Page 14 - Albina_1959_06

ţp:-- v v
1

Poporul Bielorusiei, unul din punerea în funcţiune a primei
cele mai vechi popoare slave, po­ staţiuni electrice term ice V asilie-
porul lui Gheorqhe Skorina si viceskaia, care lucrează cu turba
Kastus Kalinovski, al lui Ianka extrasă în Polesie.
Kupala si îakub Kolas, nu a avut In acea parte a Bielorusiei în
orînduirea sa de stat pînă Ia vic­ care altădată nu vedeai d ecit
toria istorică a M arii Revoluţii lacuri, se înaltă acum uzine şi fa­
brici uriaşe. O raşul V itebsk este
Socialiste din Octom brie. Poporul bine cunoscut prin covoarele sa­
nostru îşi datorează soarta şi fe­ le, prin strunqurile minunate şi
ricirea partidului com unist orqa- alte produse industriale. V echiul
nizatorul si însufletitorul marilor oraş Poloţk se dezvoltă într-un
sale victorii. ritm rapid. N ici oraşele din sudul
însufleţit de ideile marelui Le- republicii nu răm în în urmă în
nin, unit printr-o prietenie fră­ ce priveşte producţia industrială.
ţească cu toate republicile sovie­ A şa de pildă Gomelul furnizează
maşini aqricole şi sticlă, M oqhi-
tice şi întrequl laqăr al socialis­ liovul utilaj de transport şi fibre
mului, poporul bielorus a străbă­ artificiale, Bobruisk, m ateriale
tut o cale qlorioasă, privind as­ lem noase. S-au construit şi se
tăzi cu încredere în viitor. construiesc noi întreprinderi la
C it de minunat Grodno si M olo-
va fi acest vii­ decino, ia B rest
tor! Ce sens pro­ In cadrul planului de colabora­ si la Lida. Repu­
fund se ascunde re culturală p e anul 1959 dintre blica sovietică
în faptul că acum R.P. Română şi U.R.S.S., intre 1 socialistă B ielo­
6 luni în ziua şi 16 iunie se desfăşoară in tara rusă a devenit o
în care poporul noastră HZilele culturii şi artei m are reqiune in­
bielorus serba R.S.S. Bieloruse" organizate de Mi­ dustrială a Uniu­
îm plinirea a 40 nisterul Învăţământului şi Culturii nii Sovietice,
de ani de exis­ şi Consiliul General A.R.L.U.S.
tentă ca republi­ In acelaşi timp în R.S.S. Bielo­ dînd în prezent,
că socialistă. în­ rusă, cu prilejul celei de a 15-a în două săptă-
cepuse perioada aniversări a eliberării patriei mîni, tot atîta
marelui plan sep_- noastre vor avea Ioc „Zilele cul­ producţie cit se
tenal acea epocă turii şi artei romineşti". obţinea pe acest
qlorioasă în v ia­ „Zilele culturii şi artei R.S.S, teritoriu al Ru­
ta societăţii so­ Bieloruse' vor constitui încă un siei tariste in în-
vietice despre minunat prilej pentru întărirea trequl an 1913.
care istoricii vor prieteniei frăţeşti dintre poporul
scrie: „Astfel, oa­ nostru şi popoarele sovietice. Cu S-a schim bat
m enii pentru pri­ această ocazie în Întreaga fard înfăţişarea sate­
ma dată în lume vor avea loc numeroase manifes­ lor bieloruse.
au trecut la con­ tări consacrate realizărilor din Priviţi întinderi­
strucţia practică R£.S. Bielorusă in domeniu] eco­ le colhoznice
a comunismu­ nomiei, artei, culturii, ştiinţei. unde tractorul şi
lui". La Bucureşti au sosit A, Ghene- com bina au de­
.. Nu de mult raiov şi Taaiara Simko, artişti e- venit elem ente
meri/i ai R.S.S. Bieloruse, solişti
am recitit poezia nelipsite ale pei­
lui Ianka Kupala ai Teatrului de Operă şi Balet din sajului sătesc,
Minsk, pictorul P. N. Gavriienko,
intitulată „Pe preşedintele Uniunii artiştilor plas­ priviţi şoselele
drumul Dolqhi- tici din R.S.S. Bielorusă şi sculp­ străjuite de ar­
novo", poezie torul A. O. Bembet, care vor par­ bori fructiferi,
scrisă în anul ticipa ia manifestările din cadrul priviţi ferestrele
1 9 2 6 . Locurile zilelor culturii şi artei R.S.S. Bie­ lum inoase ale
descrise se aflau loruse în tara noastră. noilor case, fire­
pe vrem ea aceea le de teleqraf si
de partea cealal­ antenele de ra­
tă a frontierei dintre Uniunea So­ dio... M inunată e frum useţea pă-
vietică si Polonia, unde la putere mîntului renăscut la viată !
se aflau panii *) albi. V ersurile înainte de revoluţie în Bielo-
sînt pătrunse de profunda triste­ rusia mai mult de 80 la sută din
ţe si am ărăciune. Şi iată că după populaţie punea deqetul in locul
aceste versuri citesc în ziar o sem năturii. Astăzi, Bielorusia e o
scurtă însem nare despre Dolahi- republică în care nu există anal­
novo de astăzi. fabeţi. In ce priveşte numărul ele­
„Puterea sovietică, — scrie co­ vilor din şcoli şi din institutele
respondentul sătesc, — a adus superioare de învătăm înt calcu­
fericire ţăranilor din satul Dolqhi- lat la 10.000 de locuitori, republi­
novo. In fiecare casă arde lumina ca noastră a luat-o înaintea unor
Minsk, capitala RS.S, Bieloruse. Piaţa Victoriet. electrică, se aud m elodiile trans­ ţări ca Anqlia, Franţa, Italia, Sue­
mise de posturile de radio. La dia.
M ulţi dintre copiii ţăranilor şi
dispoziţia locuitorilor se află casa m uncitorilor bieloruşi, altădată
sătească a culturii cu cinem ato-
Soarelui c  iu n t qraf, sală de lectură, bibliotecă. m intiti-vă de im aqinea bielorusu­
zdrobiţi de munca istovitoare (a-
Există un colt roşu, unde poţi ve­
dea proqramul de televiziune al lui din „Drumul de fier" al lui
o
o de IANKA KUPALA de VLAD1M1R DUBQVKA staţiunii din M insk, unde poţi ţje- N ekrasov!) m uncesc ca aqro-
o trece o seară plăcută alături ae nomi, medici, inqineri, savanţi.
o poet din R.S.S. Bielorusă tovarăşii tăi de muncă. Adesea Numai în Academ ia de ştiinte a
Cum luceşti tu, soare,
o Şi-atuncea cînd fulgii se-aştern pe pamîiit ori vin aici artişti din M olodeci- R.S.S. Bielorusă care uneşte 18
o azi !... Dar unde-ai fost no şi_ din M insk. In sat există o institute de cercetări ştiinţifice
o cînd domnea obida Cînd vînturi vuiesc nebuneşte, scoală medie, un spital cu m ater­ lucrează astăzi aproape 2.000 de
o Mi-i inima plină de-acelaşi avînt
o peste traiul nost’ ? ; Ca-n vremea cînd glia-nfloreşte. nitate, baie. poştă, brutărie. In colaboratori ştiinţifici.
o Dolqhinovo locuiesc mulţi oameni Cura să nu fii mîndru de ase­
Urmează rindeaua ştiutul ei dmm. cunoscuţi în întreaqa republică. m enea succese si realizări?! Po­
o
cînd, copilăreşte, Şi scîndura-n lung o străbate. A ici lucrează învăţătoarea em eri­ porul bielorus este conştient de
anii-n cîrcă-am strins Zidiri!e-s noi. Să le facem acum tă A. F. M atkievici, sculptorul P. faptul qă numai în urma unei
să colind pe drumuri Ferestre şi uşi minunate. Gherasim enko şi alţii..." juste aplicări a politicii naţionale
şi flămînd şi plîns; Zburînd, strujitunle curg pe podea, Ai impresia că satul bielorus de leniniste a partidului com unist
Ca fulgii se-aştern pe-ntrecute. astăzi strâhice în mii de tonuri s-au putut m anifesta forţele lui
Şi parcă-mi şopteşte bătrîna rindea şi culori, vii şi luminoase, spre creatoare, ş-au putut obţine ase­
cînd muri tătuca m enea rezultate. Noi_ ştim bine
«Mai iute, mai iute. mai iute 1“ deosebire de culorile sum bre din
frînt de munci, sărac, trecut. că republica noastră înfloreşte
Şi mîinile parcă mai iute pornesc, numai datorită prieteniei cu toate
cînd chiar şi mormintul Priviţi harta republicii. In cen­
Degeaba nu stau o clipită. popoarele sovietice.
t s-a şters din veac ? AAi-i inima plină de-avînt tineresc. trul ei se năşeşte Minskul, fru­ .Un ajutor deosebit ne-au acor­
Şi grinda-mi surîde strujită. moasa capita'ă. In trecut nu era dat fraţii noştri mai mari — rusii.
decit. un oraş qubernial de pro­
Unde erai, soare, Şi scînduri şi grinzi voi preda la soroc. vincie cu mici ătaliere mesteşu- Uzinele, din M oscova si din Ler
cînd umblam pribeag Vor fi lustruite şi bune. qăreşti, cu străzi nepavate si c ă ­ ninqrad, din C eleabinsk si din
şi bateam mătănii, Voi pune ferestrele toate la loc. suţe ioase AstăzF M insk"’ este Gorki. din Rostov si din Stalin-
Şi uşile toate le-oi pune. o capitală modernă, cu stră?i şi qrad trim iteau. dună război,
pe la domni, în prag, stnm quri si maşini, tractoare si
Apoi voi rărriîne o clipă în prag ^ e te asfaltate, cu narcţiri si com bine pe întinderile Bielorusiei
Şi-oi spune zîmbind sub mustaţă : bulevarde, cu clădiri înalte>si lu­ sfîrtecat.e de hoardele hitleriste.
şi cînd tinereţea, „Primeşte o cesă, iubite meleag, minoase. Colectivul de mii de oa­
tinereţea mea, Un cuib de avînt şi de viată!" meni ai m uncitorilor de la fabri­ Soec;al'sti ruşi ne-au ajutat să
construim uzine si fabrici, să e-
fără rost pe lume cile si uzinele din Minsk produc
Apoi locatarii vor pune rîzînd tractoare, automobile, ţesături, durăm cadre naţionale de m aeştri
crud îngenunchia ? Ghivece cu flori la fereastră televizoare -ri ceasuri cunoscute în producţie.
o Şi-alături de tară, ppstra-vor în gînd în întreaqa lume. Nu există în lume nimic mai
Şi truda şi dragostea noastră.
Soare, frate soare, Pnlesie. acest tinut a! m laştini­ puternic decit frăţia între popoa­
cînd pe traiul nost’ Iar eu ca-n trecut, cu bătrina-mi rindea, lor de altădată, descris în cărri'e re. Prietenia noastră va mişca
stăpînea obida, Mereu voi munci voiniceşte... multor scriitori bieloruşi, devine munţii din loc. va înfrînqe sna-
E veşnic avîntul în inima mea "tfT in rin rrirrin n n r^ ^
spune, unde-ai fost ? l Ca-n vremea cînd glia-niioreşte 1 astăzi un tinut al staţiunilor elec­ tiul si timpul, va realiza cele mai
trice. Nu de mult am sărbătorit îndrăzneţe vise ale om enirii !
In ramîneş'te de j In romineşte de
DRAGOŞ VICOL M. DJENTEMIROV *) Panii = domnii PETRO GLEBKA
LTnnrtrinrsinnnnnrinnnnnnnnnnnnnrinrînro rb’înnnrinnroTrînnnrînrtrinnnrirBTnrsTnrBirînnnrirtprinriJ