Page 12 - Albina_1959_06
P. 12
Q O N S T R U IT E ÎN A N II Anul 1949. In urma actului na
ţionalizării de la 11 iunie 1948,
industria noastră se reorqanizea-
R E G IM U L U I N O S T R U ză pe baze socialiste. Istorica ple
nară a C.C. al P.M.R. din 3-5 mar
tie 1949 trasează sarcini impor
tante şi tinerei noastre industrii
constructoare de maşini. A ceasta
trebuie să contribuie la crearea
bazei m ecanizate pentru dezvol
tarea aqriculturii noastre socia
liste. Printre m ultiplele măsuri cesul de producţii
luate în urma plenarei se ho pe tacte ; de la d
tărăşte ca fabrica ,.Fichet“ care ces pline de noroi
avea ca profil de fabricaţie con la autostradele Ia
strucţii m etalice uşoare si îndeo fost înlocuită cu e
sebi m obilier m etalic — dulapuri, oame.nii ? Să luăm
case de valori etc. — să treacă exemplu : ce a a
la fabricaţia de unelte si maşini com unist Ion Dra
agricole. A cesta-i qerm enul uzi astăzi m aistru la
nelor de mai tîrziu. Partidul a general, una din
schim bat producţia „fişeturilor" pale ale uzinei.
în care cu cîtiva ani în urmă bur- Ce, produc astă
ghezo-m oşierim ea îşi ţinea como m ănatoarea" ? Răs
rile jefuite de pe spinarea oame- dată orice mecan:
P nilor muncii, cu cea a uneltelor cultură. Doar cu i
W şi_ m aşinilor agricole care sa facă crează tractoriştii
pămîntul^ mai fertil, viata mai îm- găzile de mecan
belşuqată. din gosnodăriile_ c
Tot atunci s-a hotarît ca şi fa minunată m aşină i
brica ,,N ibo“ cu o producţie, ase tuturor S.M .T.-uril
m ănătoare, să se com aseze cu un extras din sci
„Fichet“. Peste puţin timp pe din teren de cătr
poarta unei făbricute modeste, control, Ancu Ra
alături de uzinele „V ulcan" (ac ocazia deplasării
tualm ente uzinele „M ao Tze- cut-o în tară, în
dun“) au început sa iasă noi pro lucrează com binei
duse : selectoare m etalice, apa G.A.S. „Dr. Russi
rate de stropit via, sem ănători
de cereale, cu două rînduri, cu Babadag, regiunea
tracţiune animală. Pe ele se pu tată cu 70 de maşj
tea citi distinct emblema noii fa mulţumit în numi
brici : „Sem ănătoarea". rilor, m uncitorilor
A cesta a fost doar începutul de la U.M.A.S- pe
începutului, fiindcă linia „trasată
de partid şi quvern era să se a- com binelor care c
Uzina Cocso-chimică de la Hunedoara. foarte bune. De
lunqă „la o uzina mare, modernă,
care să lucrezje cu un randament
mare, capabilă să dea aqricultu
rii noastre socialiste în plină
dezvoltare maşini moderne şi
com plexe. De aceea s-a hotărît
m utarea uzinelor „Sem ănătoarea”
pe cheiul Dîm boviţei, în locul DE 11
fostei Pirotehnii a arm atei. Pen
tru întărirea bazei m ateriale e-
xistente se com asează si alte în înalţi iar paharu-n
Ai dat patronul de
treprinderi : este vorba de fabri Apoi ou mişcări lin
cile „Constructorul" care înainte Ţi-ai şters de zdren
de naţionalizare purtau numele
patronilor Euqen Lăzărescu, Dux,
V eiqel etc.
Ochii lui spălăciţi,
M utarea fabricilor în localul
Pirotehniei a ridicat problem e De-atunci privesc i
deosebite. Erau necesare con
strucţii noi, drumuri de acces : Veninul din visele l
deci transform ări şi am enajări ra Ţi-ar fura cîntec, şi
dicale. In acelaşi timp producţia
nu trebuia să fie oprită în loc. Tu-nalţi cu muJţim
A cestea toate ş-au făcut în anul
1950. Pe măsură ce o hală se ter Minunea uzinelor, 1
mina se făcea si m utarea în ea Culegi bucuria de :
fără ca fabricaţia să staqneze- Cu siimpla mîndrie
Prin munc_a plină de devotam ent
dusă de către noul colectiv de Visezi pătimi te :
muncitori, tehnicieni si inqineri, Azi te-ntîlnesc pe
planul de producţie în anul 1950 Cinstind ziua-n car
a fost realizat în termen.
Un drum lung a fost străbătut : Să cînte-n lumină !
de la clădirile insalubre si înghe
suite ale fostei Pirotehnii. la ha VIOLETA Z /
lele mari si spaţioase cu mono-
Un aspect exterior al Uzinei de relon de la Săvineşli care va începe in acest an producţia de fibre sintetice. râie şi exhaustoare, în care pro
2 LA CEA MAI ÎNALTA TENSIUNE LA CEA MAI
1STVAN NAGY
tul organizaţiei judeţene. Poartă haine de pinzâ, de culoare trucţiunile Comitetului Centr
Închisă, noi-nouţe, dar mototolite ; faţa ii e măslinie, iar ochii ni le Împărtăşească.
îşi reia locul, în mijlocul
La cea mai înaltă şi sprlncenele negre ca tăciunele. In patru ani s-a ridicat de aplecaţi înainte privesc cu <
la meseria de lăcătuş la calea ferată pinâ in fruntea organi
zaţiei de partid a acestui Însemnat judeţ- Are o minte ascuţită
ca briciul. Ştie bine şi ungureşte. tarului organizaţiei judeţene
Cei din dreapta şi stingă lui
La şedinţe, cind tovarăşii maghiari fac greşeli de limbă, nu-i
tensiune lasă să vorbească mai departe, pină ce nu le îndreaptă. Caută crelarul Începe să vorbeasc
cuvint rostit, glasul îi devii
mereu să-i facă pe tovarăşi sâ înţeleagă că un adevărat co
— Tovarăşi, asemenea vo
munist nu se mărgineşte numai sâ-i înveţe pe muncitori să tul zorilor, in toate judeţele
— Fragmente — vadă just, politic, ci şi sâ vorbească frumos. Cine nu se des muncitorii se află la sediile
curcă la vorbă, nu se descurcă nici în politică. Nu demult,
— Vine 1 A sosit... strigă cineva foarte agitat. umblind pe la sate, mărturisise că Învăţase ungureşte citindu-1 ceasuri toţi muncitorii din in
Sala întreagâ freamătă. Unii sar âe pe locurile lor. Alţii se pe Petăli şi li Îndemnase pe muncitorii maghiari sâ-i urmeze suferinţe, după atîta luptă
freacă la ochi. pilda. Pînă ce s-ajungă cu căruţa hurducată a plăşii în satul venit şi pentru noi dimineaţc
— Cine vine ? vecin, pusese la cale o Întrecere : cine ştia mai multe poezii torii, comuniştii, In temniţe, ii
— De ce vine ? de Petăfi 7 Ieşise primul. Ştia mai multe poezii declt toţi cei ieriile oraşelor. Ce aşteptau
In faţă, preşedintele comitetului de Întreprindere al fabricii lalţi cinci laolaltă. Aşteptau semnalul la care. Ir
de pline Îşi drege tocmai glasul, pregâtindu-se să-şi Înceapă La şedinţe îl ascultă toţi cu plăcere. Ochii muncitorilor se pe muncitori ca să-i izgonec
raportul, dar n-apucă să rostească declt „tovarăşi'. luminează cînd 11 văd ridicîndu-se. Acum însă, după noaptea maşinile in folosul celor ce
— Destul 1 se ridică zimbind responsabilul cu propaganda. petrecută in sala plină de oameni, in fumul gros de ţigară mineaţâ, în toată ţara, parii
— Cum vine asta, destul 7... se miră brutarul uscăţiv. care le apasă creierii, entuziasmul li se aprinde mai greu. Şi cinsprezece ani, Intr-o dimirt
— Adică destul cu rapoartele despre Întreprinderile capi secretarul arată istovit, cu ochii Încercănaţi. Calcă cu paşi ho- rele de la Griviţa a mai ră,
taliste... tărîţi. împreună cu membrii din conducerea judeţenei se urcă noastră. Atunci însă ea a a
— Cum ai spus 7 la masa Îmbrăcată in roşu. gele muncitorilor s-a revărsa
— Mai zi o dată 1 citori au fost virîţi în închis
Mai mulţi striqâ : Alarâ de secretar şi de responsabilul cu propaganda, se de roadele muncii lor. Fiind
— Ce Înţelegi prin asta 7 aşează toţi la m asa prezidiului şi se apleacă asupra unor voiau pace între muncitorii c
Nimeni nu mai poate sta locului. Oamenii din fundul sălii ii acte. urau războaiele de jai ale
Întreabă pe cei din fata lor. Muncitorul chel de la fabrica de Orice urmă de oboseală diepare de pe faţa responsabilului pilda muncitorilor sovietici,
pielărie repetă mereu : „O să vedeţi că eu am avut dreptate*. cu propaganda. Are o ţinută solemnă şi, in timp ce vorbele lui ruia atit cit preţuieşte muncc
Nimeni Insă nu Înţelege de ce repetă mereu, cu attta bucurie, răsună In sala care se potoleşte, i se limpezeşte şi glasul ră care s-au născut sâ iie pati
aceete vorbe. guşit. cile pe care ei le-au ridicai,
— Jos, jos... — Tovarăşi 1 Adineauri am spus: destul cu rapoartele des 11 lucrau, precum şi şcolile ş
Zarva se mai potoleşte. Ochii Înroşiţi de nesomn se deschid pre Întreprinderile capitaliste 1 Acum vă pot spune nu numai rea frunţii lor. Iar pentru câ
mai larg. Toţi se Întorc spre uşă. Prin fereastra deschisă se că ajunge, dar că rapoartele citite de tovarăşi au fost ultimele ce infâptuiserâ cu truda lor
zăreşte un colt de cer, spre răsărit. Se ivesc zorile ; stelele privind Întreprinderile capitaliste. Inceplnd de azi se deschide nului de execuţie pe Filimor
pălesc. Pe balconul cu balustrada de fier se apropie un zgo epoca unor sarcini cu totul noi, a unor rapoarte cu totul noi. pe Băla Jăzsa, pe Băla Brein
mot de paşi. însoţit de un grup de tovarăşi, soseşte secreta- Tovarăşul secretar, sosit acum de la Bucureşti, ne aduce ins- temniţă pe tovarăşul Gheor
