Page 31 - Albina_1959_05

La sesiunea Con­ în faţa hărţii Cambodoia
De pe tot siliului blocului a-
S.E.A.T.O-
gresiv
care s-a ţinut re­
cent la Wellington (Noua Zee- — în anul 1954 — independenţa
iandă), puterile imperialiste au naţională. Puterile imperialiste
dat noi directive marionetelor ap fost silite ca, în decembre
lor în vederea intensificării ac­ 1955, să primească Cambodgia
tivităţii complotiste împotriva în O.N.U, De atunci Cambod­
gia a dus o politică de coexis­
Cambodgiei. Iată dd ce imediat
Conferinţa de la G e n e v a după întrunirea de la Wellington tenţă paşnică. Poporul şi gu­
ţări fac totul
acestei
au fost organizate o seric de ac­
vernul
ţiuni duşmănoase cu scopul de pentru a lichida urmele de mi­
Au trecut mai bine de două cipării la conferinţa a delega­ în uniunile economice din care a ©iii Cambodgia. să intre în zerie lăsate de dominaţia colo­
âăptămîni de cind a început ţiilor R. P. Polone şi R. Cehos­ fac parte în prezeht. Deşi pro- pactul militat S E.A.T.O, nialistă. Guvernul Cambodgiei
conferinţa miniştrilor Afffteri- lovace. Delegaţii occidentali au- jbufidrea era cit Se 'poate de Ca să înţelegem şi mai bine d respins cu fermitate toate În­
lor Externe. Fiecare şedinţă, avut o poziţie obstrucţionistă. clară delegaţii occidentali s-au de ce imperialiştii Se dedau la cercările S.U.A. de a atrage
fiecare cuvîntare sau întrunire Herter, şeful delegaţiei ameri­ ferit să facă comentarii pe asemenea acţiuni agresive, să tara în urzelile politicii lor a-
a miniştrilor de Externe tre­ cane, a propus atunci ce aceas­ margined el. S. Lloyd de exem­ ne oprim împreună asupra cî- gresive şi de a o include în blo­
buie să asigure progrese vizi­ tă problemă să fie amînată pînă plu a declarat că nu ar fi torva pagini din istoria poporu­ cul militar S.E.A.T.O. Imperia­
bile, aşa cum cer cu insistenţă cind discutarea problemelor „utilă' discutarea în momentul lui cambodgian care a luptat liştii au început să spumege şi
popoarele, progrese care să aflate pe ordinea de zi va nece­ de faţă a unor' articole din cu înflăcărare pentru indepen­ mai mult de furie cînd Cam­
ducă la însănătoşirea atmosfe­ sita prezenţa R. P. Polone şi proectul Tratatului de pace. Pro­ denţa patfîei sale şi care a ză­ bodgia a stabilit legături prie­
rei internaţionale, la asigurarea R. Cehoslovace. Tată însă că cedeul puterilor occidentale de a dărnicit nenumăratele complo­ teneşti şi relaţii economice cu
securităţii popoarelor din Euro­ s-a ajuns la discutarea concre­ tărăgăna rezolvarea probleme­ turi puse Ia cale şi sprijinite Uniunea Sovietică, R. P. Chine­
pa. Evoluţia de pînă acum a tă a problemelor privind regle­ lor, de a le înfăşură în înve­ direct • de blocul militar ză, R. D Vietnam şi alte ţări
tratativelor arată că s-au făcut mentarea paŞnică cu Germania, lişul a sumedenie de vorbe, ne- S.E.A.T.O., în frunte cu S.U.A. soo'aliste.
aseitienea progrese, dar că a- şi puterilor occidentale le vine îrtsotite de măsuri practice, Cambodgia- este un stat m c, Statele Unite s-au dedat de
ceste progrese, lente şi insufi­ greu să treacă de la vorbă la constituie o piedică în realiza­ situat în sud-estul Asiei, în atunci la numeroase acţiuni a-
cient de cristalizate, nu sînt în faptă. Ele teîgiversează soluţio­ rea unor progrese şi mai peninsula Indochineză. Supra­ gresive pe care le-au săvîrşit
măsură să răspundă pe deplin narea acestei' probleme şi lipsa eficiente pe diurnul colaborării faţa ei însumează 181.000 km cu ajutorul marionetelor lor din
cerinţelor şi năzuinţelor fireşti delegaţilor R. P. Polone şi R. internaţionale între state, apă­ pătraţi, iar număfu] locuitorilor Vietnamul de sud şi Tailanda.
ale omenirii. Cehoslovace la dezbateri consti-, rării păcii. ajunge la aproximativ 5.000.000. Washingtonul văzînd că nu reu­
Nu este greu pentru nimeni tuie o latură negativă a lucră-, Opinia publică internaţionala Industria nefiind dezvoltată, şeşte astfel a trecut la organi­
să găsească adevărata cauză rilor conferinţei. aşteaptă o atitudine realistă 90 ia sută din populaţia ţării zarea. cu ajutorul reacţiunii
care împrfmă tratativelor de la Delegaţiile occidentale au fă­ din partea puterilor occidentale. se ocupă cu agricultura, culti- din Cambodgia, a unor complo­
Ele sînt chemate să renunţe la
Geneva o atare încetineală. cut o risipă de cuvinte pentru vînd orez, porumb, bumbac şi turi interne în vederea răstună-
Răspunderea pentru această a aduce anumite obiecţii care manevrele de pînă acum şi să tutun. Orezul constituie princi­ rii guvernului Sianuk. imperia­
situaţie revine delegaţiilor occi­ exprimau „îngrijorarea" că dea dovadă, prin măsuri con palul izvor al alimentaţiei popu­ liştii vor să subjuge din nou
dentale. Orice om de bună cre­ proectul sovietic al Tratatului crete, că sînt animate de dorin­ laţiei şi cel mai de seamă pro­
dinţă, urmărind dezbaterile de pace conţine principii în ţa de a asigura buna reuşită a dus şi articol de export ai Cam­
conferinţei, şi-a dat seama pe virtutea cărora R. F. Germană conferinţei de la Geneva. bodgiei.
de o parte de poziţia realistă va trebui să iasă din uniunile Masele largi populare cam­
a Uniunii Sovietice, care se economice la care participă în bodgiene au îndurat timp de
străduieşte să găsească puncte­ prezent. Delegaţia sovietică şi Vizita delegafiei mai bine de 90 de ani sălbatica
le de apropiere şi înţelegere în de data aceasta a dat dovadă de U.R.S.S. în Albania asuprire şi exploatare a colonia­
vederea realizării unor acorduri, mult realism şi de dorinţa de a liştilor francezi. In ciuda repre­
iar pe de altă parte de încercă­ face totul ca să se ajungă la siunilor şi teroarei, poporul
rile delegaţiilor occidentale de rezolvarea echitabilă a proble­ La 25 mai, le invitaţia C.C. cambodgian dornic să cuce­
a folosi în continuare politica mei germane. Pentru a se înlă­ al Partidului Muncii din Alba­ rească independenţa, a luptat
„de pe poziţii de forţă". tura această neînţelegere dele­ nia, a sosit la Tirana, delega­
gaţia sovietică a propus ca în ţia de partid şi guvernamen­ cu eroism, reuşind să-i a-
Se ştie că din primele zile lunge pe cotropitorii francezi.
cadrul Tratatului de pace să s* tală a U.R.S.S., în frunte cu
ale tratativelor, delegaţia sovie­ asigure celor două state ger­ tovarăşul N. S. Hruşciov. înal­ Dar în anul 1940 Cambodgia a
tică a ridicat problema parti­ mane posibilitatea de a rămâne ţilor oaspeţi sovietici li s-a fă­ fost invadată de trupele milita-
cut o primire măreaţă, zeci de riştilor japonezi. La sfîrşitul
mii de oameni matiifeistînd pen­ celui de-al doilea război mon­ Camhodgia şi să instaleze ne
tru prietenia de nezdruncinat dial. forţele populare din Cam­ teritoriul ei baze militare te­
SA NE AMINTIM dintre popoarele sovietice şi bodgia i-au izgonit însă şi p« restre pe care să le îndrepte in
poporul albanez.
In aceeaşi zi au' început tra­ cotropitorii japonezi, dobîndind primul rînd împotriva R. P.
Chineze şi R. D. Vietnam
Explozia bombei tativele între delegaţia de pentru puţină vreme indepen­
atomice răspîndeşte partid şi guvernamentală a denţa. Pentru puţină vreme, Dîrzenia cu care masele
în văzduh radiaţii. U.R.S.S. şi delegaţia de partid populare din Cambodgia luptă
Radiaţiile acestea şi guvernamentală a R- P. Al­ pentru că numai la cîteva luni împotriva tuturor complotişti­
lor. hotărîrea cu care guvernul
dau aşa numita bania. In cursul tratativelor colonialiştii francezi au pre­ duce politica de coexistentă
boală atomică. Şi s-a manifestat o deplină uni­ luat locul cotropitorilor japo­ paşnică şi de extindere a rela­
boala aceasta nu tate de vederi în toate proble­ nezi, invadînd din nou în Cam­ ţiilor de prietenie cu ţările la­
iartă. mele. bodgia. gărului socialist, sînt dovezi
Marţi, 26 mei, delegaţia
Au trecut aproa­ Poporul cambodgian a conti­ grăitoare că poporul cambod­
pe 14 ani din ziua Uniunii Sovietice a vizitat gian apără cu fermitate inde­
combinatul textil „Stalin", Mu­
tragică a Hiroşi- nuat cu şi mai multă îndîrjire pendenţa patriei sale, indepen­
mei. Dar radiaţiile zeul luptei de eliberare a po­ lupta şi, în urma Tăzboiului denţă cucerită prin lupte înde­
porului albanez şi gospodăria
provocate de explo­ anticolomialist dus în acelaşi lungate şi prin mari jertfe de
zie _ n-au dispărut agricolă de stat „Gheorghi Di- timp cu poporul vietnamez şi sînge.
încă din atmosfe­ mitrov" din apropierea oraşu­ P. TĂTARI!
ră. Şi astăzi, în lui Tirana. laoţian, Cambodgia şi-a cucerit
Japonia pier încă
oameni de boala
atomică. Intr-o car­
te îii care vorbeşte „Ajutorul american
despre această ţa­
ră. manele scriitor
sovietic Hya Ehren- şi situaţia economică a Greciei
burg citează câte­
va rînduri dintr-o Poporul grec socoteşte, pe bună dreptate, „aju­ trice rămînînd nevîndute. Acest lucru a făcut ca
torul" american ca un blestem care a transformat preţurile produselor agricole să scadă necontenit,
compunere * unei
şcolăriţe japoneze înţreâga Grecie într-o ţară a mizeriei şi şomaju­ ceea ce a mărit mizeria a snilioane de ţărani.
Iată-i 1 Sînt victimele bombei de a z i: ..Mama s-a sim­ lui. „Binefacerile" faimosului „ajutor" american „Ţăranii şi familiile lor din insula Chios — a scris
de ia Hiroşima. Au pielea arsă ţit foarte slăbită. Doctorul a se pot întîlni în toate domeniile de activitate. Dar de curînd ziarul „To Vima“ — după ce au vîndut
să lăsăm cifrele să vorbească despre lăudăroasele
de explozie şi straiele pline de spus că probabil s-a otrăvit (a- tot ce-au avut mai valoros, au început să-şi
vîndă şi hainele."
sînge. Au fruntea neagră de dfcă s-a îmbolnăvit de boala şi trîmbiţatele „binefaceri" pe care le-a adus po­
porului grec „ajutorul" american.
fum şi inima sfîşiată de durere. atomică) cînd l-a căutat pe înapoierea economică a Greciei şi nivelul scă­
Datorită subjugării economice şi politice a Gre­
Hiroşima. A fost cea mai Sîn- fratele ei prin cenuşa fierbin­ ciei, imperialiştii americani storc din toate, sec­ zut de viaţă al maselor populare se datoresc în
geroasă zi din istoria lumii. te... O fetiţă de 10 ani s-e îm­ toarele industriei profituri care nu se pot calcula bună parte relaţiilor impuse de Statele Unite şi
Două sute de mii de oameni bolnăvit de radiaţiuni... şi a alte puteri imperialiste. Dintre toate ţările mar-
(aţi citit bine: două sute de murit după 20 de zile... Cînd cu una cu două, făcînd ca nivelul producţiei in­ shalizate, Grecia a primit cei mai mare „ajutor"
mii) au murit în cîteva ceasuri, mă gîndesc că asemenea lucruri dustriale să scadiţ an de an. Numeroase fabrici american şi situaţia actuală1 a Greciei este deo­
în urma exploziei unei singure se pot întîmpla pe lume, mi se şi uzine şi-au închis porţile, iar alte sute şi sute sebit de concludentă pentru rezultatele pe care
bombe atomice. face frică şi caut să alung asta de întreprinderi şi-au redus la jumătate capaci­ le dau în genere „ajutoarele" americane. Mare
tatea lor de producţie. Numai în oraşul Pireu,
înainte, fusese un oraş ca din minte". 19 fabrici şi-au încetat activitatea, iar alte 14 parte din dolarii „ajutorului" american au fost
oricare altul. O fată subţire, cu Spectrul primejdiei atomice lucrează în prezent cu circa 50 la sută din uti­ învestiţi în cheltuieli militare, aceasta pentru că
ochii umbriţi de gene lungi, trebuie să dispară. Şi totuşi... lajele lor. Prin închiderea multor fabrici şi prin Grecia participă la coaliţia Atlanticului de Nord
grăbea spre o întîlnire de dra­ Şi totuşi nici pînă în prezent, reducerea capacităţii de producţie, mii şi inii de şi la cursa înarmărilor dirijată de cercurile agre­
goste — şi vîntul îi flutura în tratativele care se duc pentru muncitori au rămas fără lucru. In ultimii trei sive din S.U.A. Totodată, guvernul grec a con­
joacă rochia albă. Un grădinar încetarea experienţelor cu ar­ ani, de exemplu, numărul muncitorilor din-indus­ simţit ca pe teritoriul Greciei să fie instalate
îşi îngrijea straturile cu flori. mele atomice nu au ajuns la tria metalurgică a scăzut de la 61.550 la 17j;£50, baze pentru rachete. ■ .
Un om bătrîn stătea pe o nici un rezultat. Iar experien­ adică cu 72 la sută. In prezent, numărul munci­ Poporul grec a suferit1 foarte mult în timpul
treaptă, în pragul unei case ţele degajă şi ele radiaţiunî.. Ex­ torilor şomeri atinge cifra de 300.000. <jfra celui de-al doilea război mondial. Pentru a nu
vechi, fumînd din pipă. perienţele sînt şi ele primejdi­ aceasta este uriaşă dacă ţinem seama că Qftcia mai deveni carne de tun, mâse tot mai largi de
oase pentru omenire. Dar puterile oameni din Grecia protestează cu vehemenţă şi
Apoi a căzut bomba. Şi în are o populaţie de 8 milioane de oameni diifbare
cîteva clipe, fata cu rochia albă occidentale pun noi şi noi pie­ maioritatea sînt. ocupaţi în agricultură. condamnă politica actualului guvern. Opinia pu­
a ars, florile s-au prefăcut în dici în calea realizării unui a- Toate acestea Şe răsfrîng asupra vieţii jnwjci- blică din Grecia cere cu hotărîre ca guvernul
cord. Iar cu ceea ce au Acceptat grec să adopte o politică de promovare a coexis­
scrum şi grădinarul a murit în sfÎTşit, nu mai sînt de aeord terilor care nu reuşesc să-şi asigure nici tftfăna tenţei paşnice cu toate ţările, de asigurare a
lingă ele. Iar din bătrînul care ei înşişi a doua zi. Ga-n po­ zilnică şi care sîpt măcinaţi de grija zilei de progresului economic al Greciei, de ridicare a ni­
pufăia din pipă a rămas numai vestea meşterului Manoîe, în mîine. Salariile ău scăzut cu mult în ultimii ani velului de trai al populaţiei. Propunerea făcută
umbra. O umbră zugrăvită pe care se năruia noaptea tot ce şi familiile muncitorilor se zbat în mizer»e şi.lip­ de tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consi­
o treaptă. se clădea ziua. suri. Că aşa stau lucrurile ne-o dovedeşte şt fap­ liului de Miniştri al R. P. Romîne, cu privire la
tul că anul acesta, magazinele de desfacere şi-au
Uniunea Sovietică vine cu convocarea unei întîlniri a şefilor de guverne
Iată-i pe supravieţuitori. Su­ restrîns activitatea cu 30 la sută faţă de anul
noi propuneri generoase şi ra­ ai ţărilor din Balcani, a avut uti puternic ecou
pravieţuitor înseamnă un om care ţionale pentru apărarea păcii. trecut, deoarece masele populare fiind lipsite din în rîhdurile populaţiei din Grecia şi ea cores­
a trecut printr-o mare încer­ Nu se poate ca adevărul şi dra­ ce în ce tot mai mult de mijloace băneşti nu mai punde năzuinţelor de pace ale poporului grec.
care, în oare alţii şi-au pierdut gostea de oameni să nu trium­ pot cumpăra produsele industriale. Cercurile conducătoare din Grecia ar trebui să
viaţa, dar el a scăpat. Cei din fe. Dezastrul de la Hiroşima nu $i în agricultură lucrurile nu stau de loc mai ţină seama de aspiraţiile poporului grec şi să
fotografie n-au murit laolaltă cu trebuie să se mai repete. O cer bine. Starea de mizerie a ţăranilor, aşa după ia măsuri practice în vederea creării unui cli­
cum recunoaşte însăşi presa greacă, este de ne-
părinţii şi cu fraţii lor, da.r fiind supravieţuitorii. O cere întreaga descris. Din cauza concurenţei străine, exportul mat favorabil păcii în Balcani, răspunzînd prin *
atinşi de radiaţiile atomice ei omenire. produselor agricole a scăzut în mod considera­ aceasta intereselor progresului economic şi îm­
nu mai au mult de trăit. FLORIN MURGU bil, stocuri imense de bumbac, tutun şi Duete ci­ bunătăţirii vieţii populaţiei greceşti.