Page 7 - Albina_1959_05
P. 7

2 )e p e to t







             Ţările  socialiste  slujesc  cauza

           slăbirii  încordării  internaţionale


            Problema  rezolvării  pe  calea   La  Conferinţa  de  ia  Varşovia   unor  măsiiri  concrete  în  inte­
          tratativelor  a  tuturor  probleme­  a  avut  loc  un  schimb  de  păreri   resul  păcif  de  către  conferinţa
          lor  litigioase,  slăbirii  încordării   cu  privire  la  apropiatele  trata­  miniştrilor  Afacerilor   -Externe
          internaţionale  şi  asigurării  unei   tive  de  la  Geneva  între  statele   care  va  a ve»  loc  la  Geneva  la
          păci  trainice,   preocupă  în  cel   din  Est  şi  Vest  în  problemele   11  maj  a.c., şi  de  conferinţa  la*
          •mai  înalt  grad  întreaga  opinie   referitoare  la  Germania,  inclu­  cel- maţ inâTt  nivd'.
          publică  mondială.  Omenirea  iu­  siv  Tratatul  de  pace  şi  proble­  Conferinţa  de  la  Geneva  tre­
          bitoare  de  pace   năzuieşte  cu   ma  Berlinului  Occidental.  Par­  buie  să  asigure   luarea   unor
          ardoare   ca  între  state  să  se   ticipanţii  la  conferinţă  şi-au  ma­  hotăriri  de   comun   atoid  în
          stabilească  relaţii  de  colabora­  nifestat  deplina  unanimitate  1n   două  dintre  cele  mai  importan­
          re,  să  fie  înlăturate  o  dată  pen­  aprecierea  actualei  situaţii  in­  te  probleme :  încheierea  Trata­
          tru   totdeauna   orice   piedici   ternaţionale Şi  în  privinţa  rezol­  tului  de  -pace  cu  Germania  şl
          care  duc  la  încordarea  situaţiei   vării  problemelor  arzătoare   în   lichidarea  regimului  de  ocupa­
          internaţionale.  Cauza  păcii  este   interesul  întăririi  păcii  şi  al  asi­  ţie  in  Berlinul  occidental,  ho-
          scumpă  tuturor  oamenilor  care   gurării  securităţii   popoarelor.   tărîri  care  vor  asigura  o  bază
          vor  să  trăiască  în  linişte,  care   Această  unanimitate   ilustrează   trainică  cauzei  păcii  în  Euro­  La  Trajalgar  Square  (Anglia)  a  avut  loc  zilele  acestea  un
          iubesc  şi  vor  să  a-pere  progre­  unitatea  de  nezdruncinat  a  la­  pa.  Proiectul  sovietic  al  Trata­
          sul  şi  civilizaţia  lumii.  De  aceea   gărului  socialist,  voinţa  şi  ţe­  tului  de  pace  cu  Germania  ţine   puternic  miting  pentru  interzicerea  armelor  nucleare.
          sînt  pe  deplin  îndreptăţite  ade­  lurile  comune  ale   popoarelor   seamă  de  interesele  poporului
          ziunea  şi  însufleţirea  cu   care   ţărilor  socialiste  care  corespund   german,  prevede  garanţii  sigu-
          opinia  publică  mondială  spriji­  intereselor  şi  năzuinţelor  tutu­  Te  pentru  securitatea  popoare­
          nă  propunerile  făcute  cn  scopul   ror  oamenilor  dornici  de  pace.  lor  europene  şi  de  aceea  el  este   P E     S  C  U  R  T
          de  a  se  soluţiona  cele  mai  ar­  Cercurile   conducătoare   din   sprijinit   nu  numai  de  statele   •   Poporul  chinez  a  săr­  banez  protestează  împotriva
          zătoare  probleme  ale   actualei   occident  se  străduiesc  să   în­  socialiste,  ci  de  întreaga  opinie   bătorit  cu  însufleţire  împli­  semnării   acordului   italo-
          situaţii   internaţionale,   de   a   jghebeze  o  „unitate"  a  puteri­  publică  mondială  interesată   în
          salva  omenirea   de   primejdia   lor  occidentale  în  preajma  în­  menţinerea  şi  consolidarea  pă­  nirea  a  40  de  ani  de  cînd  a   american  cu  privire  la  am­
                                                                                                avut  loc  la  Pekin  „Mişca­
          unui  nou  război.          ceperii  conferinţei  de  la  Gene­  cii-  încheierea  unui   asemenea   rea   patriotică   antiimpe-   plasarea  bazelor  pentru  ra­
                                                                                                                          chete  pe  teritoriul  Italiei.
            Este  limpede  pentru  orice  om   va.  .Ultimele  conferinţe  occiden­  tratat  de  pace  ar  înlătura  pri­  rialistă   din  4  Mai   1910".   •   Conferinţa  de  la  Gene­
          de  bună  credinţă   că   lagărul   tale  au  arătat  însă  că  „unita­  mejdia  care  decurge  din  reîn­  „Mişcarea  de  la  4  Mai"  a   va  a  celor  trei   puteri  cu
          socialist,  în  frunte  cu  Un.unea   tea"  aceasta  este  măcinată  de   vierea  militarismului  în  Germa­  deschis  o  perioadă  nouă  a   privire  la  încetarea  experien­
          Sovietică,   slujeşte   neabătut   nenumărate   contradicţii   care   nia  occidentală  şi  ar  pune  ca­  revoluţiei  burghezo-democra-   ţelor   cu   armele   nucleare
          cauza  păcii  şi  slăbirii  încordă­  s-au  observat  în  cadrul  discu­  păt   regimului  de  ocupaţie  în   tice  antiimperialiste  şi  anti­  a  discutat,  în  şedinţa  din  4
          rii  internaţionale.  Mărturii  ale   ţiilor  purtate  pe  marginea  pro­  Berlinul  occidental.  feudale  din  China. Totodată,   mai.  documentele  prezentate
          politicii  consecvente  de  pace  pe   blemei  germane.  Diplomaţia  *-   Omenirea   iubitoare  de  pace   sub  uriaşa  influenţă a Marii   anterior.   Participanţii   la
          care  o  duce  marele  lagăr  so­  mericană  şi  vest-germană  de­  din  întreaga  lume  cere  ca  a-   Revoluţii  Socialiste  din  Oc­  conferinţă   au   elaborat  de
          cialist,  sînt   nenumăratele   şi   pun  eforturi  desperate  să   cre­  propiatele  tratative  de  la  Ge­  tombrie  ea  a  pregătit  dru­  comun  acord  şi  au  adoptat
          preţioasele  propuneri  făcute  în   eze  o  astfel  de  „unitate"  bazată   neva  să  se  soldeze  cu  rezultate   mul  puternicii  mişcări popu­  proiectul  unui  articol   refe­
          tot  decursul  timpului,  de  la  în­  pe  o  poziţie  rigidă,  negativistă   pozitive  care  sînt  aşteptate  cu   lare  de  eliberare   naţională   ritor  la  semnarea,  ratifica­
          cetarea  celui  de-al  doilea  război   faţă   de   propunerile   Uniunii   îndreptăţite  speranţe  de   toate   de  mai  tîrziu,   încununată   rea,   adoptarea  şi  intrarea
          mondial,  propuneri  izvorîte  d*n   Sovietice  care  sînt   menite  să   popoarele.  Participanţii  la  con­  prin  proclamarea  Republicii   în  vigoare  a  Tratatului   cu
          dorinţa   sinceră  de  a  asigura   asigure   încheierea   Tratatului   ferinţa  de  la  Varşovia,  aşa  cum   Populare  Chineze  în  octom­  privire  la  încetarea  experien­
          întregii  lumi  liniştea  şi  pacea   de  pace  cu  Germania  şi  lichi­  se  subliniază  şi  în  comunicat:   brie  1949.  ţelor  cu  armele  nucleare.
          spre  care  năzuieşte.  O  mărturie   darea  regimului  de  ocupaţie  în   „declară  că  guvernele  lor  sînt    •   La  trei   mai,   Kim  fr
          concludentă  a  acestei  politici  o   BerlinuT occidental.  gata  să  tacă  tot  ce  depinde  de   •   La  4  mai,  N.  Ş.  Hruş-   Sen,  preşedintele  Cabinetu­
          constituie  şi  recenta  conferinţă   Popoarele  iubitoare  de   pace   ele  pentru  asigurarea   acestor   ciov,   preşedintele   Consi­  lui  de  Miniştri  al  R.  P.  D.
          de  la   Varşovia   a  miniştrilor   condamnă   această   politică  a   tratative.  Ei  fac  apel  la  guver­  liului  de Miniştri al U R.S.S.,   Coreene,  a  primit  delegaţia
          Afacerilor   Externe  ai  ţărilor   (puterilor  occidentale  şi  acţiu-,   nele  marilor  puteri  şi  ale  tutu­  însoţit  de  Llpwellyn  Thom­  parlamentară  a  R- D.  Ger­
          participante  la  Tratatul  de  la   nile  întreprinse  .  în   perioada   ror  statelor  europene  să  nu  în­  son,  ambasadorul  S.U.A.  în   mane  care  a  sosit  în  R.P.D.
          Varşovia  şi  a.l  Republicii  Popu­  premergătoare  conferinţe:  de  la   treprindă   nici   un  fel  de  ac­  U.R.S.S.,  a  vizitat   şantie­  Coreeană   într-o  vizită   de
          lare  C hinte,’  Lborarile   confe­                     ţiuni  care  ar  putea  să  ducă  la   rul  de  construcţie  al  exoo-   Drietenie.
          rinţei  şi  Comunicaiul  dat  pu­  Geneva  în  vederea  intensifică­  ascuţirea  situaţiei  în  Europa  şi   ziţiei  americane  care  şe  va
          blicităţii  au  scos  încă  o'  dată   rii  înarmării   atomice  a  unor              deschide  în  vara  aceasta  în   •   L uni,  4  mai,  un  milion
          în  evidenţă  preocuparea  perma­  state  din  N.AiT.O.  şi  în  primul   la   înrăutăţirea   perspectivelor   parcul  „Sokojniki"  din  Mos­  de  muncitori   de   la  între­
          nentă  a  statelor  socialiste  de  a   rînd  a  R.  F,  Germane.   Mase   ce  s-au  conturat  pentru  rezol­  cova.  prinderile   meta'injg ce „jsi
          apăra   pacea,  străduinţa  de  a                       varea   problemelor   litigioase
          se  ajunge  ia  rezolvarea  pe  cale   uriaşe  de  oameni  din  întreaga   prin   tratative   între   Est  şi   •   R.  P.  Albania  a  adre­
          paşjiică  a  problemei   germane,   jume.cer  cu  fermitate  curmarea                 sat  o  notă  guvernului  ita­  de  48  de  ore.   Greviştii  au
          a  cărei  soluţionare  ar  aduce  o,   „războiului   rece",   adaptarea  Vest".       lian  prin  care  guvernul  al-  cerut  majorarea   salariilor-
          mare -contribuţie'  ta  liTirjwairea;
          îhtregii  atmosfere  internaţiona­
          le.  Citjnd  textul  Comunicatului,                                                                             mitul  ajutor  i^e  şomaj  în  jurul
          cţu  neputinţă  sff  «u-ţi  dai  sea­ Viaţa şomerilor şi „faiul” american                                       căruia  guvernanţi  americani  Tac
          conferinţei  de  la^J/arşovia  este
                                                                                                                          atîfa  tititi-fam  nu  poete  să  asi.
          ma  de   imens*,  deosebire  de'.                                                                               gur^ duj)ă  ciie  s.au  convins  oa­
          structură^# de  ţeluri  dintre  or   —  Ce  zici,  tovarăşe   ziarist,   şomeri,  adică  oamţni fcare  n-au   şi   aeronautică,   unu’   Wortăr,   menii, niCÎ  rhinimtmi  de  existen­
          ganizaţia Tr                frumos  întîi  Mai  ăm  avut  în   de  lucru.  Cinci  milioane I  Ceva   Wester,..  ţă  a1  şomerilor  Afară  de  asta
                  T ratatului  » ' l a   yar-
          şovia  şiflţgctul  Atlanticuluţ  de   primăvara  asta 1  —  spuse  moş   măi  mult  de  un  sfert  din  popu­  —  Walter  Reuther
          Nord.  W*timp  ceţ, conferinţele'   Vişan  trăgînd  în  piept  boarea   laţia  ţării  noastre.  Afeta  fără  să   —  Aşa,  aşa.  Văd  că  dumnea­  , nu,i  pentru  nimeni  un  secret  că
          puterilor  oofcidentale,   care   au   parfumată  care  răzbea  prin  gea­  mai  vorbim  de  alte'*două  mili-   ta  ţii  mai  bine  minte  cum  îl   acest  ajutor  de  şomaj  a  expirat
                                                                                                                          anul  trecut  pentru  aproape  două
          avut  loc  în  ultima  vreme,  au   mul  deschis  al  căminului  cultu­  •oane  care  lucrează-.abia  cîteva   cheamă.   Omul  ăsta  recunoaşte
          fost  convocate  cu  scopul  de  a   ral                ceasuri  pe  zi,  ori  nimai  cîteva   pe  faţă  că  şomajul  este  o  boala   milioane  de  şomeri
                                                                                                                            —  Tmi  aduc  aminte  —  spuse
          ae  elabora   felurite   „tactici"   —  Frumos., moş  Vişane.  zile  din  săptămână. 'jSă  ai  pu­  grea  a  Americii,  că  economia   moş  Vişan  —  de  unele  cuvinte
          car<?  să  tmpiedice   destinderea                      tere  de  muncă,  să  ai  braţe  să­  americană   merge   şchiop ătîfid.
                                        —-  Zău  aşa,  parcă-ţi  dă şi  ini­                                              ale  celor  de  la  conferinţă.  Sînt
          încordării  internaţionale,  . Con­
                                       ma  altfel  ghes  la  viaţă  —  spuse                                              adevărate  gemete  de  suferinţă
          ferinţa  de  la  Varşovia  a  arătat   zimbind  cineva.                                                         şi  revoltă.  „Guvernul  este  orb  şi
          cu  prisosinţă  lumii  întregi  că   Erau  aduaaţi,  ca  de  obicei,   La  taifas  cu  moş  Vişan               surd  atunci  cfnd  este -vorba  de
                                                                                                                          nevoile  poporului  tarii"  sau  „ce
          unicul  ţel  dl  ţărilor   socialiste   duminica,  la  şezătoare.
                                                                                                                          barbarie:  poporul   flămînzeşte
          este  acela  de  a  sluji  interesele   —  Ei  1—  oftă  moş  Vişan  —                                          în  Timp-ce  depozitele'   de
          păcii  şi  securităţii   popoarelor.  toate-s  bune  şi  primăvara-i  pri­  nătoase  şi  să  nu-ţi  poţi  asigura   Muncitorii  mai  vîrstnici — spune   alimente".  Ce  mai  rămîne,  după
                                      măvară  şi  sărbătoare-i  sărbătoa­  pentru  tine  şi  ai  tăi  pîinea  cea   el  —  văzînd   că   şi  cei  tineri   astea  toate,  din  „raiul  ameri­
                                       re  atunci  cînd  omul  îşi  are  ros­  de  toate  zilele...  afurisită  trea­  umblă  zadarnic   după   lucru,   can",  ce  fel  de  „rai"  poate  fi  a-
                                                tuite   şi   preţuite   bă I  Am  citit,  tovarăşe   ziarist,   pierd  orice   nădejde  de  a  mai   cela  în  care-tpilioane  de  oameni
              M iU O A N E  AMERICANE..         viaţa   şi   munca.   că  mai  acum  cîteva  zile  s-a  ţi­  găsi  de  lucru   şi  nemaicăutînd,   flămînzesc,   sînt   aruncaţi   pe
                                                Primăvara  îţi   dă   nut  în  America  o  mare  aduna­  sînt  şterşi  de  pe  listele  de  şo­  drumuri,  pradă  bolilor  şi  deznă-
                                                alte   îndemnuri  la   re,  un  fel  de  conferinţă  a  şo­  meri.  Aşadar,  numărul  şomeri­  dejdei ?
                                                viaţă  atunci   cînd   merilor.               lor  e  mai  mare  deeît  îl  arată
                                                ie  găseşte  îndestu­                         cifrele  dale  de   guvern^ Apoi,   —  O  fi  acolo  „rai”  —  spuse
                                                                    —  Ascultaţi  oameni  buni  ce-i                      cineva  —  dar  nu  pentru  oamenii
                                                lat   şi   netemător   cu  această  conferinţă.  Ea  a  fosi   mai  arată "'el,  e  neplăcut  ««v e zi   muncitori.
                                                pentru  ziua .de  mâi­  organizată  de  conducătorii  unor   că  printre  şomeri  se  găsesc  nu- •   —   Lucrurile  se  iotîmplă  aşa
                                                                  Sindicate  care  —  între  noi   fie   roeroşi  muncitori  cu  un  stagiu
                                                 ne,  Aşa  ne  găseşte                                                    fiindcă  patronii  urmăresc  numai
                                                                  spus  —  trag  mai  mult  în  cum­  de  10—-*20  de  arţi  în  producţie,   şi  numai  profituri  cit  mai  mari.
                                                pe noi,  crăiasa  asta                        deci  muncitori  bine  calificaţi  pe
                                                                  păna  capitaliştilor  decjt   într-a                    Aşa-i  în  rînduiala   capitaRstă.
                                                 mîndră  a  zefirului.   muncitorilor  Ei  bine prin  cuvîn-   care  criza  i-a  lăsat  pe  drumuri.   Patronii  se  îmbogăţesc  că  nici
                                                 Dar  zău,   cînd  te   tările  lor  aceştia  pînă  la  unul   Cît  de  rea  e  situaţia  şomerilor   ei  nu  mai  pot  ţine  socoteala  a-
                                                                                              şi  a  economiei  americane  se
                                                 gîndeşti  la   mulţi­  au  încercat  să  facă  jocul  patro­  •vede  cît  de  solo,  fiindcă  pînă  şi   •verilor,  .iar  numărul  şomerilor,
                                                                  nilor  ameţind  oamenii  cu  fel  de                    muritorilor  de  toarne  şi  mize­
                                                mea  celor  fără  de                          acest  apărător  din  totdeauna  al
                                                                  fel  de  vorbe  goale.                                  rie  sporeşte  zi  de  zi.
                                                lucru  şl  făTă  pîine                        capitalismului,  fiind  plătit  gras
                                                                    In  declaraţiile  şi  cuvîntările                       —  Bine  măi  fraţilor,  dar pînă
                                                 din  ţările  capitalis­  conducătorilor  sindicali  slugar­  de  patroni,  e  nevoit  să  critice   clnd  or  s-o  aiai  rlueă  oamenii
                                                                                                                      pe
                                                                                              politica  guvernului  şi  chiar
                                                te  te  cuprinde  în­  nici  capitalului  s-au   strecurat   preşedinte   ăştia  aşa>?   întrebă  cu  m' ‘
                                                tristarea(.  nu  alta.  lucruri  care,  oricît  4r  dori  ei  să   —  Sînt  ele  şi  alte  declaraţii   nie  un  sătean  care  ascultase  a-
                                                     Şvdupă   ctte   le  creadă  trecătoare  şi  să   nu   în  care  s-au  spus  lucruri  şi  mai   tent  cînd  la  moş  Vişan.  cînd
                                                 ştim  sîrtt  mulţi  bre.   facă  nume  rău  rînduielii  socie­  dureroase  Moş  Vişane.  Nu  ştiu   la  mine.
                                                                                              ■dacă  a-i  reţinut  ce  a  spus  sena­  —  Cit  va  exista  graiul"  capi­
                                                 Mulţi  de  tot  — spu­  tăţii  americane,  arată  totuşi  a.
                                                                                              torul  Paul  Dougias.  lată  de  e-   talist  —  a  sărit  cu   răspunsul
                                                se  cineva.       devăratul  chip  al  Americii.  xeinplu :  el  a  arătat  că  anche­  moş  Vişan.  —  Pini  cînd   toţi
                                                  —   Guvernul ame­  —  Am  citit  printre  altele  —   tele  făcute  în  statul  Virginia  şi   muncitorii   americani,  pînă   la
                                                 rican  —   interveni   spuse  moş  Vişan  —  cuvintarea   în  Kentucky  au  (dezvăluit   că   unul.  strînşi  în  jurul  partidului
                                                                                                                          comunist-  de  acolo  se  vor  ridica
                                             /   iarăşi  moş  Vişan —   unuia  dintre  ei,  mi  se  pare  pre­  există  bărbaţi,  femei  şi   copii   cu  nădejde  să  se  izbăvească-de
                                                 a  dat  într-o  vreme   şedintele  sindicatului  muncitori­  care  pur  şi  simplu  mor  de  Toa­  toate  relele  ee-s  pe  capul  lor,
                        (Desen  de  D.  ŢINOVSKI)   cifra  de  5  milioane  lor  din  industria  de  automobile  rne.  Nu-i  de  mirare.   Aşa*nu-  fără  capitalişti  şi  împotriva  bir.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12