă faţă de
din setea lor de cultură, căpătau că această seară se organizează au început să-şi desfăşoare acti această nouă şi eficace form ă de
răspuns. M em brii brigăzii ridicau; Îndeobşte pe o singură problemă, muncă culturală.
Iar răspunsurile se dau de către vitatea. Pare curios de ce aceas Brigada ştiinţifică este utilă în
vălul neştiinţei, lămurind pe în
e do- delete, cu competenţă, fiece pro un activist cultural, in timp ce tă iniţiativă s-a extins mai întîi în Orice comună deoarece poate să
panoul brigada, datorită com ponenţei ei, alt raion. Explicaţia constă în fap
în gos- blema. răspunde unor întrebări variate. tul că activiştii culturali din Ro răspundă tuturor problem elor
N ecesitatea unei brigăzi comu- Brigada, organizîndu-şi bine mun- care îi frămîntă pe ţăranii mun
man au ştiut să aprecieze im por
citori. Ea mai prezintă avantajul
tanţa brigăzii ştiinţifice comuna
n r ’ w v v v s r \ v v v %v v v v w v v v % ^ * j v >. că nu are ca loc de desfăşurare a
le, lucru pe care colegii lor din
i coperte false. Cînd mă căuta dru Pavel, Emil Nedelcu, M aria Ristea, Bacău nu l-au făcut. activităţii numai căminul cultural^
ot pe drumuri. Umblam cu tolba colectivişti fruntaşi. Radu Criioloiu, în O mare vină are secţia de in- M em brii brigăzii pot m erge în în
i mine, aşa cum m ergeau odini- tovărăşiţi, M aria Balaban şi Stelian tâmpinarea cetăţenilor, organizînd
:u colindul. Breazu, o parte dintre^ ei în trecut văţăm înt şi cultură a sfatului discuţii la locurile de muncă mai
ua, bade M ereută I abia că ştiau să se iscălească, azi ci popular al raionului Bacău (şefă aglom erate, la grădina de legum e
aroc, măi V icole. Iar cu cărţi î tesc romane şi m ai ales cărţi agrotehnice.; a secţiei tovarăşa M aria Iacobea-
pă cum vezi. Ei, ai reuşit să d - .Văzînd interesul cu care oam enii solicită a- nu), care nu a luat măsurile ne sau în curînd la arie.
lui Galan ? ceste cărţi am organizat citirea în cercurile Incetăţenindu-se în viaţa cultu
de citit a unor broşuri şi m ateriale cu carac cesare pentru a dezvolta iniţiati
eu : — Uite, am la mine cîteva rală a m arilor comune, brigada
interesante. V re i una? ter agrozootehnic însoţite de planşe intuitive va celor din Râcăciuni. A trecut ştiinţifică va da în cel mai scurt
sam rupt de oboseală. Şi tot aşa care îi ajută să-şi fixeze mai bine problem ele. pe lîngă această nouă şi eficace timp roade şi va fi fără îndoială
îă în ziua cînd, sprijinit de orga- Pentru a populariza succesele obţinute de form ă a muncii culturale de masă
iartid, mi-am form at un colectiv gospodăria colectivă şi Sntovărăşiţii din co fără să-i înţeleagă însemnătatea.; apreciată, aşa cum se întîm plă a-
: au intrat bucuroşi cîţiva tova- mună, am amenajat permanent expoziţii agro- . Secţia nu a făcut nimic pentru cum la Râcăciuni, de toţi ţăranii
ori, colectivişti, întovărăşiţi şi tehnice şi panouri com parative atît pe lingă muncitori.
ieri, foarte mulţi tineri. Munca bibliotecă sau în centrul comunei, cît şi vara popularizarea şi răspîndirea pre
n încolo era mai mult de dirijare, la ariile de treier, fiind însoţite şi de biblio ţioasei iniţiative. Faptul că la Râ- A. CROITORU
lectivului munceau îm părţiţi pa teci m obile. V itrin a cu cărţi, în care sînt
ii. A c o lo au organizat ei cercu- expuse scurte prezentări de autori şi cărţi,
constituie de asemenea
noas& 'ă un m iiloc eficace de
a îmbia cititorii la ale
gerea cariilor prefera
te sau de a populariza
cărţile noi apărute.
m w m A cestea sînt numai
cîteva din m etodele de ’
. Din cînd în cînd obişnuiesc să muncă folosite de colectivul bibliotecii noas
fiecare să văd cum munceşte, aju- tre, m etode de altfel cunoscute şi folosite şi
sfaturi. Astăzi, ai să întîlneşti în de alte colective, dar care la noi au dat rezul
î, care aparţin comunei noastre, tate frumoase şi au făcut ca biblioteca să fie
panouri şi vitrine, coperte de
fruntaşă pe regiunea Bucureşti la concursul
nteresează pe săteni. La căm inele între bibliotecile la sate, încheiat anul trecu t
; organizează recenzii, seri de în-
ăspunsuri din cărţi tehnico-ştiin- Numărul mare de cititori (peste 700), al căr
ţilor citite, felul cum oam enii participă la
de basme pentru copii, iar acasă,
ţi cetăţeni, cercuri active de citit, toate m anifestările de masă, organizate anul
ele noastre nu au rămas fără re- acesta, ne întăreşte convingerea că vom păs
mărul cititorilor a crescut de trei tra pe mai departe steagul prim it pe care stă
. mai mult faţă de acum cinci ani. scris cu litere aurite „Bibliotecă fruntaşa pe
ul trecut biblioteca din comuna regiune".
ivut peste o m ie de cititori, dintre
dectivişti, întovărăşiţi, ţărani mun- VICOL DRĂGHICEANU
. citit aproape 9.000 de cârti, ma- bibliotecar, comuna Putineiu.
jrozootehnice. Oam eni ca Alexan- raionul Giurgiu
A W A I M V M V L V V i V . V A ’ A V V . V W A V . V V ^ V n 'A V . V / . V ^ , ’ " . Ci In sala de lectură a bibliotecii din comuna Putineiu, regiunea Bucureşti.
