Page 4 - Albina_1959_05
P. 4
AR T I Ş T I I A M A T O R I -
E X E M P L U Î N A I N T A T
' Pentru ■ juriul fazei raionale al con cu mult simţ al umorului această si însămînţările în comuna Hurez să se
cursului al V-lea, alegerea brigăzii tuaţie, prin stihuri izbutite, care ilus desfăşoare în cele mai bune condiţi-
artistice de agitaţie care să reprezin trează sat'ric nehotărîrea oamenilor. uni, brigada pomenindu-se în situa
te raionul Făgăraş în faza regională Un alt aspect al vieţii satului, cu ţia... să nu mai aibă pe cine critica.
a fost o problemă foarte grea. Votu prins în programul brigăzii artistice întorşi acasă de la faza raională a
rile erau deopotrivă date ş! brigăzii de agitaţie, a fost şi prezentarea fe concursului şi hotărîţi să treacă de
artistice de agitaţie din Viştea ca şi lului în care s-a desfăşurat campania urgenţă la îndeplinirea hotărîrii lor,
celei din Hurez. însămînţărilor de primăvară în Hu membrii brigăzii artistice de agitaţie
Aceeaşi reuşită interpretare la un rez. şi-au început munca de lămurire, ală-
nivel artistic îmbucurător, aceeaşi Cei harnici, cei care au urmat lec turîndu-se echipelor de agitatori şi
prezenţă in actualitate, acelaşi dozaj ţiile agrotehnice, care au c'tit cărţile folosind orice prilej pentru a-şi con
crtic şi laudativ în înfăţişarea comu şi broşurile de specialitate de la bi vinge părinţii să se înscrie în înto
nelor pe care le reprezentau pe bliotecă, au fost, pe bună dreptate, vărăşire. Vestea că brigada artistică
scenă. lăudaţi. Insă în Hurez mai sînt şi din de agitaţie a fost promovată în faza
Pînă la urmă juriul a fost nevoit cei care... regională a fost pr'.nită, pe bună
să accepte un compromis şi să pro dreptate, cu mare bucurie de
moveze la faza regională, sub rezer ...merg Ia însămânţat, locuitorii comunei Hurez. Faptul
va aprobării din partea forurilor re seminţele n-au tratat acesta a uşurat într-o bună mă
nici nu Ie~aiu selecţionat sură şi munca agitatorilor. Prin
gionale, amîndouă echipele.
dar... aştesfhtă rod bogat. tre cei dinţii care au spart ghea
Membrii brigăzii din Hurez, de eore ţa şi s-au înscris în întovărăşirea din
se îngrijeşte directoarea căminului Intervenţia la timp a brigăz i artis Hurez sînt şi părinţii unui membru
cultural, învăţătoarea Eugenia Bur- tice a făcut ca în această primăvară al brigăzii artistice, Iulian Neacşu.
lea, s-au întors acasă plini de încre Acţiunea politică de masă pentru
dere, dar în acelaşi t mp preocupaţi lămurirea oamenilor continuă, ceilalţi Spectacolele date de brigada artistică de' agitaţie din
să găsească alte şi alte mijloace care membri ai brigăzii artistice dorind
să le asigure la faza regională a con cu tot dinadinsul ca pînă la faza re
cursului un punctaj cît mai bun. Toţi gională a concursului, toţi părinţii
ştiau că, dacă în comuna pe care o V lH llflu M lor, şi odată cu ei cît mai mulţi gos
reprezentau ar fi fost o gospodărie podari din sat, să fie înscrişi în în
colectivă, sau cel puţin o întovărăşi tovărăşire.
re, atunci brigada ar fi avut mult mai Are tata o păpuşă, Faptul că membrii brigăzii artisti Jrd u a S jh ite^ y
multe izvoare de inspiraţie pentru Jucăuşă,
întocmirea programului lor, mult O 4 Brinduşă ! ce de agitaţie, precum şi cadrele de
mai multe elemente concrete de via De purtat l.a cheutoare, învăţămînt care se ocupă de activita
tă. tea culturală a comunei iau parte ac De ouirîfxi am stai de vorbă cu oi. 2 litri vin. 0,
Ca pe-o floare! tivă la munca echipelor de agitatori,
Fiind în majoritatea lor oameni ti pune la îndemîna colectivului de directorul căminului cultural din şi altele. Mai n
neri, membrii brigăzii din Hurez nu creaţie al brigăzii un variat şi foarte Valea Călugărească, tovarăşul Uncu ales un exemplu
puteau hotărî singuri asupra gospo Ochii mari cu zma-lj <le cor interesant material de viaţă. Acest Dumitru. Căminul, care are o bogată familia colectivi;
dăriilor lor individuale. Problema cea Joc şi cîntec, viaţă c e r! material va deveni baza tematică a activitate pe toate planurile, a reuşit pentru 48! zih
mare se punea în ce măsură ei, mem Doi boboci de trandafiri viitorului program cu care brigada se să se ferească de primejdia urmăririi printre alk . lt
brii brigăzii, vor -izbuti să-şi convin In bluziţele subţiri va înfăţişa la faza regională a con excesive a sarcinilor generale, în porumb, 558 kg.
gă părinţii şi neamurile să rupă o Se răsfaţă în obraz, cursului şi în care se va vorbi amă dauna celor curente, şi de greşeala Brigada a vorbi
dată firul dibuirilor şi să pornească Cînd tirrrizi, cînd plini de haz ! nunţit despre începuturile cooperati- de a şe cufunda în munca de fiecare lectivist, consăt
la drum nou, socialist, pentru început O petaJă de răsură v ;zării comunei Hurez şi despre con zi, uitînd telurile de perspectivă. Că asistau la spect:
chiar şi într-o întovărăşire. minul cultural din Valea Călugă un panou afişat
Stă pece-tie pe gură ! tribuţia brigăzii la activitatea politi
Hurez este un sat mic, sub poalele că de masă dusă de agitatori. rească a găsit forme potrivite pen fie ce produse
munţilor. Din 400 hectare trăiesc Buclele lucind se scurg învăţămintele culese la faza raio tru îmbinarea celor două aspecte. familia Roman.
vreo 150 de familii. Despre viaţa a- Aur roşu în amurg. nală a concursului îi îndeamnă pe Să amintim astfel de acţiunile Aceeaşi preoeu
cestor oameni brigada a povestit la membrii brigăzii din Hurez să nu lase desfăşurate de brigada de agitaţie firea sarcinilor i
faza raională a concursului. Înfăptu de-o parte nici celelalte înfăţ-şări ale în care activează 14 tineri din sat. curente, străbate
iri cu care oamenii să se mîndrească Peste toate nasu-i paznic vieţii comunei. Paralel cu acţiunea In timpul iernii, brigada a repetat pectivă ai cămin
sînt în Hurez, aşa cum spune şi (încă n-a crescut obraznic!) politică de cooperativizare, brigada de mai multe ori programul ei, eu o aprilie— 1 octoml
brigada : reprezentaţie pe tema „Belşugul din de 10 aprilie ecl
va cuprinde în manifestările ei şi fe colectiva de la noi“ . Tema aleasă
Au ţîşnit din mînecuţe lul în care oamenii îşi întreţin cul vut programată i
„Avem gaz, electricitate... este pe linia sarcinilor generale, a aşa culegi", în c
Rotunjoarele nrnuţe. turile, va populariza cu regularitate transformării socialiste a agricultu
dar în versul următor brigada nu se Ca să prindă-n cupa lor pe fruntaşi şi va fi la fel de neîngă rii ; urmărind concretizarea ei, co ta iele mecanizăr
fereşte să-şi exprime amărăciunea : Soarele ieşit din n o r! duitoare ca şi pînă acum cu cei care lectivul brigăzii nu a alergat la e- tarlale mari.
xerrfple, poate foarte bune, dar mai O dată trecut;
...Colectivă rt-avem, tratei" Tonte astea — de bagi seama, fac greutăţi în buna desfăşurare a îndepărtate de viaţa de fiecare zi a ceastă piesă, căr
campaniilor agricole. o seară cultural;
Ea, Brinduşă, Ie*a furat satului, ci a luat ca punct de porni
In Hurez încă nu s-au pus temeiuri Rezultatele activităţii membrilor ţin marţea — îi
De la tata, de la mama... re rezultatele obţinute de gospodă fruntaş al mune
le unei forme cooperatiste de lucrat ria colectivă din comună, care
Dar surîsu i luminat brigăzii artistice de agriaţie din Hu cenza piesa, an;,
păm’ntul. După cum a arătat briga au fost cercetate în amănunţime.
Şi privirea ei de rouă rez le vom vedea la faza regională a
da în programul său, sînt mulţi gos Gospodăria colectivă din Valea Că forma ei. Educa
Cine oare i le-a dat ? concursului, cînd în faţa juriului ei lugărească. în afară de 40 lei pe zi,
podari care ar dori să se înscrie Numai viaţa asta nouă ! vor prezenta ceea ce au înfăptuit şi a mai dat următoarele produse în îmbinată st fel
în întovărăşire, dar, vezi, nimeni nu vor mai înfăptui în urma hotărîrii lor. kilograme pe zi-muncă : 1,220 grîu se va uezvoltf
VAS1LE DIMA LACRIMEL narilor de a anal
se încumetă să fie dînsul acela care 3.750 .porumb, 0,425 orz, 1,650 paie
GH. FLORESCU
să spargă gheaţa. Brigada a subliniat grîu, 2,250 coceni porumb. 0.09 fină taool. iar aceasti
2 ACUM 15 ANI ACUM
IULIANA CERNEA
Maria începuse să 11e neliniştit
şi le spuse că tovarăşul Riş n
— Să ştii că iar l-au aresta
Ştiau cu toţii că tovarăşul
deauna in ajunul lui 1 Mai sc
— Ei, acum ce ne lacem c\
întrebă moş Simion. Nu ne pri
— adăugă el înciudat.
Pînă la urmă, Maria se duse
croitorul, ca să se slătuiască
poate ştie şi cum se trag mai
Maria Gruia şi Ştefan Murgu mergeau, fâcuţi, pe o străduţă — N-am văzut de cînd sînt c
îngustă, pietruită, cu căsuţe curate de o parte şi de alta. cetind prin sticlele ochelarilor
Maria iscodea cu încordare fiecare curte, fiecare gard. Ii — Gindeşle-ie, tovarăşe Maif
era cunoscută căsuţa asta. Gardul era acum vopsit in verde, om priceput — îl îndemnă Mai
acoperişul nou, curtea curată, flori pe lingă gard... Totuşi asta — Oi fi eu priceput, răspuns
este, fără îndoială ! s-ar coase cu acul, ar fi altă
— Era în 1944. Puţin înainte de eliberare. Ultimul 1 Mai în — Tovarăşi, trebuie să găsi
Ilegalitate — spuse ea. Iată, în căsuţa asta locuia moş Si- S-au gîndri ce s-au gîndit şi
mion, care era hamal. Dincoace, în căsuţa cu pridvor, sta cerneală, tocuri şi peniţe să si
Niţă Gbeorghe, lucrător la labrica de pîine. Peste drum sta ieşitele, cum s-or pricepe.
Maier, croitorul, şi, alături de el, uite colo, Tudor, turnătorul. Au venit şi Niţă Gheorghe,
Toţi, oameni cumsecade, aprigi pentru dreptate şi săritori la S-au adunat cu toţii în jurul „
nevoie. Fregăteam Maiul nostru muncitoresc. Pe atuncia, eram loc de scaune, şi Maier, croite
muncitoare la Lemetru. aveau de iăcut.
înainte de 1 Mai cu vreo săptămînă. la moş Simion a venit Primi liecare cîte un toc.
un tovarăş. Il chema P.iş. Moş Simion avea casă conspirativă. — Să începem — spuse Ma
Riş i-a spus să trimită , tehnicul” la el la fabrică, să ia nişte — Măi, oameni buni. se ioi
„material" pentru 1 Mai. o să-l copiem — a lămurit-o el. S-a constituit Frontul Un.tc iraţilor, să scriu.
— Cine era „tehnicul"? — întrebă cs’.ent Murgu. Muncitoresc. Trebuie de 1 Mai să aile tot poporul 1 — Da’ de ce, moş Simion ?
— „Tehnicul" eram eu — lămuri Maria. Se inţeleseseră ca, de a doua zi, de cum se întunecă, să se — Păi, eu scriu rău de tot,
Şi Maria începu să-şi deslăşoare firul amintirilor... intîlnească la moş Simion, unde Riş urma să tragă manifestul nişte labe de urs. N-o să se di
A doua zi, după ce a plecai! de la fabrică, Maria s-a d.,v3 la şapirograf. Avea să-l aducă şi pe utecistul Ionică Tudor, fiul -— Lasă, moş Simion, hotărî
la tovarăşul Riş. De meserie, Riş era tipograf, dar se îmbol turnătorului. cum poţi, decît să nu scrii de
năvise de plămîni şi, de aceea, de şase luni, se angajase Maria citise manifestul încă de cu seară şi în inima ei se A luat moş Simion tocul in i
portar la o fabrică. Se afla, ca de obicei, in ghereta lui de la născuse o bucurie adîncă şi fierbinte, la gîndul că va ajuta torită. Tocul îi părea subţirel
poartă. I-a dat un pachet — „o cămaşă pentru spălat". ca nenumăraţi oameni simpli şi cinstiţi să. cunoască manifestul scrie, aplecat peste ladă ; por
— Cînd ajungi la moş Simion, să scoţi ce-i în cămaşă şi să adresat lor de partid, că va contribui să ajungă la ei che De la o vreme, moş Simion
ascundoţi bine în pivniţă. Ai grijă 1 E un sul pentru şapiro- marea partidului : neliniştit. Dar nimeni n-avea vi
grafiat. Tragem nişte manifeste pentru 1 Mai. „...Războiul împrtr'va Uniunii Sovietice şi aliaţilor trebuie să ridică şi, vîrîndu-i lui Maier £
A doua zi, Maria a adus la moş Simion o „oală cu fasole" ince'eze 1 Pacea cu Uniunea Sovietică şi aliaţii trebuie imediat îi spuse necăjit ;
d n care a scos o sticlă mare, plină cu cerneală şi nişte tocuri încheiată — Ce să-i lac. Irate, că nu-n
cu peniţe. Fraţi muncitori şi tineri muncitori i şi l-am scris şi pe o faţă şi pe
Şi apoi, trei zile la rind, Maria a cărat pachete cu „m ie rune'i vă în fruntea luptei de eliberare şi pentru pace aţ Maier îşi apropie hîrtia de c
curate", din care a<* scos loi mari de hîrtie albă pe care apoi poporului romîn 1..." — Ştii ce, lasă-1 aşa. Or înţ
le-au ascuns intr-o ladă cu vechituri din pivniţă. A doua zi, Maria ajunse cea dinţii la moş Simion. Dar mi străduit sâ le scrii manifestul i
In ultima zi. tovarăşul Riş i a transmis şi manifestul. Pe ăsta nutele treceau, unele după altele, şi tovarăşul Riş nu se arăta. Moş Simion îl privi nedumir
