Page 9 - Albina_1959_05
P. 9
t ? t H
»
: 3
t Anul 62 : - tu ...
: ? • Miercuri f
t t Hun *-4 «fa l
f Seria l!-a t ~ f — 13 mai 1959 1
t 3
I
t Nr. 594 3 8 p a g i n i
3 S
? t 15 bani
>•* REVISTA 5ÂPTAM ÎNALA A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE
N A TU R A , ^ “ * ™ ” ECARe PAUAA M r * W m ; S t SUPUNEM
-aW 'x & tt& A ttttsiss %%d
...Luminoasă, V8ste mrrr^
sa abată pa ogoara : Orezăria era pa trei sferturi guta. Fostul izlaz
satul nostru, sâ sa ftl%
■ aîiCT* fţ??110' desPârtit fn două de ua dig ma
va avea orezârie. siv, de lăţimea unei şosele, bine lasat cu trac.
Diguri vom dura tocata ' ^ Ie' In '« P u l căruia se săpa canalul prin
şi canale-aliniate. cipal. Spre dreapta şi spre stingă, în pantă lină.
Vom lucra cu mic eu marş opt canale secundare de alimentare şi zece de
peste-o sută de hectare. evacuare. Şi peste tot, pe taluzuri şi în V-uril»
Apele vor curge lin canalelor o pădure de sape şi tîrnăcoape, mî-
planul sd ni-1 depăşim. nuite de braţe harnice, sute şi sute de braţe. In
Apele vor curge-avcm sectorul brigăzii a 7-a condusă de candidatul
să dâm tone peste plan de partid Traian Pîrlea, flutura semeţ drapelul
şi uniţi în colectivă — roşu de brigadă fruntaşă, decernat de către or
s-adunam orezul stivă —~ ganizaţia de bază.
să ne iie-al toamnei dar
patru tona la hectar... .__-------------------- — »* mai cosusiso Aparatul de nivelment al Inginerului Ştefan
decît irigarea culturii de porumb, hectarul Fopa trebui aşadar să recunoască şi să omolo
orez va aduce cu 4.000 de lei mai mult d« gheze recordul colectiviştilor: pretutindeni lu
Aşa s-a început atunci. In aprilie. Cu acesta hectarul de porumb. Acesta a fost punctul crări de bună calitate. Pe şantier, din înrudirea
versuri, brigada artistică de agitaţie a dat un aiizemel şi voioşiei, se născuse un termen hîtru
ultim semnal. £ra de iaţă o mulţime de vedere bine documentat al secretarului de p „ochiometru". Colectiviştii deprinseseră atît de
gospodăr
tid Ion Mamaua, al preşedintelui
oameni. Nici un sătean nu-şt amintea să ii mai Ion Apostol Gheorghe, şl al inginerului ag bine munca de „vadagii*, de meşteri ai cana
participat Ia o adunare populară atît de însu- fiom Ioachim Vasiu. lelor botezate vaduri, încît precizia dimensiuni-
ileţită. lor pe care le fixau din ochi era totdeauna con
S-a convocat adunarea generală. Ideea ame
Intîi luase cuvîntul Gheorghe David, directo- najăm orezăriei a fost îmbrăţişată cu entu- firmata de nivela inginerului. Noul „vadagiu",
rul căminului cultural. Vorbise despre hidroa ziasm. Fiecare colectivist şi-a dat seama că lu colectivistul destoinic care se familiarizează cu
melioraţii, despre lupta de domesticire a natu- crările de irigare vor duce atît Ia mărirea su lucrări dintre cele mai complicate, se dovedea,
ru. Aproape întreg raionul Feteşti, amintea el, prafeţei cultivabile pe cap de familie, cît şi la pe cît de priceput, pe atît de şugubăţ. Şi asta
este un şantier. Colectivizarea a gătit luncile nu e rău. Entuziasmul însoţit de surîsul datoriei
cu o salbă de gospodării mari şi puternice. Pe creşterea valorii zilei-muncă. Calculul hîrtiel împlinite se face totdeauna prezent acolo unde
eja limpede. Nu mai rămînea decît ca cifrele
această salbă colectiviştii bat acum nestema cmtărite cu chiverniseală să prindă viafă. oamenii făuresc cava deosebit, înălţător. El dă
te : orezării, culturi de porumb irigat, grădini putere şi avînt. înaripează şi întinereşte. Flacăra
legumicole. Ialomiţa şi Borcea se izbesc mirate După adunarea generală, organizaţia de vie a acestui entuziasm a fost necontenit între i
de tot mai multe diguri. Oamenii nu se mai fe- bază a ţinu» o şedinţă cu activul fără de par- ţinută de colectiviştii comunişti, precum şi de cei
resc neputincioşi de stihia apelor. Le pun sta-> tid. Nu s-au spus vorbe multe. Puţine, dar ho- din activul fără partid. Aşa cum fâgăduiserâ, el
vilă, le îniîmpină cu guri de motopompe, le si tărîte : comuniştii şi tovarăşii din activul fără cu fost zi de zi „primii brigadieri". Vasil© Lupoi,
lesc să intre pe canale de alimentare. de partid vor fi primii brigadieri ai şantierului. deputat comunal, Tudor Atanase şi Ion Ivanciu.
Aşa a vorbit Gheorghe David. Şl adunarea In personalul 8032 au constituit un exemplu viu pentru toţi vadagiii
l-a ascultat neclintită. Despre hidroamelioraţii de pe maiul Borcii. La flacăra acestui entuziasm
se vorbise în multe rînduri la Şocariciu. s-a câLt dîrzonia unor colectivişti ca Gheorghe
Zorii zilei de 6 mai. Intr-un compartim©nt
Aveau colectiviştii în marginea de miazanoap-f călătoreau cîţiva tineri ingineri de la Ofi Movilaru, care, în ciuda celor şaizeci de ani, a
te a comunei un izlaz cît o moşie, de 169 de ciul regional de îmbunătăţiri iunciare — Con- săpat înîr-o singură zi 12 metri cubi de pă-
mînt. Acelaşi entuziasm l-a îndemnat şi pe moş
hectare, dar slab productiv. O întindere aproa fikxnfa. Gheorghe Culea, cel cu ninsoarea a 75 de ierni
pe stearpă, cu spulberişur! nisipoase şi dese Timp de două ceasuri, compartimentul ingine In plete, să lucreze pe şantier de dimineaţa şi
ori potopită de apele Borcel. Desţelenirea şl rilor de la O.R.I.F, găzdui o şedinţă de lucru
pînâ seara şi să nu lipsească de la „vaduri*
transformarea izlazului în conveier verde ar fl ad-hoc. Se consultară proiecte, se tăcură pla nici o zi.
însemnat un cîştig. Amenajarea lui pentru cul nuri de bătaie, se stabiliră itinerant şi puncte In amiaza lui 8 mal, şantierul a fost vizitat ds
turi irigate ar fi însemnat cîştiguri înzecite. Se de întîlaire. In discuţie revenea din cînd în cînd o comis e telurică a sfatului popular raional. Cu
punea problema: cultivăm porumb sau orez? şi numele comunei Şocariciu. acest prilej, şantierul din comuna Şocariciu a
Răspunsul l-au dat comuniştii, organizaţia d » Ce o fi oare Ia Şocariciu ?— se întreba ingine fost declarat „cea mai frumoasă crezări© a ra
partid. S-a discutat ore întregi. Părerile erau rul Ştefan Popa. Vor fi săpat colectiviştii măcar ionului*. Este un record la care colectiviştii din
împărţite. Unii voiau porumb irigat, alţii oreză- jumătate din cubajul prevăzut ? Vor fi ieşit cu Şocariciu poate că nu s-au gindit, dar spre caro
ne. S-au făcut calcule, s-a venit cu citate din toţii pe şantier sau nu ? iJ-cru îndreptat purtaţi de priceperea şi avîntul
literatura de specialitate, şi în cele din urmă I*a sosirea inginerului Ştefan Popa, erau exe comuniştilor.
s a dovedit, negru pe alb, că deşi lucrările de
cutate peste 70 la sută din lucrări* N* CULCEA
■ . ...... ... . ____
