Page 8 - Albina_1959_05

Pescarul NicoUe Spiridon din gospodăria agri­
colă colectivă din comuna Mahmudia, raionul Tul-
cea, tşi depăşeşte întotdeauna planul de pescuit, ,

Cele patru incubatoare ale — Dar, domoleşte-te femeie,
gospodăriei colective din Meri- ce U-a căşunat ? Parcă ce, au
şani au «cos in primăvara n-am luat pul tot o dată cu
aceasta attţia pui, încît mulţi tine d-acolo? Ian uite-l: „Pul,
colectivişti şi-au luat şi pentru pui, pui..."
acasă. Printre ei se afla şi Lina Şi deodată. In curtea Floricăi
lui Pamfil de la a „doua" de se împrăştiară o mulţime de bo­
cîmp. Mare bucurie pe capul ţuri de aur, parcă rupţi din
femeii, văzînd în ogradă pe cei soare. 40 de puişori dolofani,
douzeci de bulgăraşi de aur, unul mai frumos decît altul I...
mai ales că o boleşniţă păcă­ — Ptiu, ptiu, să nu ţi-l de­
toasă îi pălise toate găinile încă ochi, soro, că frumoşi mai
de cu iarnă. O zi, două. Lina sînt, mînca-i-ar mama să-i mă-
era în culmea bucuriei. Dar, nînce... Da’ cum îi creşti, fa ?
iată că într-o dimineaţă, deschi­ — Ei, asta-i „sicret", făcu
zând puierniţa, numai ce dădu Florica.
drumul puilor şi aceştia se şi — Şi... sicretul ă6ta, nu se
porniră pe o piuială de-ţi ţiuiau spune ?
urechile, nu alta. — Ba, cum să nul Treci către
— Ia te uită, măiculiţă, cum seară pe-acilea şi...
se îngrămădesc unii într-alţii, Lina aşteaptă cu nerăbdare
parcă i-a apucat damblaua... să vină seara şi o dată cu ea
Pui, pui, pui... să meargă la Florica. Ajunsă,
TIM PLARUL COLECTIVIST — Iar trebuie să-i fac o barcă Lina striga, dar puii se por­ numai ce-o întîmpină Matei,
neau pe un piuit şi mai îndră­ tehnicianul veterinar al colecti­
mai mare!! cit. Taman atunci trecu pe uliţă vei :
(Desen de NIC. NICOLAESCU)
baba Cinca. — Ia te uită, zise el, încă un
-— Da' ce ai, maică ? — făcu om la cercul nostru de citit...
baba. — Care cerc, maică? — făcu
— Apoi, ce să am, t-uşico, zise Lina. — Cheam-o pe Florica...
Lina. Nu ştiu ce să mă mai fac Am eu un „sicret" cu ea...
cu puii ăştia că piuie intr-urna.., — „Sicretul", ţaţă Lino, al
— Ei, fata maichii, ştiu eu să-l afli acuşica de la mine.
m r m ce ştiu. Puii ăştia de la cloci­ Uite, ia loc ici, în rînd cu oa­
toare îs ca copchiii ăia născuţi menii şi ascultă ce-am să citesc
de nealeapcă, cu sămînţa necu­ eu din cărţulia asta...
...... Deci, stimaţi ascultători, din cele cu discul concav sau seamnă că-1 cunoaşteţi bine. ratului în e i... Da’ ia să-i vază Matei citea şi Lina îi sorbea
o să vorbesc cît mai inteligibil, convex. Fructul, pricepeţi, dvs., Vreau să vă spun că, culturile baba... Ptiu 1 Ptiu I Ptiu I Fir-ar cuvintele: „In primele zile, pui­
fără prea multe intertipuri pen­ este o ahenă, avtnd pelicarpul oleaginoase sînt atacate de nu­ să fie I Păi, ăştia, soro, îs de- lor trebuie să li se pună în mă­
tru ca această prea utilă con­ pielos care este concrescut cu meroase specii de dăunători din ochiaţi... Heeei, dacă m-ai ascul­ lai puţin praf de mangal şi un
ferinţă să folosească fiecăruia. sămînţa ş i... Zii bade. Dum­ familia Halticine. Cei mai peri­ ta pe mine le-aş face eu ceva ou răscopt la 20 de pui... Ir
Aşa-i bade ?“ neata d-aici din faţă. Ai vrut culoşi sînt speciile din genul să nu mai piuie... Dă fuguţa momentul cînd Matei citea că
— No, vezi bine că-i aşe. să-ntrebi ceva ? Phillotreta atra, Aphitona eu- şi adu la băbuţa o ulcică nou- puii piuie de-ţi ia... piuitul mai
— Aşaaa. Şi după cum vă — D-apoi să nu vă fie cu su­ phorbiae, Longitarsus parvulus nouţă cu apă neîncepută, o ales din cauza frigului şi . nu
spuneam tema conferinţei este : părare n-aţi putea vorbi despre cărora dvs. le spuneţi purici. In juma’ dă kil de undălemn, nis­ din cauza deochiatului, Lina
„Cum să ferim plantele oleagi­ altă plantă, că cu „Eliantus anii de înmulţire în masă aceş­ cai făinuţă dă grîu aşa ca un sări ca arsă de pe scaun :
noase de dăunători". Vom în­ anu“ sau cum i-aţi zîs dumnea­ tia sînt cei mai periculoşi dău­ ciur şi un pumn de sare pisată — Ia te uită I Şi baborniţa
cepe deci cu cea mai răspîndită voastră, ne-a fost cam destul. nători. din drob. Am să le iau eu... aia fini spunea taman pe dos I
şi pe la dvs. plantă şi anume — Bine, bade. Foarte bine. Şi, în fine, după ce le-am lă­ piuitul, de-ai să mă pome­ ...Cîteva zile mai tîrziu de la
Heliantus Annus, înţelegeţi, care înseamnă că pînă acum am neşti !... întîmplarea cu pricina în ogra­
face parte din familia compo- fost pe înţeles. Să trecem murit pe toate, conştiinţa nu A primit baba cele de tre­ da Linei zburda iarăşi o sume­
sitae a cărei tulpină ajunge dar la o altă plantă foarte cu­ mă lasă ca să nu vă mai întreb buinţă a boscorodit ce-a boseo< denie de bulgăraşi de aur cu
pînă la o înălţime de doi metri noscută de dvs. care face parte, dacă aveţi cumva vreo nelămu­ rodit şi pînă a doua zi, In­ ochi. Şi... cine-i a dintîi la
şi mai mult şi este o plantă după cum bine ştiţi, din genul rire. Ce zici bade Toma ? tr-adevăr a şi luat... piuitul cercul de citit ? De nu credeţi,
ierboasă. Frunzele ei sînt mari, Glicine, din subfamilia papili- — P ă i... avem o întrebare. puişorilor. întrebaţi-o chiar pe baba Cin­
oval-cordifcrme, cu trei nervuri, onaceelor care aparţine familiei Speriată, Lina dădu fuga la ca, fiindcă de-atunci şi-a pier­
sînt lung peţiolate şi ceea ce leguminoaselor. Genul Glicine — S-auzim 1 o vecină de-a ei. încă dfe la dut-o de muşteriu pe ultima ei
este mai important în timpul are un mare număr de specii, — Dacă nu vă este cu supă­ poartă, zise cu năduf: clientă...
vegetaţiei... au culoarea verde. în prezent însă nu se cultivă rare, v-am întreba : despre com­ — Fi-ţi-ar gura de ris
Inflorescenţa este un capitul în MARIA STANCU
decît unul singur. Glicine his- baterea dăunătorilor la floarea- să-ţi fie, că m-ai bătut la cap
formă de disc plat, dar sînt şi
pide Max. Florile sînt de tipul soarelui, la soia şi la mac, cînd pînă n-am mai putut şi m-ai
papilionaceelor. Ele sînt aduna­ făcut să iau şi eu pui de la Colectiviştii din comu­
te în inflorescenţe — racene a- aveţi de gînd să ne vorbiţi ? clocitoarea aia şi-acum să vi na Salcia, raionul Cujmir,
flate la subsuoara frunzei. să-i vezi cum zac cu burta-n au prăşit pînă zilele tre­
CL. MUNTEANU sus...
Şi cum fiindcă citesc pe fe­ cute peste 500 hectare cu
ţele dvs, că aţi priceput cuvînt sfeclă de zahăr şi floa-
Unor tractorişti care au cu cuvînt şi sînteţi nerăbdători 000000000090000000003000009000009000000090000000000009 OOOOOOOOOQOOOOOOOOOOOOOOOOOOCg rea-soarelui.
obţinut frumoase rezulta­ să auziţi şi de alte plante, voi Ţinea lui Ilie şade supărată
te, organizîndu-şi munca vorbi despre Papavel somnife- Că-n bucătărie plita e stricată:
pe „schimburi". rum, care face parte din familia Scoate fum într-una: ce mai, vai şi-amar.
Papaveraceae, pe care oricine o P Că la faţă. Ţinea pare un... homar.
îl văd muncind pe fiecare,
clnd peste cîmp privirea-mi poate cunoaşte după forma Astăzi gospodina hotărîtă sare
plimb ; frunzelor elipsoidale, elipsodal La bărbat cu-ndemnul plita să repare;
Insă el văzîndu-şi liniştit de treabă,
lucrind în „schimburi" pe alungite sau lanciolat-late, se L Zice doar atîta : — Nu e nici o grabă!
tractoare, rite. Caliciul, mă-nţelegeţi..
ei ne vor da belşug... — Vă înţelegem tovarăşe con Las-o pîn’ diseară... Ţinea, supărată,
în schimb. ferenţiar, cum nu, dar duş I A plecat cu treburi pe la o cumnată.
Seara cînd se-ntoarce, el îi iese-n drum;
manii ? — Ştii ceva, nevastă ? Te scăpai de fum!
Unui cămin cultural a
— Bravo, măi llie! Aşa da, bărbat,
cărui activitate este foar­ — Care duşmani ? Poate că şi hornut mi l-ai reparat!?
te mult preţuită de să­ — Păi duşmanii lui Eliantus, T
teni. a Glicinei şi a familiei Papa- — Care horn, femeie? face omul haz.
vecea sau cum i-aţi zis, că de­ Ce să faci cu hornul Ia un... aragaz ?
Cînd se d i un festival, .„Mă dusei cu „cecul" şl ţi-l luai chiar azi I — Caut o buruiană, să fac o
oamenii grămadă vin ; spre ei ne fu vorba la-nceput. A caricatură după ea 1
azi căminul cultural — A, vorbiţi despre Agriotes- V. D. POPA şi — îmi pare rău, dar pe aici
e al doilea lor... cămin. lineatus din familia Elateridae, nu cred să mai găsiţi I!
unul din cei mai periculoşi duş­ A. LAPUŞNEANU
(Desen de
MIRCEA CODRESCU mani ai Heliantus Annus? în­ NIC. NICOLAESCU)
ISPRĂVILE LUI ILIE CIOCÎRLIE (12) Desene de: FL. CALAFETEANU
Versuri de : P. TELEMAN

— De ce eşti, neică, supărată ? — Aţi vrut bărbat? Uite-un flăcău — Aşa zootehnist, Ilie, — Ce-i asta, vere? — Ce să fie?
— Păi, uite şi mata la ei: Zootehnist grozav... — Nu zău ? Nu cred un altul să mai fie I Nu e nimic... Fă-ţi o ideie
Nu au încredere-n femei... Păi, tocmai asta ne-am dorit. In locul lui, fă-ţi o idele: De o ispravă-a lui... Ilie
— Zău ? Lasă-i că -le-o fac eu lată ! Băiete, taică, bun venit! Ce ne făceam noi c-o... femeie ? Şi de-un zootehnist... femeie 1
O T T EP A.9l l ^ V B,ucureţti PlaU - Scîntei'“ fel 17 bO, 10 17.00 20 17 60 40 ABONAMENTE: 7.60 lei anual Taxa poştală plătită în numerar conf. aprobării Dir. Generale
•M -l.K. Nr. 17.933/942. Abonamentele se fac la oficiile poştale, prin (actorii poştali şi difuzora voluntari.' TIFA RUL*: Combinatul Poligrafic Casa Scinlcii „1. V. Stalin**