Page 13 - Albina_1959_06
P. 13
V nerul-sef de la G.A.S.-Dorobantu,
raionul Hîrşova,^ ne-a mulţumit.
Cuvinte de laudă si mulţumiri am
primit pentru calitatea com bine
lor si de la G.A .S.-M osneni etc...“
In_ afară de com bine, uzinele „Se
m ănătoarea" mai produc si alte
m aşini cum ar fi secerătoarea cu ...Ardeleanu trecu praqul reqio- plore milă. Se
transportor, strînaător de spice nalei nu fără em oţie. Dar curio stăpîni însă. V ă
m ecanic, cositoare etc. zitatea îi învinse îndoiala. La bi zu fata m irată a
roul de inform aţii îşi silabisi nu lui Oniqa. „El a
In ultima lunlL mai, colectivul m ele, rar, ca si cum prin asta voia
isoara uzinelor „Sem ănătoarea" a obţi observat cu si-
ie ac- nut noi succese în întrecerea so să-i arate portarului că-i ajută quranţă zbuciu
să-i com pleteze biletul de intrare.
ien ite cialistă. El se prezintă la bilan Apoi străbătură un coridor Iunq, mul meu." Căută
ja a ţul de 10 ani de activitate cu pla să-i prindă aîn-
1. Dar nul qlobal realizat in luna mai cu luminat. Pe pereţi recunoscu durile din pri
sinour 102,1 la sută, cu reducerea preţu cîteva fotoarafii, vederi din fa viri, dar Oniqa
:itorul lui de cost cu 4 la sută si cu e- brică, cîteva lozinci, aceleaşi cu privea spre Far
1 este conomii în valoare vde 813.000 lei. cele din secţia lui. cas.
încercă să nu se qîndească la
nontai Toate aceste realizări echivalează Ca de departe
arinci- cu 10 com bine peste plan date rostul acestei vizite, si aiuns în auzi vocea tără-
anticam era secretarului, se aşeză
aariculturii- comod pe un scaun. Prin fereas qănată a primu
> „Se în aceeaşi măsură ariia fată de tra mare, pătrată, care dădea în lui secretar :
— Dumneata ai
da pe om se m anifestă prin condiţiile curtea reqionalei, recunoscu aco
aari- social-culturale create. Clubul cu perişurile de tinichea ale caselor lucrat pe vre
: . l lu- săli de cinem atoqraf, sport, bi învecinate, tum ul înalt, lunauieţ, muri la M alaxa?
e bri- bliotecă, faptul că în anul acesta al clădirii Sfatului şi turla cate — Da, înaăi-
mpleta conducerea a alocat 1.500.000 lei dralei catolice. mă' Ardeleanu.
ceasta sfatului popular pentru construi Farcas M ihai îi primi im ediat si O linişte nefi-
otarea rea de apartam ente, sînt numai asta îi plăcu inqinerului. Se aşeză reasacă pusese
a. Iată cîteva din înfăptuirile _ care arată cerem onios, cu qriiă, în fotoliul
trimisă că ariia fată de om stă la loc de de piele, proptindu-si braţele pe stăpînire pe el.
rul de cinste. aenunchi. cu respect, ca un invi A ştepta celelalte
„Cu Uzina a fost făcută de oameni, tat care de la început îţi arată că întrebări.
am fă- dar şi ea, la rîndul ei, a format nu e venit pentru mult timp. Cînd — Dumneata,
unde oameni. A lături de pionierii uzi însă întîlni privirile lui Farcaş, prin '37, '38 ai
e : la nei, s-au format, din rîndurile ti i se păru că acesta îi înţelesese
aionul neretului, m uncitorii de nădeide intenţia si asta îl făcu să-si piardă prezentat condu
ta, da care se bucură de stim a întrequ- din primul moment siquranta. cerii uzinei M a Turnător Sculptură de BUDAI OL1VER, Cluj
lui colectiv. Asa se poate spune Mormăi ceva neînţeles, care pu laxa un struna-
torul a Lucrare expusă in cadrul expoziţiei bienale de amatori.
despre şefii de briaadă Tudor Bă tea fi luat ca o mulţumire pentru — Planurile u-
nizato- lan, Andrei Dumitru, M icu Cezar locul^ oferit sau ca o sim plă tuse
tienilor si Ilie Alexandru, despre maistrul lipsită de orice sem nificaţie. nui strunq.
— Da, planurile unui struna si
— Da. JDe fabrica de strunauri
îlitatea Ilie Dorobantu, tehnicianul O tto * 9 • 7 9 7 9 • 7 proiectul dumitale a fost refuzat- „V ictoria", al cărui inqiner-sef vei
zultate V asilescu si atîtia alţii. N ici _— M -ati chem at desiour în le-
schimbul de m îine _nu este neqli- — Fără să fi fost m ăcar cerce fi dumneata. Iar tovarăşul Oniqa
t. inai- iat. Alături de uzină se află şcoala qătura cu cazul A nqela Bratu. Eu tat. La fel ca si în patruzeci si te va aju ta ca orqanizator politic.
profesională, unde învaţă uceni trebuie sa vă spun că... cinci, cînd l-am prezentat din nou „Desiqur, jş i bat foc de mine I"
— Nu... îl întrerupse Farcas si
cii uzinei. zîmbi. aici, la fabrica de vaooane. Sînqele îi năvăli în faţă şi îsi auzi
* Ardeleanu era convins că Far — Ştiu. A fost respins şi aici. zvîcnirile tîm plelor. Supărat, se
Stăm de vorbă cu m aistrul Ion cas cunoaşte această problemă. Sau, mai bine zis, amînat. Nu ridică în picioare :
erau condiţii.
Draqomir. Găsisem un loc mai Dar daca i-a spus nu, atunci desi- — M alaxa mi-a s p u s la fel — — Eu am părul alb. tovarăşe
UE ferit de zqomotul m aşinilor si continuă : Farcas.
qur că e vorba de altceva. Farcaş
_— M ă aşteptam la un astfel de
ciocanelor specific halei de mon
tai. — E drept că prea mult timp răspuns. Că sînteţi obosit si bâ-
le vară. „— In definitiv num ele uzinei a nu avem acum. Dar vă voi pune Fragmente din romanul trîn. V ă m ărturisesc, nici eu nu
ră. ramas ca ceva de domeniul trecu la curent m ăcar în linii mari. De mai sînt chiar atît de tînăr. Si eu
ralme tului ; acum fabricaţi doar com altfel, treaba pentru care ne-am „In oraşul de pe Mureş" sînt obosit. De m ulte ori as vrea
iele bine. De ce nu schim baţi numele adunat nu cere cine ştie ce timp. de să mă culc si să dorm trei zile în
palme. Ca o întărire a celor spuse, sir...
în „Combina" ? scoase din buzunar un ceas de ti FRANCISC MUNTEANU
M aistrul, un om încărunţit de nichea si-1 puse pe birou- ^Despre — ^Unde vine fabrica a sta ? în
i, şi vrem e si călit de îm preiurări. îşi trebă Ardeleanu.
buimaci cîntâri oleacă răspunsul : dumneata e vorba, tovarăşe in — N ici eu nu ştiu încă. A r fi
t ce giner. bine să merqi m îine la wSfat. să!
şi faci. — Si noi ne-am qîndit la a- „Tot au aăsit ceva împotriva întrerupse, nu fără răutate, Arde staţi de _vorbă cu tovarăşa Lun-
re ceasta... Totuşi se poate spune, pe m ea", îi trecut prin minte Jinaine- leanu. can, si să alejgeti un loc potrivit
-oare. drept cuvînt, că prima m aşină fău rului. Dar n-avu vrem e să-şi ur — Se poate zîmbi Farcaş. pentru fabrică. Dar nu uitati că!
rită de noi a fost sem ănătoarea; meze şirul qîndului. Farcas se ri i— M -ati chem at să-mi comuni peste un an va trebui să livrăm
apoj am trecut la secerătoarea- caţi aceste lucruri ? întrebă fără
tiri de leqătoare. _Acum sîntem la com dică în picioare : prim ele stru nqu ri!...
palate, — Noi am auzit numai lucruri curiozitate Ardeleanu. Si dintr-o dată, Farcas se roşi
binate, bină.-. O să facem si alte maşini bune despre dumneata si de a- — Nu, răspunse scurt Farcas. la faţă, se entuziasmă, rostind cu
mai com plicate !...
u ceea socotim că vei putea duce Uite de ce te-am ch e m a t: dum vintele din ce în ce mai tare. Sn-
nou. Cît adevăr în vorbele încerca Ia îndeplinire si noua sarcină pe neata vei intra în funcţia de inqi- cît lui A rdeleanu i se păru că-1
tului maistru. Ele se bazează pe care ţi-o încredinţăm azi. ner-şef la fabrica „V ictoria". vede urcat pe o tribună, în faţa
ma hărnicia întreqului colectiv care Ardeleanu înahiti în sec. Simţi M ai departe, Ardeleanu nu mai unei m ări de capete.
fruntaş, se străduieşte zi de zi să dea a- cum un val fierbinte îi colorează auzi. Prin minte i se rotea un — „M ăi tovarăşi, înţeleaeţi —
domnii qriculturii m aşini tot mai perfec obrajii. Ii fu ciudă pentru această qînd : „V ictoria"?! „V ictoria"?!... v o m . face strunquri 1... Strunquri
afară ; ţionate. Nu deqeaba colectivul slăbiciune. „Adică pentru asta am rom înesti I Nu ne vom mai uita
— Ei, ce spuneţi, tovarăşe in-
1 ! uzinelor „Sem ănătoarea" deţine fost chem at a i c i : să mi se comu qiner ? cu invidie la etichetele maşinilor;
nice scoaterea m ea _de la fabrica
:scu de 4 ani consecutiv Steaqul de de vaqoane". V ru să pom enească Ardeleanu tre s ă ri: noastre. Ci cu mîndrie : „Fabrica
de m aşini „V ictoria“-R.P.R. Fabri
uzină fruntaşă pe ramură.
de trecutul Iui de cinste, de anii — M ă iertaţi... N-am fost în cat la noi în tară, în republica'
H. VALENTIN petrecuţi în m ijocul vaaoanelor deajuns de atent... V orbeaţi de o
si. de va fi nevoie, chiar sa im fabrică... noastră..."
TENSIUNE 3 4 LA CEA MAI ÎNALTA TENSIUNE LA CEA MAI ÎNALTA TENSIUNE 5
îi revine marea cinste sâ mintelor martirilor noştri. Iar cînd soarele va ii răsărit de-a
binelea, vom trece în stăpînirea muncitorilor tot ceea ce e al
iceri încordate. Muncitorii lor, fiindcă e rodul muncii lor: fabricile, băncile, căile ferate,
tă figura dreaptă a secre minele şi tipografiile. Toate cîte le-au stăpînit pe nedrept pînă
ţii lui puternic de pe masă. acum exploatatorii, în văzduh, pe pămînt şi sub pămînt, vor fi
:ă şi ei capul din hîrtii. Se- ale oamenilor muncii. Guvernul a primit proiectul pe care i l-a
mai încet, apoi cu fiecare înaintat ieri Comitetul nostru Central — proiect care hotărăşte
nai răsunător: naţionalizarea principalelor întreprinderi industriale, de comerţ
:easul acesta din revărsa- şi bancare...
e cei mai buni dintre toţi Nu mai pcate continua. Tăcerea încordată din sală se spar
lui nostru. Iar peste cîteva ge într-o clipă. Muncitorii strigă, sar, scaunele se răstoarnă.
ţară vor şti că după atîtea Cei din faţă trec înainte. Toate mlimle vor să strîngă mina se
i atîtea jertfe de singe, a cretarului. Muncitorii din fund îşi tac loc şi ei mai in faţă ;
pe care au visat-o munci- Bucşi se desprinde şi el de lîngă zid, ca să ajungă mai aproa
i şi în bordeiele de la peri- pe de secretar, dai nu izbuteşte. II împiedică cei care se în
î aducă dimineaţa aceasta? ghesuie în faţă Oamenii strîng mina membrilor din prezidiu
glasul sirenelor să-i cheme şi-l îmbrăţişează pe secretar. Sînt toţi muncitori încercaţi în
» patroni şi să pornească greve, în închisori, în mizerie, în şomaj, in iadul celor patru ani
re. Tovarăşi, în. această di- de război, în lagăre, în tranşee, în lipsurile inflaţiei, căUţi în
>tru dă acest semnal. Acum lupte. Bucuria lor de nedescris răstoarnă ordinea obişnuită a
ece de lebruarie, în atelie- sălii. Unii se îmbrăţişează, alţii lăcrimează, un al treilea des
> dată sirena pentru cauza prinde din -cui portretul tovarăşului Gheorghiu-Dej şi ovaţio
tub salvele de foc, iar sîn- nează ridicîndu-i în sus. Muncitorul cel pleşuv, de la fabrica
voaie pe străzi. Mii de mun- de pielărie, loveşte cu palma în tăblia unui scaun, iar pe faţă
idcă voiau să se bucure ei voi şi pe copiii voştri v-au osfndit la moarte prin înfometare. 1 se rostogoleşte o lacrimă.
au să trăiască omeneşte şi Şi mai mult încă, au mînat poporul într-un război criminal im- — Ei vedeţi ! Nu v-am spus eu...
irbeau limbi diferite. Fiindcă potriva Uniunii Sovietice, ca să pustiiască şl să distrugă tocmai Din fundul sălii se înalţă un glas chiuind :
liştilor şi voiau să urmeze
— Internaţionala, strofa a treia ! şi o ia de la mijloc : „Prea
ă voiau să-i asigure liecă- ţara care e nădejdea tuturor muncitorilor din întreaga lume ! mult ne-cu despuiat tîlharii..." „Cînd vulturi negri, corbi de
Pe măsură ce vorbea, glasul lui se înălţa mereu :
oiau ca pămîntul acesta pe — Şi poate că am ii pierit cu toţii, d acă nu ne-ar fi venit în pradă...' iar glasul i se pierde in strigătele care se îmbină în
Voiau să fie ale lor icbri
> al lor pămîntul pe care ei ajutor marea Uniune Sovietică... far din adincă ilegalitate s-a acelaşi ritm. Unul din globurile de lampă atîrnate de tavan se
ridicat partidul, ca să ne organizeze, să ne conducă. Şi ne-a
leagănă. Cine l-o fi clătinat ? Nimeni nu ştie. Secretarul abia
vrrsităţile susţinute cu sudoa- condus bine. Am suferit mult, dar am şi învăţat multe. Am poate să facă linişte. Stă drept, ca la începutul cuvintării sale.
torii doreau să fie al lor tot luptat mult şi am cucerit victorii. Acum putem porni la un nou Şi, în tăcerea care domneşte in sală, rezumă instrucţiunile Co
mii l-au adus In faţa pluto- şi mare asalt. Acum, partidul nostru poate să dea semnalul. mitetului Central.
t, au ucis-o pe Elena Pavel, Sirena lui Vasile Roaită, rămasă fără glas, răsună azi din nou — Da, tovarăşi, in dimineaţa aceasta vom lua în stăpînire
iu condamnat la ani grei de în tara întreagă. Vor chiui de bucurie oamenii muncii din pa toate marile întreprinderi industriale, comerciale, de transport
ej, şi pe atîţia alţii, iar pe tria noastră. Şi bucuria lor va răzbate pînâ în adîncul mor- si bancare...
