Page 5 - Albina_1959_05
P. 5
In centrul comunei Scînteia, regiu Gazeta de stradă, folosind cu curaj năzi cu un om din Boroseşti, care zi"
nea Iaşi, chiar in faţa sfatului popu critica, a avut un rol însemnat şi în cea că ar vrea să-şi facă şi ei co
lar, se află gazeta de stradă „Ogo îndreptarea unor deficienţe în mun lectivă, dar nu au tot ce le trebuia
ru l". Mereu ai să găseşti lingă ea că. Intr-un articol despre desfăşura pentru asta. I-am arătat atunci că la
grupuri de oameni citind articole şi rea cercului anrotehnic cu intovărăşi- înfiinţare, colectiva e ca gospodăria
discutînd despre ele. Cred că nu e- ţii, a fost criticat Constantin Atod:- a doi oameni de curînd căsătoriţi. Nu
xistă om in Scînteia care să nu se resei, preşedintele întovărăşirii, care au de la început toate ce!e, dar cu
intereseze ce articol nou a mai apă nu i-a mobilizat pe oameni la cursuri. timpul, prin munca lor, îşi agonisesc
rut. Şi eficacitatea criticii nu a întîrziat tot ce şi-au dorit...
Stima pe care gazeta şi-a cîştigat-o să se arate. Cursanţii au început să învăţătoarea îl asculta cu luare a-
în viaţa satului se datoreşte, fără în vină regulat la cerc, lucru care a minte pe colectivist şi cind acesta
doială, grijii cu care organizaţia de fost în folosul lor şi al întovărăşirii. termină, il întrebă :
partid si sfatul popular au îndrumat Spuneam mai sus că numerele ga — Şi cind ne dai articolul ?
permanent această formă a agitaţiei zetei pot reprezenta o istorie a satu — Care articol ? — se miră Beraru.
vizuale. Grija s-a văd't încă de la lui. Dar ca orice istorie ea este scri
formarea colectivului în care au in să de cron'cari. Şi în comuna Scîn — Pentru gazeta de stradă. Scrie
trat oameni pricepuţi, din diferite teia găsim mulţi asemenea cronicari despre tot ce mi-ai spus acum şi să
sectoare de activitate, pentru ca a- fie intelectuali, fie ţărani muncitori vezi ce articol bun va ieşi.
ceştia să aibă posibilitatea să fie pe care învăţătoarea Olga Trofin sau Olga Trofin se gindi cu bucurie că
permanent informaţi de toate proble ceilalţi membri ai colectivului i-au şi Beraru a intrat acum in rîndurile
mele care-i frămlntă pe ţăranii munci îndemnat să sere. corespondenţilor voluntari al căror
tori şi să le poată oglindi în gazetă. Unul dintre cei care a început nu număr creşte neîncetat, dovadă a
O notiţă pusă intr-un colţ al panou de mult să activeze în rindul cores faptului că tot mai mulţi săteni do
lui ne arată din cine este alcătuit pondenţilor este colectivistul Con resc să-şi spună cuvîntul prin gaze
itilpu, raionul Buzău, sini preţuite de săteni. colectivul : Viorica Bordeianu — bi stantin Beraru. Intr-o zi a venit la el ta de stradă „Ogorul". Dacă la în
bliotecară, Grinore Afrăsinei — se Olga Trofin. Au vorbit despre tre ceput unii dintre aceştia se lăsau mai
cretarul organizaţiei de bază din gos burile comunei, despre munca in co greu, astăzi însă se simt mîndri că-şi
podăria colectivă, Alexandru Ifteni lectivă. învăţătoarea vroia să-şi dea pot aduce contribuţia, şi pe această
— secretarul organizaţiei de bază din seama ce subiect l-ar atrage pe Bera cale, la înflorirea vieţii în comună.
întovărăşire şi Constantin Pirtea — ru ca să-l aştearnă pe hîrtie. ...Faima gazetei din Scînteia a de
oficiant sanitar. păşit de mult nraniţele comunei —
— Greu o duceam noi înainte. A lt
Sătenii ştiu cu precizie că gazeta fel trăim azi — spuse intr-un timp ea a obţinut premiul I la un concurs
îşi schimbă faţa din două in două care a avut loc în cadrul raionului.
i' Beraru. — Uite la Lucreţia Rusu sau
săptămîni. Asta nu inseamnă că dacă la Melania Didilescu. De cind au in Acest premiu a consrituit o recunoaş
între timp s-a ivit ceva deosebit în tere a meritelor, dar şi un imbold
,uică, lenui girul si autoritatea unui om care viaţa satului, colectivul gazetei aş trat în colectivă şi-au făcut case noi. spre noi succese.
fad a ş ia prin faptele lui a dovedit că ^stie teaptă să treacă cele două săptămîni- Cit despre bucate... Le-ajung pînă la
si anume cum trebuie să se muncească la cîmp. Ei scriu imediat. Aşa s-a întîmplat recolta cealaltă. Vorbeam mai deu A. CROITORI!
«man. care O altă idee bună este aceea a or după înfiinţarea unei gospodării co
a mit, ganizării în timpul muncilor agri lective in satul vecin Rediu, cind s-a
IX . kg. cole a unui colt cultural la cîmp. A- publicat articolul învăţătorului Ion
9 litri vin. nul trecut, înftr-o baracă, au fost Marian intitulat „Un pas înainte".
acest oo- montate aparatul de radio si un
■elwr care stand de cărţi. La prim se citeau Nu există problemă mai importan
•igăzil, iar ziarele si se discutau pe loc contrac tă care să nu fie prezentă la gazeta
lustra gra tările. Brigada dădea reprezentaţii de stradă. Răsfoind dosarul, sau mai
tii primise în care era vorba de evenimente pe bine.zis dosarele, în care sînt aduna
trecute uneori cu cîteva ceasuri mai te articolele apărute în decursul ulti
înainte. Această activitate, direct milor ani, se pare că ai în faţă isto
i iiriici împ le ria comunei. Deşi peste multe dintre
ite cu cele legată de problemele ourente, desfă ele s-a aşternut colbul, nu şi-au pier
îl de pers- şurată sub lozinca „Brigada, cartea, dut totuşi valoarea de document.
perioada 1 ziarul la locul de muncă‘ţ a avut un
ni. Pe data puternic efect, însă, după părerea con Majoritatea articolelor tratează pro
leatru a a- ducerii căminului, ar fi necesar anul bleme privind muncile agricole. De
im semeni, acesta să se acorde o mai mare a- un mare folos în lămurirea oameni
rată avan- tentie si preocupărilor de perspecti lor asupra avantajelor cultivării sfe
c uit urii pe vă, privind educaţia culturală si în clei de zahăr a fost articolul prin
acest scop se va da o extindere în care ţăranul întovărăşit Vasile Caza-
deosebi lecturilor în grup la locul cu, bine cunoscut ca un harnic agri
ertoriu a- de muncă si organizării seara, la cultor, a împărtăşit atît din expe
prevăzut si cînio sau la cămin, a spectacolelor rienţa proprie, cit şi din cea a altor
ste seri se artistice date în cinstea fruntaşilor
căreia un în muncile agricole. săteni din comună. Astfel se arată că
pole va re- Dumitru Rădeanu acordînd o atenţie
Formele prin care se poate reali
■ntinutul şi deosebită acestei culturi, a reuşit să
za o strînsă legătură între actuali
Mică va fi tate şi perspectivă sînt desigur mult predea la baza de recepţie, de pe su
a li ră ; mai multe pa cele arătate aici. Prin prafaţa de un hectar pe care a avu
cipalul rămîne preocuparea pentru t-o contractată, cantitatea de 29.350
n.fa cămi-
această problemă.
tic un spec- Kg. sfeclă pentru care va primi peste Oazei a de stradă din comuna Dărmăneşti, raionul Ploeşii, publică regulat
T. PRIBOI 10.000 lei şi peste 200 kg. de zahăr. articole interesante.
i va avea
3 4 ACUM 15 ANH ACUM 15 ANI 5
rşit, veni şi Ionică Tudor locul său, continuînd să scrie. Hîrtiile albe se umpleau, una cuţi, dar pe care-i iubea, încrederea în propriile lor puteri,
aduse pe la fabrică, cîte una, cu scrisul acela neformat, dar îngrijit aşternut, al to încrederea in zile mai luminoase.
ingrijorâ moş Simion. varăşilor. Deşi munciseră o noapte întreagă pînă in zori, nu reuşiseră
: arestat aproape întot- Cind Maria Ieşi din casă, zorii se aprinseseră portocalii şi să scrie împreună decît 18 manifeste.
embrie. revărsaseră aur topit peste căsuţele, copacii şi hornurile fabri Veniră să scrie noapte de noapte.
•stele ? Cum le tragem ? cilor, peste ruinele caselor bombardate din colţul sting- al Cu două zile înainte de 1 Mai, cind se strinserâ cu toţii şi,
lici unul la maşina asta străzii. Minunată dimineaţă de primăvară 1 Maria trăi adine pe furiş, trăgeau cu ochiul la teancul subţire de foi scrise, care
clipa intilnirii cu natura tînără, primăvăratică, ea care mun nu trecuse de două degete, pe uşă intră deodată Riş,
leme pe tovarăşul Maier, cise o noapte întreagă pentru a dărui unor oameni necunos- — Dumneata ? — întrebară toţi, intr-un glas.
:ă-i om mai cu cai*.e şi Riş nn fusese arestat. Il anunţase un tovarăş la fabrică că-1
la şapirograf. căutaseră acasă ca să-l ridice. Atuncia, Riş s-a ascuns intr-un
iltă, mărturisi Maier, cer- loc de unde nu putuse veni la timp, la intilniie.
— Le-am tras clapa, cum s-ar zice, spuse el vesel. Nu e
e găseşti ceva. Eşti doar pentru prima dată 1
Se apropie de ladă şi rămase uimit. Abia atuncia observă
rul. Da’ dacă manifestele numărul de „colaboratori" şi activitatea ce se ducea acolo.
— Vă puteau prinde, tovarăşi. Cind e tras la şapirograf nu
, se indirji Maria. se mai cunoaşte aşa bine scrisul. Dar de mină 1
i hotărît că, deoarece au Riş făcu loc pe ladă, desfăcu şi întinse frumos pînza sulului,
să scrie de mină mam o umezi, apoi meşteri ce meşteri la foile scrise şi, una după
alta, începură să iasă file copiate in cîteva secunde.
iral, şi Tudor, turnătorul. Maria şi Ionică Tudor rămaseră să lucreze la şapirograf.
>e buturugile care ţineau Deprinseseră mînuirea lui. Ceilalţi făceau pachete din mani
apucat să le explice c® festele scrise, ca să le transporte la locurile cuvenite.
A sunat şi alarma, ca in fiecare noapte. Undeva, nu prea
departe, se auzeau explozii. Dar nimeni nu s-a sinchisit. Foile
lunecau una după alta şi se aşezau ÎD teanc.
t moş Simion, eu nu pot, Către ora 4 dimineaţa, întregul vraf de foi albe dispăruse
şi, în schimb, se înălţase teancul de manifeste, gata scrise.
Maria privea mulţumită titlul scris cu litere mari : „Către în
ne ies literele pocite, ca treaga clasă muncitoarei Către poporul rom inl" lai jos, în
;că nimeni ce-oi scrie eu cheierea : „Trăiască 1 Mal, ziua de înfrăţire sub semnul păcii
croitorul, mai bine scrie şi de unire a clasei muncitoare !"
Sînt frumoase manifestele ! Maria vede parcă oamenii care
n mina lui mare şi bătă- le vor ridica, le vor citi, vor vorbi între ei mulţumiţi, bucuroşi.
iiricel de pai. începu să Şi ea e una dintre acei care au lucrat la manifeste !
a cu literele, Ochii tuturor, roşii de nesomn, strălucesc de bucurie.
u să se foiască din nou înainte de a pleca, s-au adunat, tîmplă lingă tîrhplă, şi au
î-1 observe. Aituncia el se cîntat, aproape în şoaptă. Internaţionala.
relari foaia lui de hîrtie, — Nu mai e mult, gîndeşte Maria, şi vom cînta Internaţio
nala pe străzi, în p'eţp... tare, din toată inima... Aşa spune
pe manifestul pe o foaie ; manifestul... „Armata koşi9 a trecut pe teritoriul nostru ca
armată eliberatoare..."
i. Zîmbi luminat. închide ochii şi-şi închipuie cum va fi atuncia de 1 Mai.
cei ce l-or găsi, că te ai Acum, însă, printre buze, de-abia-i trec, şoptite, cuvintele :
m ai putut. Hai la lupta cea mare.
•i zîmbi şi se întoarse la ( Desene de D. ILIESCU) Rob cu rob să ne unim..
