Page 11 - Albina_1959_06
P. 11
Necesitatea dezvoltării
creşterii animalelor în G.A.C.
Creşterea vacilor de lapte hrănite anual cu cel puţin la îmbolnăviri şi la scurtarea
are o deosebită importanţă în 600—800 kg. de fin, 4000— duratei de folosire în produc
dezvoltarea şi întărirea econo 5.000 kg, siloz şi suculente şi ţie.
mică a gospodăriilor colective. 8.000—9.000 kg. de nutreţ ver Organizarea raţională a mul
Unii colectivişti se hotărăsc cu de. La aceasta trebuie să se a- sului influenţează, de aseme
greu să crească vaci de lapte dauge cîte 200 grame de con nea, .asupra producţiei. Astfel,
socotind că ele nu sînt renta centrate pentru fiecare litru de s-a constatat că vacile dau
bile, deoarece sînt mai pre lapte. De pildă, dacă o vacă lapte mai mult atunci cînd sînt
tenţioase la hrană şi adăpos- dă zece litri de lapte pe zi, mulse la ore fixe de către ace
tire, şi cer un consum mai primeşte 2 kg. concentrate. laşi mulgător decît atunci Cînd
mare de ziie-muncă faţă de Cocenii, paiele şi pleava tre mulgătorul se schimbă. Din a-
alte specii de animale. Aceas buie să completeze raţia. Cu- ceastă cauză este bine ca fie
ta este desigur o părere greşi noscînd cantitatea de hrană care mulgător să îngrijeaască
tă. In condiţiile gospodăriei necesară fermelor de animale, în permanenţă aceeaşi grupă
colective în care producţia ve gospodăriile colective amintite de vaci.
getală creşte an de an şi în şi-au întocmit balanţa furaje O preocupare deosebită a
care se dă atenţie sporirii pro ră şi. ca urmare, au stabilit su constituit-o îndeplinirea planu
ducţiilor păşunilor şi fîneţelor, prafeţele ce trebuie cultivate lui de montă şi fătări, astfel ca
fermele de vaci de lapte sînt cu diferite plante de nutreţ- anual de la fiecare vacă să se
rentabile şi aduc venituri fru In alcătuirea planului s-a ţi obţină un viţel, iar repausul
J l a a e e i n i moase. Aceasta desigur în ca nut seama nu numai de canti mamar să nu dureze mai mult
zul cînd se asigură animalelor
de 2—2 luni
şi jumătate. De
tatea de furaje necesară, ci şi
cele mai bune condiţii de în de organizarea unei hrăniri ra asemenea s-au luat măsuri
grijire şi întreţinere, pentru a ţionale a vacilor. In acest scop pentru a mări durata de folo
N ici nu se luase bine rouă rile îl purtau la Dumitru se obţine producţii mari de s-au asigurat fînuri de bună sire a vacilor pentru produc
de pe cîmp si Sebastian Căpraru, scuparul colectivei, lapte. calitate (trifoi, lucerna, bor- ţia de lapte pînă Ia &—10 şi
Condulescu, preşedintele care a schim bat stupii pri Producţia de lapte depinde ceag), precum şi nutreţ verde chiar 12 lactaţii.
qospodăriei colective din m itivi cu stupi sistem atici, într-o măsură foarte mare de în cantitate suficientă pentru O altă problemă însemnată
satul Boca (Strehaia), o pe care-i înqrijeşte „ca la rasa animalelor. Ţinînd sea perioada de vară. Pentru iarnă este cea a construcţiilor. Adă
porni ^spre gospodăria co carte". De asem enea, alături ma de condiţiile de climă şi gospodăriile au extins mult postul are o însemnătate deo
lectivă vecină din Lupsa. de ei s-ar potrivi de minune de sol din diferite regiuni ale cultura porumbului de siloz. sebită în sporirea producţiei*
Peste citeva zile trebuia să şi N icolae Rotaru de la bri ţării. Institutul de Cercetări Recoltarea şi depozitarea fînu- Grajdurile trebuie să fie spa
sosească la Boca în schimb gada I-a de cîmp si N ico Zootehnice a făcut recoman «UUUUUUIAJULJUU^ ţioase, luminoase, aerisite, iar
de experienţă mai multe lae Corneanu de la brigada dări în ceea ce priveşte alege peste iarnă să aibă căldură su
qospodării colective din a Il-a... rea celor mai potrivite rase de O ocupaţie rentabilă: ficientă.
raion. Si ca orice gazdă, în A plecat din Lupşa pe la vaci. Astfel, în Oltenia, partea Iată care au fost rezultatele 1
asem enea îm prejurări se vrem ea prinzului, îndrep- de vest a Munteniei şi Moldo creşterea la gospodăria colectivă cfin
cade sa-i cunoşti cit de cit tîndu-se către lunca Motru- va se recomandă să se îmbu vacilor de lapte Bod, regiunea Stalin, s-a ajuns
pe musafiri. A cesta era de lui. Tractoriştii de la S.M.T. nătăţească vacile din rasa su la o producţie de 2,933 litri de
fapt şi scopul vizitei sale la Strehaia începuseră praşila ră de stepă prin ' încrucişare j T rrtn n rtn rtn n n rtn n r^ lapte, faţă de 1.861 litri cit se
Lupşa. Culmea însă, la co a doua la porumbul colec cu tauri din rasa brună. In Do- obţineau înainte de aplicarea
lectiva din Lupşa, în afară tivei din Boca. Toată ziulica brogea, Galaţi şi partea de rilor, a paielor şi cocenilor s-a acestor măsuri. Consumul de
de paznic nu mai era ni şi-a petrecut-o în luncă. est a regiunii Bucureşti vacile făcut cu deosebită grijă, iar a- zile-muncă pe suta de litri de
meni. Dădu mina cu el si Seara, cînd soarele era sure de stepă se încrucişează nimalele au fost hrănite pe lapte a scăzut de la 3,3 la 2,5
cautînd în dreapta şi-n stîn- spre asfinţit, Sebastian a cu tauri din rasa roşie, iar în grupe, în raport cu producţia zile-muncă. Preţul de cost al
qa ochii i se opriră pe un ajuns la sediul gospodă raioanele Dorohoi şi Botoşani de lapte. laptelui a scăzut de la 1,29 lei
aiiş scris cu litere de-o riei. Era mîndru, mulţumit : se folosesc tauri Siementhal. In afară de calitatea şi can la 1 leu S-a realizat astfel un
şchioapa: „Praşila a doua la 13 hectare de porumb se Corciturile care rezultă din a- titatea furajelor, o înrîurire cîştig de peste 1.200 lei pe cap
porumb, răjitu l sfeclei de prăşiseră într-o singura zi. ceste încrucişări dau producţii deosebită asupra producţiei de de vacă- Asemenea exemple
zahăr, lucrări în vii şi livezi Dinspre deal cobora turma mai mari decît vacile sure de lapte o are felul cum acestea sînt multe.
etc.“ colectivei. Supuse şi ascul stepă. sînt administrate. De aceea, se Din cele arătate pînă acum
,,Ia te uită la ei, că au tătoare, cele 600 de oi mer- I.C.Z.-ul recomandă, de ase recomandă ca raţia să fie îm
rezultă că vacile de lapte sînt
şi început să prăşească po qeau ca vrăjite in urma fra menea, ca în Transilvania să părţită în două sau trei tainuri rentabile în gospodăria colec
rumbul a doua oară“ îşi zise ţilor Benqa care cîntau din se crească rasele băiţată tran care să fie date animalelor la tivă, cu condiţia să producă
în qind Sebastian. Dar nu-i fluier o doină oltenească. silvăneană, brună şi Pi.nzgau. ore fixe, stabilite în progra cel puţin 1.800—2.000 litri de
nimic, nici noi n-o să ne „Ce bine le-ar fi stat fraţilor Alegerea rasei este un pas mul de grajd. Nu trebuie ne lapte anual, ceea ce se poate
facem de ruşine ! Benqa la panou dacă...“ Si important în asigurarea renta glijat nici adăpatul-, Cînd graj realiza uşor. De aceea, este
Si preşedintele din Boca Sebastian pînă a-şi sfîrşi bilităţii fermei de vaci. Insă durile nu au adăpători auto indicat ca qospodăriile colecti
scoase din buzunar creionul qîndul, se trezi chiar în fata aceasta nu rezolvă problema mate, asigurarea apei absolut ve să asigure condiţiile priel
şi carneţelul şi notă : „Un unui panou impunător, aşe producţiei de lapte. Oricît de necesare unei producţii mari nice pentru ca vacile de lapte
afiş perm anent care să in zat în centrul satului Boca, bună ar fi o rasă, dacă ea nu de lapte, trebuie să se facă să dea o producţie cit mai
prin adăpări cit mai dese.
dice lucrările aqricole ce din care, ce-i drept, nu zîm este întreţinută şi îngrijită co mare, scăzînd în acest fel pre
De aceeaşi însemnătate, pen
trebuie făcute săptăm înal-" beau încă portrete de frun respunzător, va da producţii tru producţie, ca şi hrana, este ţul de cost şi mărind rentabi
îşi roti apoi privirea în jur taşi, dar etichetele cu nu mici şi scumpe. îngrijirea animalelor. Lipsa de litatea.
pentru a constata ce fel de mele fiecăruia, cu realiză Numeroase gospodării colec Ing. I. DINU
qospodari sînt vecinii. Sub rile lor, spuneau de fapt a- tive din ţară, între care se nu igienă a vaselor, a grajdului,
neţesălatul la timp, duc la
un şopron stăteau aranjate celaşi lucru: fotoqrafiile ur mără gospodăriile din Hărman, scăderea producţiei de lapte. din Institutul de
şi curatate frumos uneltele mau să fie puse a doua zi, Hălchiu şi Bod. regiunea Sta- Cercetări Zootehnice
aqricole, atît cele folosite, fiind chem at în acest scop lin ; Crînguri, regiunea Bucu
dar mai ales cele în vederea un fotograf de la oraş. Co reşti ; Palazul Mare, regiunea
campaniei de recoltat. muniştii din colectivă lua Constanţa şi altele, au organi
lapte. Deoarece ACOLO UNDE
— Si asta-i o treaba bună seră hotărîrea cu panoul zat în mod raţional fermele
— zise Sebastian şi notă dinainte. Ştia şi Sebastian de vaci de
din nou în carneţelul său : de _hotărîre. S-a potrivit considerăm folositoare expe
rienţa lor, vom arăta, pe scurt,
,,A se urqenta reparaţia ba însă câ_în chiar ziua aceea în cele ce urmează, măsurile CREŞTEA ROGOZUL
tozei si a trioarelor- să fie făcut şi aşezat la loc
Se adresă paznicului : — potrivit. pe care le-aui luat şi rezultatele
Spune taică, unde sînt bri- — Iaca o treabă bună, îşi obţinute. Autobuzul goneşte pe şoseaua — Acum, cind munca la gră
qadierii, preşedintele ? zise Sebastian şi din carne Fireşte că şi în aceste gos pieiruită. De o parte şi de alta dină este în toi, nu există om
— I-auzi ce întrebare ! La ţelul cu însem nări de la podării s-a ţinut seama de se văd lanuri de grîu şi ogoare care să nu vie la lucru — spu
cîmp, junde vrei să fie ? A s Lupşa o şterse pe aceea cu condiţiile de climă şi în func pe care se desluşesc rîndurite de nea brigadierul legumicol. Co
tăzi qătesc de prăşit porum panoul. Acum, vor urma la ţie de aceste condiţii s-au porumb sau sfeclă de zahăr ce lectiviştii îşi dau seama că
bul a doua oară... rînd şi celelalte. Asta, pen înfiinţat fermele. O altă au prins să se înalţe. E un ta
Paznicul, bucuros că mai tru că în ziua cînd vor veni grijă care poate fi considerată blou obişnuit pentru locurile făcînd lucrările bine şi la timp,
are cu cine schim ba o vor cei din Lupşa să ne gă de căpetenie a fost asigurarea acestea. Iată însă că privirile o să avem o producţie bună şl
bă, începu să-i spună de sească „bucuroşi de oas hranei necesare vacilor. Din un cîştig mare de pe urma le
cîte toate, ba că el, perso peţi*^ si _ schimbul de expe observaţiile făcute de cercetă ne sînt atrase de ceva cu totul
nal, e înqrijat de faptul că rienţă să f'e si mai rodnic- tori s-a constatat că pentru a nou. Aici, în partea de miazăzi gumelor şi zarzavaturilor.
qrîul a crescut cam mare şi obţine o producţie mare de a Dâbutenilor, ştiut este de Venind vorba de cîştig. pre
s-ar putea sa-1 culce vîntul MARJA STANCU lapte, vacile trebuie să fie toată turnee, erau nesfîrşite şedintele a ţinut să ne infor
sau ploile, ba că a avut un meze că colectiviştii au hotâs
m are necaz cu procurarea Conducerea sfatului popular din co bălţi. Şi-acum se văd parcă ră
sacilor pentru arie, ba că i muna Bobocu, regiunea Ploeşti, nu se sări !e peste noapte, brazdele şi rit în adunarea generală să rea
s-a cam urît să stea toată preocupă de buna desfăşurare a lucră răsadniţele unei grădini de lizeze în acest an. pentru fie
ziua pe loc si că mai bucu rilor de întreţinere a culturilor, nu cu toată frumuseţea. Ni se lămu care hectar de grădină un cîş
ros ar fi să se ducă la cîmp, noaşte situaţia acestora. tig mediu de 15.000 tei. Asta
dar îşi da seama foarte bine reşte că este grădina de zarza înseamnă, pe întreaga gospodă
ca postul lui aici e foarte vaturi a gospodăriei agricole
important, pentru că apără colective din Dăbuleni. rie un venit de aproape 1.200.000
avutul obştesc şi asta-1 face Mereu Marin, preşedintele lei.
să fie mîndru de el. gospodăriei colective, aminteşte Ei au şi contractat cu unită
Pe neqîndite paznicul con ţile cooperaţiei de consum o
duse pe Sebastian în fata că zeci de ani acest teren pe
unui panou din care zîmbeau care se înt nde astăzi grădina mare cantitate de legume şf
vesele chinurile fruntaşilor rămînea sub apă pînă prin iu zarzavaturi. Se vor împărţi de
nosoodăriei. „Hm, — făcu Se nie. Toamna nu se strîngeau asemenea legume şi zarzava
bastian. — A ici ne-au luat-o turi colectivişlilor pentru zilele
înainte. Si noi ne-am crîndit de aici decit citeva căruţe de muncă efectuate.
la un panou, dar am cam rogoz O dată cu înfiinţarea
întîrziat.“ Si din nou scrise gospodăriei, colectiviştii au por Am ţinut să vă tmpărtăşesc
în c a rn e t: .Urgent panou nit hotărîţi acţiunea pentru a aici felul in care colectiviştii
afişare". Si Sebastian îşi a- din Dăbuleni izbutesc să scoată
minti de fruntaşii colectivei reda agriculturii aceste terenu bogăţia de acolo, de unde nu
din Boca. De fraţii Nae si ri. Ei au săpat canale de co
Ion Benqa, ciobani cum nu lectare a apei şi au amenajat s-a . scos niciodată nimic. A-
qăsesti în şapte sate. „Ce, tereniil. Munca nu le-a fost- za cesta este înainte de toate roii
le-ar sta rău să fie şi ei nusi dut hărniciei şi iscusinţei lor.
la loc de cinste în văzul tu darnică. De fapt loc mai bun
turor ?“ — Uită-te, mata, pe cîmp şi spune-mi cum merge prăşitul !!... pentru cultivarea legumelor şi CAROL BORA
De la fraţii Benqa gîndu- (Desen de NIC. NICOLAESCU) zarzavaturilor nici că se putea. corespondent voluntar
