Page 3 - Albina_1959_05

Necesitatea dezvoltării Te slăvim,

creşterii animalelor în G.A.C. partidele iubit!

Cîtova căi car* duc la rentabilitatea animalelor
Strînţi sub steagul de purpură ce zorii,
In materialul de fată vom raţional. Hrănirea animalelor Te slăvim, pantkhile iubit;
arăta ce trebuie să facem pen­ ou raţii suficiente şi echilibrate Azi, prin tine, rrrfndri ni-s feciorii,
tru ca animalele pe oare le economic, In funcţie de nece­ Grru-n colectivă pîirguR.
creştem să fie cit mai rentabile, sarul animalului, este princi­
adică să producă cit mai mult pala măsură care ne asigură Azi aju-ns-am fericiţi prin tine.
şi la un preţ de cost cit mai rentabilitatea. Astfel, la gospo­ Şi, ca floarea zilelor de mai
mic. Vom vorbi, aşadar, de ro- dăria agricolă colectivă Bod, De lumină şi de soare pline.
rul hrănirii, de îngrijirea şi îm­ regiunea Stalin, s-a asigurat o
bunătăţirea calitativă a anima­ hrănire raţională şi îndestulă­ Tinereţe anilor ne dai.
lelor, ca factori mai de seamă toare vacilor de lapte în tot
în această privinţă. cursul anului, şi în special în Pe oît ne trudeam odinioară
Fiecare animal este ca o u- timpul stabulaţied. Vacile au Pe atîta eram mai săraci;
zină care pentru a produce fost hrănite cu nutreţuri mu­ Iaită azi vedem întâia oară
are nevoie de materie primă rate, suficiente şi de calitate, Griul nost’ curgînd Ia noi în saci.
— de hrană. Hrănirea trebuie (până la 4.000 kg. pe cap de
să fie îndestulătoare, în ace­ vacă), porumb şi ierburi, ames­ Gă ni-s mîndri anii şi feciorii,
laşi timp însă şi ieftină, pen­ tecate cu pleavă, precum şi fî- Că ni-i astăzi griul înfrăţit,
tru că ea ocupă în volumul nuri de bună calitate. Rezulta­ Strinşi sub steag de purpură oa zorii
cheltuielilor proporţia cea m ă tul, producţia de lapte pe cap Noi îţi tnulţumhn, partid iu bit!
mare (45—70 Ia sută). O hră- de vacă furajată s-a ridicat de
nire îndestulătoare presupune la 1.861 litri la 2.932,7 Ktri.
în primul rind furaje suficien­ Mai dăinuie, d i» păcate, pe IO AN APETROAIE
te şi de calitate. Dar, pentru alocuri părerea că animalele corespondent voluntar
a obţine o rentabilitate sporită pot creşte oriunde şi oricum. Cu asemenea oameni se mîndreşte gospo­ Petricani- Bacău
trebuie să dezvoltăm acele Este profund greşit. îngrijirea
specii de animale care consu­ animalului are aceeaşi însem­ dăria de stat Dîlga. In fotografie : un grup de (Poezie primită în cadrul concursului
mă economic furajele produse nătate ca şi hrănirea lui. Este mecanizatori In irunte cu Dumitru Proca, şe­ „Satul nostru azi” )
în cantităţi mari şi ieftine. în oare tot una să tii animalul !h
zona unde se află gospodăria. timpul iernii doar Intr un ocol ful mecanic al gostatului. JUUUUUUUUUUUC
Deci, rentabilitatea creşte­ acoperit sau în adăposturi co­
rii animalelor din gospodărie respunzătoare, curate, calde şi
începe să se asigure încă de în acelaşi timp bine aerisite?
la întocmirea planului de pro­ Experienţa a dovedit că acei
ducţie, prin îmbinarea justă a crescători de animale care au
dezvoltării creşterii animalelor asigurat adăposturile corespun­ SPRIJIN SI PILDA VIE
cu dezvoltarea producţiei ve­ zătoare, asistenţă medico-vete-
getale, dezvoltind acele specii rinară potrivit indicaţiilor au
şi rase de animale şi acele obţinut cele mai mari sporuri
culturi care se potrivesc con­ de producţie. Dar asupra
diţiilor naturale şi economice acestor lucruri vom mai re­ Insămîntările de primăvară stiinta agrozootehnică. Fire­ de odihnă si i-a purtat pe la
din zona de producţie agrico­ veni. Condiţiile amintite nu sfiit pe sfîrşite. Privesc şte că cele ee vedeau la noi toate secţiile arătîndu-le cuU
lă în care se află gospodăria. trebuie despărţite de un , alt timpul. E neted de parcă pe­ erau completate de către mun­ turile, grajdurile, remizele.
Astfel, în gospodăriile din factor important şi anume, a- ste el a trecut o perie uriaşă. citorii. tehnicienii .şi inginerii Au învăţat multe viitorii soi
cela de a creşte animale de
zona cerealieră vom pune ac­ Au lucrat Straşnic mecaniza­ noştri, cu explicaţii amănun­ cotitori ai gospodăriilor colec­
cent, în deosebi, pe producţia rasă. Cu aceleaşi raţii de ali­ torii gospodăriei de stat Secu- ţite asupra avantajelor muncii tive si din cele văzute, $1
cărnii de porc, porcul consu mente la un animal productiv ieni, de aci, de lingă Bacău. în comun si mai ales cu .mij­ din cele ce le-au arătat contai
mînd foarte rentabil porumbul, se pot obţine producţii mai Floarea soarelui, sfecla de loace mecanizate. Aşa au por­ bilii secţiilor cu privire ia îm
orzul, mazărea. In al doilea mari faţă de un animal de rasă zahăr şi porumbul vor putea nit la drum. registrarea consumurilor, evii
rînd vom dezvolta oile şi tau­ neproductivă. De ce să hrănim fi prăşite de cîteva ori cu ma­ La început, cînd se punea denta lucrărilor, a plăţilor si
rinele care folosesc economic o scroafă care anual produce şinile. fără muncă manuală. problema încheierii de con­ altele.
subprodusele agricole (paiele, numai 8—9 purcei şi să nu Privirile îmi fug departe, — Baremi nouă. ne-a venit
pleava, cocenii), completîn- hrănim alta, care asigură 13-15 peste văioage. tracte cu S.M.T.-ul Roman în ajutor gospodăria, de la
purcei înţărcaţi anual. De e- pentru lucrările din timpul
du-le raţia cu cantităţi îndes­ Ghicindu-mi parcă gînduri- anului, unii colectivişti şi în­ începutul începutului, mi-a
tulătoare de porumb însilozat xemplu, gospodăria agricolă le, inginerul Popescu Gheor- tovărăşiţi se rezumau a con­ spus Ion Pricop, membru al
şi finurile necesare. In gospo­ colectivă Hărman, regiunea ghe, agronomul şef al gospo­ tracta numai aratul, însămîn- cooperativei de producţie din
dăriile din zona de deal, Stalin, a obţ’nut pe cap de dăriei de stat îmi spune : tatul şi recoltatul păioaselor. Trifeşti. Intr-o zi, a sosit Ia
munte, unde avem păşuni, fi­ scroafă furajată 13,9 capete — Şi colectiviştii au lucrat Credeau că fac economie. Cu noi chiar tovarăşul inginer
neţe, vom pune accent pe pro­ purcei înţărcaţi. Preţul de cost bine. întovărăşirile agricole vremea, văzînd' cum muncim Negoită Valerian. directorul
ducţia de lapte de vacă şi oaie al unui kilogram greutate vie din împrejurimi muncesc tot noi şi dîndu-şi seama cit de gospodăriei. S-a uitat prin bi­
şi carne de vită — deoarece purcel înţărcat a fost de 9,70 pămîntul în comun- In anii ieftine sînt lucrările mecani­ rouri, a strîmbat din nas. A
păşunile sînt economic folosite lei, iar venitul net pe cap de aceştia, au învăţat multe de voirbit cu cei din consiliul de
zate în comparaţie eu munca
de aceste specii. Porcul în a- scroafă a ajuns la 350 lei, pe la noi... manuală, cît de mult scutesc conducere. Si a doua zi. nei
ceastă zonă este un animal cînd gospodăria agricolă co­ Cu aceeaşi căldură îmi vor­ braţele de muncă, unităţile am pomenit cu nişte dulapuri,
nerentabil, pentru că aci nu se lectivă Gh. Lazăr , regiunea bea agronomul şef despre re­ mese şi scaune. Erau vechu
produc furajele necesare dez­ Bucureşti, a obţinut anual de alizările gospodăriei de stat agricole cooperatiste siau ce-i drept, gospodăriei nu-l
schimbat părerea. S.M.T.-ul a
voltării lui. la fiecare scroafă furajată ca şi despre cele din sectorul primit numeroase cereri să mai trebuiau. Le-am plătit
Planificarea suprafeţelor pen­ numai 8,85 capete purcei în­ cooperatist. Aflu de la el că în execute discuitul, cultivatul frăţeşte, lucrînd în vîrfurile
tru furaje este însă numai un ţărcaţi. Preţul de cost al unui ultima vreme, în satele din ju­ şi boronitul ogoarelor, prăşi- de muncă pe terenurile cu
greutate vie purcel
kilogram
aspect. O importanţă tot atît înţărcat a fost de 17,57 lei, rul gospodăriei de stat, secto­ tul culturilor tehnice şi po­ seminceri legumicoli ale gos"
de mare o are calitatea furaje­ deci nu s-a realizat beneficiu. rul agricol cooperatist s-a rumbului. dezmiriştitul. îm- podăriei de stat. Pe urmă,
lor. Nu este tot una dacă obţi­ dezvoltat mult. La Chilii, au răştiatul îngrăşămintelor chi­ mecanizatorii ne-au ajutat
nem cu aceleaşi cheltuieli un De aceea, trebuie să se intrat în gospodăria colectivă mice şi cîte altele. Azi, S.M.T.- la arat si la recoltat. In prii
fin de lucerna uscat — numai crească rasele prevăzute în alte numeroase familii de ţă­ ul abia pridideşte. Acesta măvara asta am primit si se*
harta zootehnică, adaptată con­
beţe; sau dacă este plin de diţiilor din zona respectivă, rani muncitori, în satele Giu- este numai un prim aspect în minte de legume de soi.
frunze şi verde: sau dacă po­ leşti şi Bogzeşti. ce ţin de ce priveşte cele învăţate de la
La toate acestea mai trebu*
rumbul pentru siloz este însi­ iar îmbunătăţirea lor să se facă comuna Butnăreşti, au luat gospodăria de stat... ie să adăugăm că gospodăria
conform indicaţiunilor zooteh-
lozat întreg şi uscat, faţă de niştilor. fiinţă întovărăşiri agricole;
altul tocat şi însilozat în faza Fireşte că în rindurile de la Trifeşti, o cooperativă agri­ De multe ori gospodăria de a pus la dispoziţia sfaturilor
de bob în lapte, şi în colă de producţie... stat a ajutat gospodăriile co­ populare 50 de vierusi de rasă.
gropi pregătite din vreme. Cer­ faţă nu au fost cuprinse toate lective şi întovărăşirile vecine şi 20 de tăuraşi de prăsilă. si
cetările au dovedit şi practica căile care duc la creşterea — Cuin i-a ajutat gospodă­ cu maşini si oameni, pentru a zeci de tone de seminţe
mai
selecţionate.
Ele sînt
rentabilităţii.
a confirmat că cultura porum­ multe şi vor fi tratate în nu­ ria de stat pe oameni ca să termina lucrările la timp si
bului:, şj cu deosebire a porum­ prjceapă avantajele muncit în potrivit regulilor agroteh­ Muncitorii, tehnicienii si in*
bului siloz, are un rol princi­ merele viitoare cînd vom vorbi comun, cu maşinile, folosind nice. ginerii gospodăriei de stat au
pal in dezvoltarea creşterii a- despre ce fel de rase şi specii agrotehnica ? In toamna trecută, de exem­ înţeles însă că ei trebuie să fie
de animale e bine să creştem,
nimalelor. Porumbul de nutreţ finind seama de zonele geo­ — In primul rînd foarte plu, tractoriştii Ion Cîmpea- şi printre cei dinţii care pot
constituie cea mai trainică şi mulţi dintre ei au muncit pe nu şi Gh. Sturzu din brigada sprijini dezvoltarea sectorului
mai economică bază furajeră grafice şi condiţiile specifice ogoarele noastre, la secţiile întîia de mecanizare a gos­ agricol cooperatist. In primul
locale
atît pentru îngrăşarea anima­ Mirceşti, Bîrioveni. Cuciulati podăriei de stat au arat 40 trimestru al acestui an, directo­
lelor cit şi pentru sporirea pro­ si Trifeşti. fie la praşile. fie de hectare la întovărăşirea rul gospodăriei, inginerii Ro-
ducţiei de lapte. Experienţele Dr. ALEXANDRU POPA la cules porumb ori la alte din Secueni- Tot ei le-au dis­ maniuc Mihai şi Ion Fuioagă,
au dovedit că de pe un hectar Secţia de Organizare a lucrări. Au avut astfel prilejul cuit terenul în primăvara tehnicienii Jalbă Ene. Stoica
de porumb cultivat pentru si­ Institutului de Cercetări să vadă cu ochii lor roadele aceasta şi le-au însămîntat Dumitru si alţii, sprijinind
loz se pot obţine cu mult mai Zootehnice muncii, atunci cînd se aplică sfecla de zahăr. munca organelor de partid, au
multe substanţe nutritive de- La colectiva din Chilii, în tinut numeroase conferinţe în
cît de pe un hectar cultivat cu vara trecută, gospodăria a comunele Mirceşti. Bîrioveni,
sfeclă furajeră sau cartofi. trimis o batoză spre a grăbi Cuciulaţi, Trifeşti si altele, ou
Cu recolta obţinută de pe PUNCTE DE... „VEDERE"! treieratul, iar în primăvara a- privire la avantajele muncii
un hectar porumb siloz (60 de ceasta o semănătoare spre a în comun. Exemptele date au
tone) se poate hrăni o vacă grăbi semănatul florii soarelui. contribuit la înfiinţarea în
timp de 1.500 de zile, în timp La întovărăşirea din Unceşti, satul Basta (comuna Secui
ce cu recolta de sfeclă, tot de mecanizatorii gospodăriei au ieni) a unei întovărăşiri ai
pe un hectar (40 tone), se poa­ făcut arături de primăvară. gricole. iar la Horia si Uni
te hrăni numai 800 de zile. Dar gospodăria a sprijinit ceşti alte familii de ţărani
In privinţa hrănirii sînt de dezvoltarea sectorului agricol muncitori au intrat în unită-i
asemenea, multe lucruri de cooperatist în multe alte
spus. Ne vom mărgini aci să tile agricole cooperatiste.
amintim că nu este recoman­ feluri. Azi. ţăranii muncitori din
dabil să hrănim animalele nu­ Anul trecut, mai bine de 40 satele raionului Roman ori'1
mai cu unul sau două feluri de socotitori din gospodăriile vesc cu admiraţie şi respect
de furaje, ori numai cu coceni colective ale regiunii Bacău la realizările gospodăriei dei
de porumb şi siloz sau numai au urmat un curs de instrui­ stat. Pentru ei gospodăria ai
cu concentrate şi fin. Raţiile re timp de cîteva luni. la grloodă de stat Secueni oonsti»
trebuie formate din mai multe şcoala de agricultură din tuie o pildă vie pentru *'
nutreţuri, care să corespundă Trifeşti. Conducerea gospodă­ practica o agricultură bazatit
cu producţia animalelor — de riei de stat s-a gîndit să le pe metode înaintate, pentru
exemplu, fie pentru lapte, fie - Ce faci acolo, că după bidonul ăla nu te văd de loc ?.„ dea o mină de ajutor. A trii producţii bogate la hectar.
— Dar tu ce faci, că nu văd de loc bidonul ?!
pentru muncă. Apoi hrana mis camioanele gospodăriei,
trebuie administrată în mod (Desen de NIC. NICOLAESCU) i-a luat pe „elevi" tutr-o ai AL. RAlfiU