Page 10 - Albina_1959_06
P. 10
, CONCURS UL „A LB IN EI»
fi
© 1 7 1
Reportaj din satul natal...
Mîiîdre sate s pretutindeni Umple sufletu-mi de cîntec
Pe vîlcea, pe şes, pe deal ; Holda-n lanul fără hat,
Dar niciunul nu-i mai mîndru — Moş Vasile, ia zi-mi mie
Ca sătucul meu natal ! Cum e în gospodărie ?
— Am o inimă o't casa.
Tu, sătucul meu, Şerbeşti, Căci belşugu-mi umple masa !
Tot trecutu-mi răscoleşti ; Şi-n hambar — nu mă-ntreba ;
Nume vechi ai, din şerbie, Tinereţe de-aş avea
Cînd clăcaşul pe moşie Să mă bucur azi de toate
Robea pe străin pămînt Că prea greu trăii, nepoate ! Casa nouă, încăpătoare, cu ferestre mari şi luminoase, pe care şt-a con
Din leagăn pin-la mormînt. struit-o de curind ţăranul întovărăşit Gavril Roman din LăSchia, raionul
Şi n-avea în viaţă tihnă, Lăpuş. In colţul din dreapta: casa acoperită cu paie in care Gavril
Nic: avere, nici odihnă, Camionul colectivei Roman a trăit înainte vreme.
De bucate vîrfuit
Nici soare, nici adăpost, Foto: ALEXANDRU BALANESCU,
Mintea-n negură i-a fost ! Apucînd şoseaua largă Corespondent voluntar
Spre oraş s-a şi pornit.
Indurat-am anii grei Duce celor din uzină
Pînă-n „August 23“, Pline albă din sătuc,
Cînd s-a rupt, pentru vecie, Că şi ei aici ne-aduc
Lanţul vremii de robie. Şi tractoare şi lumină
Să fie viaţa mai bună.
Azi, sătuc de-odinioară Cot la cot, noi împreună
E un colţ de primăvară ; La oraş, ca şi la sat
Din trecutu-ntunecat Trăim traiu-mbelşugat.
Doar numele-i neschimbat !
„Oqlindă" a colectivei din Sîn- le-a aţius cuvinte de laudă pentru
Cînd din dealul ,,Stînca“ spintec CONSTANTIN CIOBANU tana, reqiunea Oradea, poate fi aplicarea cu succes în practică a
Largul zării peste sat, Bulmşi-Bacău numită şi qazeta de perete, şi pa cunoştinţelor căpătate în cercu
noul de onoare unde stau la loc rile aqrotehnice, a fost şi colecti
de cinste m aiştri recoltelor bo- vista fruntaşă Catita Roşu. Tot
l
oate- De asem enea, tot o „oqlindă" odată briqada i-a criticat pe aceia
care au tras chiulul, care au lucrat
ACUM 20 DE ANI a colectivei e si qraficul din bi pămintul după „cum i-a tăiat
care-ti
roul socotitorului,
arată
limpede continua înflorire a qos-
podâriei. T ot „oqlindă" a colecti capul". A şa s-a întîm plat cu baci
D ărăban care a aruncat pe cîm p
Piesa ,,Doftoroaia satului", jucată doctorul niţei uş la ea şi bufneşte in vei sînt si noile construcţii impu înqrăşăm întul „bulqărit", din care
de echipa de teatru a căminului cul rîs. „Deochiul" fetei nu era alt nătoare, tarlalele înqrijite sau ca pricină recolta s-a prăpădit în
tural. a siirnit rîsul tuturor. ceva decît o rîie. Da’ ce rîie! D-aia sele noi ale oam enilor. D ar_ iată unele locuri. Şi de aici. ielania
— Chif.r, aşa — zise îngîndurat căprească. Se întinsese afurisita oe că laJSîntana a apărut o nouă ,,o- spicului de qrîu :
moş Ion Invalidu. Eu nu mi-am pier tot corpul fetei, vezi doamne îi priiau qlindă". A sa au denumit colecti „Nu vezi cît sînt de sărman ?
dut piciorul tot din pricina unei tică de minune unsorile date de babă viştii briqada lor artistică de a-
loase de dof oroaie ? 1 drept leac. Cam aşa a fost pe vre qitaţie : „Oqlindă colectiv ei- . Ca M-a topit baci Dărăban
cîntecele si
oqlindă. în
Aruncîndu-mi azotaţi
într-o
mea aia cu leacurile, cu vrăjitoarele
— Zău moşule ? Atunci ştii ;e te şi cu toate bazaconiile, cu :are ne locurile brioăzii se văd atît izbîn- De mă Irige la fica ţi!"
rugăm ? Povesteşte-ne şi nouă cum a zile de netăqăduit ale colectivei,
fost — şi cit ai clipi din ochi, tinerii era împuiat capul. cît _ si unele lipsuri care se cer A lţi colectivişti au fost criticaţi
i-au şi dat roată. La amintirea tre.utului, sprînee- înlăturate. pentru că nu veneau la muncă.
— Apoi să vă povestesc... nele mari şi stufoase ale moşului se Aşa, de pildă, fraţii Benea care
încruntară, apoi luat de voioşia din Proqram ele brioăzii _au fost a-
Şi după ce trase un fum de ţigară jur aplaudă şi e! cu putere următo xate pe cele mai arzătoare p ro dădeau adesea bir cu fuqitii cînd
prelung, începu : lntr-o zi, să tot fie rul număr din program. bleme, care frăm întau qospodăria. era vorba de o „trebuşoară mai
vreo douăzeci de ani de atunci, mi-a într-unul din ele briqada a m ilitat qreută". In formă de qhicitoare a
apărut o afurisită de zgaibă la picior. C. CONSTANTIN pentru m ărirea productivităţii fost „luat în focuri" unul din le
Şi mă rnînca măi, copii, de credeam Cîmpulung-Muscel muncii. Printre cei cărora briqada neşii colectivei, care...
că-mi sar ochii din cap. Ei, şi m-am Are, zău. peste treisute
tot scărpinat eu de s-a făcut o rană Zile-muncă... netăcute ;
pe care n-o puteai acoperi nici cu po
dul palmei, aşa era de mare. Nu Bineînţeles, că toti au ştiut că
m-am dus la doctor să mă arăt, că pe e vorba de N icolae Fărcaş. După
vremea aceea nu era ca acum doctor criticile aduse, fraţii Benea, D ără
în mai fiecare comună. Mă duc eu ban sau Farcaş au muncit apoi cu
la „coana Alexandrina", cum îi spu traqere de inimă, ajunqînd chiar
nea satul doftoroaiei, că de... cine era în rîndul fruntaşilor. Briqada a
mai pricepută pa ea la vrăji şi scos în evidentă acest lucru, în
leacuri ? Mi-a dat baba o unsoare nea Pe-ntiniderile tale, măicuţa mea cîmpie, următorul proqram, dedicindu-le
gră ca păcura, spunîndu-mi să aştept Păduri de holde mândre se leagănă in viat. un capitol întreq.
pînă răsare luna şi să-mi dau de trei In suflet mi se-aprinde o caldă bucurie Prin snoave, parodii, versuri sa
ori cu ea Dar ţi-a! găsit. Afurisita Ce mă îndeamnă parcă să zbor, să joc, să cfnt ! tirice, briqada a luat atitudine
de rană s-a făcut şi mai mare. Eu ? Privesc trecînd tractoare dan zare pînă-n zare îm potriva acelora care nu aveau
Iaca din nou în bătătura zgripţuroai- Brăzdând adine pământul, trecînd peste mejdină ; q rijă de avutul obstesc, lăsînd
cei. Adu-mi un şobolan şi nişte scîr- In urma lor, belşugul se-avîntă cu vigoare curtea qospodâriei în paraqină,
năvie de cuc. că-ţi fac o alifie spiţială Să fie plin patului şi casa toată plină !
0 Prin mările de spice cu boabe aurii iar coltul roşu neînqriiit. Rezul
• de mă ţii minte toată viaţa". Credeţi tatul a fost că s-a nivelat curtea
O că am putut s-o mai uit de atunci ? Vor înnota combine, din zori şi pînă-n seară...
O Şi cum vă spusei, mi-a. făcut o altă, Aud cgm curg piraie în şopote zglobii cu un strat de pietriş, coltul roşu
o a fost curătat „lună", curtea cre-
unsoare, m-am uns, iarăşi de trei ori, Şi viersul ciocîrliei în dimineţi de vară. sei am enajată, pe coridorul sediu
dar rana s-a lăţit şi mai rău. Aşă Mi-e drag să-ntimpin zorii cînd oamenii în cete lui s-a instalat lumină, şi cîte al
m-a purtat scorpia asta o lună si mai Se-ndreaptă - către muncă pe înfrăţit ogor ; tele !
bine. Cînd mi s-a făcut piciorul cît Trec pprinteni oa.lăstunii cîntînd flăcăi şi fete, Pentru realizarea de econom ii
O butucul, m-a pus nevastă-mea în car Şi inima mea cîntă cu glasurile lor ! au fost lăudaţi o seam ă de colec
şi.., hai la spital. Dar a fost prea tivişti, dar în acelaşi timp au fost
tîrziu. Ca să scap cu viaţă, a trebuit ION GLINŢA criticaţi • acei briqadieri care au
să-mi taie piciorul. Pe cînd mi se ţăran întovărăşit, comuna Dieşti, lăsat înqrăsam intele chim ice pra
vindeca rana, pică la spital şi o f«tă raionul Caracal dă vînturilor, ,acei pom iculiori
de la noi din sat. Trupul ei numai care^au „m enajat" dăunătorii si
o rană. „îs . deocheată domnule au lăjsat puietif scoşi să se pră
doctor' — face fata. „Aşa mi-a
Spus coană Alexandrina !“ Se uită jească la soare. 'Au fost criticaţi
unii tractorişti pentru că striveau
pomii cruzi de ţa jn aroin ea dru
murilor de cîmp, căruţaşii care o
luau cîteodată razna peste cul
turi, paznicii c e supraveqheau mai
mult... bufetul si nu bunul ob
l stesc sau zidarii, care risipeau ma
o teriale :
: De trei, luni stă vam-n ploaie
o • Şi-a iăcut atîta.., baie,
© Mîndruliţă, mîndră dragă
o Nu te-aş da pe-o lume ntreagă ■ Cd. pe toţi ne-a ,,curăHl“
Ş Ai cu mine deopotrivă De procente din... venit.
0 Zile-muncă-n colectivă ! > Briqada artistică din Sîntana a
e ★
0 m ilitat ' mereu pentru întărirea
© După plug cu două vaci qospodăriei cu jio i membri, sco-
Nu aveam ce pune-n saci. tînej în evidentă recoltele îm bel
1 Plugul cel cu cinci brăzdăr şugate dobîndiţe de colectivişti. Tnrtnrtnrtrtrtrtrtnnnnnftnrtnr
Vîrfuie rodu-n hambare. Iată cum redă briqada bucuria
★ celui ce-a primit răsplata muncii ;
I}usu-s-a timpu’ acela
Cînd te mărita parcela. Îmi petrec, că nu îmi pasă
Hărnicia, rodul bun Cînd am podul plin la casă !
Iţi fac zestrea de acum. C-am adus cu şasă cară
Treizeci magi de grîu în vară.
Cuiese de AVREL1U DOMŞA
Corespondentul nostru voluntar Mihai Peia, un iscusit fotograf amator, ne-a
> : ţăran Întovărăşit, comuna trimis fotografia dc mai sus, infăţişînd pe coriştii căminului cultural din AL. S1LAGHI
Peţelca, raionul Alba Oradea
Clocotici, in pitoreştile lor costume, care au înregistrat un binemeritat
r t n n r t n n n n r t n r ^ succes in cadrul festivalului tineretului din Timişoara, tn rtrtn n n m n rin n f