Page 15 - Albina_1959_06
P. 15
S a l ccareta sre Jctîn â
o peniatsulo re precât •
Puternicul ecou al declaraţiei guvernului romîn
Declaraţia guuiruiihu romîn cu privire la amplasarea in Gre legere în această regiune a Eu
cia a rampelor de lansare a rachetelor teleghidate fi problema ropei.
păcii fi securităţii în Balcani continuă să fie comentată de presa Sub titlul: „Romînia propune
mondială. din nou o întîlnire a şefilor de
state balcanice", ziarul „LE
mînii propun o conferinţă", zia MONDE" scrie că guvernul ro-
R P. ALBANIA rul londonez „TIMES" publică o mîn „reînoieşte propunerea sa
amplă corespondenţă datată din din 1957 pentru o întîlnire a şe
Bucureşti. Ziarul scrie că „gu filor de guverne din ţările bal
In articolul intitulat: „Pentru vernul romîn şi-a reînoit propu canice". „O asemenea conferin
a transforma Balcanii intr-o pe nerea sa privind o întilnire a şe ţă, arată ziarul, ar putea discuta
ninsula a păcii" ziarul „ZERI I filor de guverne din Balcani, şi adopta hotărîri asupra proble
POPULLIT" scria la 9 junie ca adăugind la ideea stabilirii în melor privind cooperarea şi ra
„drumul păcii şi securităţii po Balcani a unei zone de pace fără porturile de bună vecinătate între
poarelor din zona Balcanilor este arme nucleare, semnarea unui statele balcanice".
acela al înţelegerii reciproce, al tratat de securitate colectivă în
prieteniei şi colaborării între tre cele şase naţiuni interesate".
statele din această regiune. Toc Expunînd în detaliu propune
mai acest ţel înalt a inspirat gu rea guvernului romîn şi ecoul G R E C I A
U. R. S. S. se pronunţă vernul Republicii Populare Ro avut în 1957 în ţările balcanice
mîne care, prin recenta sa De de mesajul preşedintelui Consi
claraţie, reînoieşte propunerea de liului de Miniştri al R. P. Ro Cercurile democratice din Gre
pentru crearea unei zone a se convoca o întîlnire a şefilor mîne, Chivu Stoica, ziarul scrie cia sprijină propunerile cuprinse
guvernelor statelor balcanice în că în intenţia guvernului romîn în declaraţia guvernului romîn
cu privire la convocarea neînlîr-
este să
„o contribuţie
aducă
denudearizate In Balcani scopul de a se ajunge la un a- practică la organizarea unor ziată a unei conferinţe a ţărilor
cord în vederea încheierii unui
tratat de înţelegere şi securitate pacte regionale care pot duce balcanice în vederea rezolvării
problemelor litigioase şi a creării
Cu prilejul înapoierii delega amenaja un loc bun pentru sta mutuală". spre stabilirea unui sistem gene unei zone denudearizate în Bal
ral de securitate europeană. In
Ziarul arată în continuare că
ţiei de partid şi guvernamen ţionarea navelor de pescuit, 6-ar „poporul albanez salută cu căl cadrul unui acord ca acela pro cani.
tale a U.R.S.S. care a vizitat putea construi un şantier naval dura această propunere care co pus, ţările ^xnici îşi pot aduce Greciei i-a fost făcută o nouă
R. P. Albania, la Moscova, a pentru ca vasele de pescuit să propria lor contribuţie şi propriul propunere concretă care urmă
avut loc un miting în cadrol poată fi reparate. respunde dorinţelor şi aspiraţiilor lor efort, în loc să aştepte numai reşte asigurarea păcii în Balcani,
popoarelor
balcanice de menţi
căruia tovarăşul N. S. H-ruş- Datorită ajutorului multilate un acord al marilor puteri". scrie la 9 iunie ziarul „AVGH1".
nere a păcii şi securităţii în a-
ciov a rostit o cuvîntare. ral primit din partea ţărilor so ceastă regiune. Poporul albanez Această propunere dă posibilitate
Vizita delegaţiei Uniunii So cialiste, Albania obţine an de guvernelor ţărilor interesate să-şi
vietice în Albania — a arătat an succese tot mai însemnate, şi guvernul său au salutat şi a- manifeste bunăvoinţa şi să proce
probat mesajul din 1957 al lui
N. S. Hruşciov — a prilejuit contribuind astfel la întărirea Chivu Stoica, preşedintele Con F R A N Ţ A deze la un schimb de păreri pe
un 6chimb de păreri în toate continuă a lagărului socialist siliului de Miniştri al R. P. Ro o bază concretă. Respingerea a-
iroblemele principale care se mondial. „Situaţia internă şi in cestei propuneri, subliniază zia
?feră direct atît la cele două ternaţională a Albaniei — a mîne, care făcea apel la convo Ziarele din Paris continuă să rul „AVGÎfl", ar arăta clar că
ţări cît şi la viata internaţio spus N. S. Hruşciov — este în carea unei conferinţe a şefilor se ocupe de Declaraţia guvernu guvernul Greciei intenţionează să
guvernelor ţărilor balcanice.
In
nală. In cursul tratativelor s-a momentul de faţă foarte bună lui romîn. Referindu-se la aceas creeze baze pentru rachete pe
manifestat înţelegerea deplină şi trainică. Albania face parte noile condiţii care s-au creat, tă problemă, ziarul „FIGARO" teritoriul ţării şi că refuză să co
în toate problemele, fapt care din familia ţărilor puternicului această propunere are o impor din 8 junie publică sub titlul: laboreze pentru consolidarea pâ
tantă şi mai
mare şi devine şi
demonstrează unitatea ţărilor lagăr socialist, face parte din „Bucureştiul susţine propunerea rii şi securităţii în Balcani.
socialiste, luptătoare ferme comunitatea ţărilor Tratatului mai presantă." sovietică" o ştire prin care arată „ELEFTHERIA", unul din cele
pentru cauza păcii şi a socialis de la Varşovia şi de aceea se că guvernul romîn sprijină pro
mului. simte puternică şi in sigu punerea de creare a unei zone mai mari ziare burgheze din Gre
Poporul albanez, dobîndin- ranţă". Alături de toate ţările A N G L I A denudearizate în Balcani. Ziarul cia, avertizează de asemenea gu
du-şi libertatea şi independenta socialiste, Albania duce cu con „GOMBAT" subliniază că planul vernul împotriva unei „respin
naţională s-a avîntat cu toate secventă o politică de pace şi guvernului romîn privitor la geri uşuratice a propunerii cu
forţele pe drumul construirii so e şi firesc ca ea să condamne Sub titlul „Convorbiri asupra crearea unei zone denuclearîzata privire la crearea unei zone de-
cialismului. „Nu este departe orice încercare de a se înăspri unei zone de pace în Balcani, ro- în Balcani ar putea uşura o înţe nuclearizate în Balcani".
timpul — a subliniat N. S. 6ituatia internaţională, de a se
Hruşciov — cînd Albania va 6emăna nelinişte.
deveni o perlă printre ţările so Guvernele Italiei şi Greciei —
cialiste. Aceasta va constitui un a arătat N. S. Hruşciov — au C O N FER IN Ţ A D E LA G EN EV A
exemplu elocvent pentru toate întreprins o acţiune nesăbuită
ţările din bazinul mediteranian". creînd baze pentru rachete pe
R. P. Albania dispune de mari teritoriul Iot. R. P. Albania n-a Au trecut aproape cinci săp- tă, au crezut că pot s-o scoată Geneva. Delegaţia sovietică în
bogăţii. Una din aceste bogăţii pus la cale nimic rău împotriva tămini de cînd, la Geneva, au la capăt cu tactica „condiţionă tot timpul desfăşurării lucrărilor
o constituie şi numeroasele Italiei şi Greciei, dimpotrivă, gu început lucrările conferinţei mi rilor şi a presiunilor". Astfel, conferinţei a depus toate efor
lacuri şi ape care, valorificate, vernul albanez doreşte să între niştrilor Afacerilor Externe. In ei au condiţionat convocarea turile pentru a se ajunge la ho
pot asigura o dezvoltare rapidă ţină cu aceste ţări relaţii de această perioadă au avut loc conferinţei la nivel înalt de re tărîri comune, echitabile, care să
a pisciculturii. N. S. Hruşciov prietenie şi colaborare. Atunci întîlniri oficiale şi neoficiale ale zultatele tratativelor miniştrilor corespundă pe deplin aşteptări
a arătat că poporul albanez şi-a pentru ce se creează baze pentru delegaţiilor, s-au dezbătut pro de Externe. Cum era şi firesc lor şi cererilor insistente ale o-
•xprimat dorinţa să valorifice, rachete în Italia şi se duc tra bleme legate de încheierea Tra asemenea calcule au dat grgş. piniei publice mondiale. Aceste
de pildă, ţărmurile şi golfurile tative pentru amplasarea unor tatului de pace cu Germania, Este limpede că nici un fel de eforturi s-au izbit însă de ma-
de pe litoralul mediteranian po astfel de baze pe teritoriul Gre inclusiv lichidarea regimului de presiuni nu vor face oa Uniu şinaţiunile miniştrilor occiden
trivite • pentru flota de pescuit. ciei? Răspunsul tni-i de loc greu ocupaţie din Berlinul occidental nea Sovietică să accepte tali care s-au situat pe o po
Pentru realizarea acestui lucru de dat, Acţiunile acestea agre şi convocarea conferinţei la înalt permanentizarea regimului de ziţie nerealistă şi care n-au re
albanezii au cerut ajutorul sive se fac cu scopul de a se nivel. Din desfăşurarea lucrări ocupaţie în Berlinul occidental, nunţat la „planul complex" şl
Uniunii Sovietice, astfel ca îm intensifica politica „războiului lor de pînă acum s-a putut ob să îngăduie o rezolvare nejustă, n-au trecut la „desfacerea pache
preună să asigure o dezvoltare rece", şi pentru a împiedica serva că ţelul urmărit de dele contrară năzuinţelor popoarelor, tului de propuneri" cu dorinţa
vertiginoasă a flotei de pescuit. realizarea destinderii situaţiei gaţiile occidentale a fost aceia a problemei germane. de a contribui la soluţionarea
Vorbind despre această proble internaţionale. Guvernele Italiei de a evita încheierea unui acord O bază reală pentru soluţio problemelor arzătoare care fră
mă N. S. Hruşciov s-a referit şi Greciei şi-au pus serviciile care să ducă Ia soluţionarea pe narea problemei Berlinului oc mintă omenirea. E timpul ca
printre altele şi la lacul Bu- în interesul imperialiştilor şi cale paşnică a problemelor liti cidental, ca şi a problemei Tra delegaţiile occidentale să urme
trinti, un lac mare şi care are ele joacă acum cum le cîntă gioase. In acest scop delegaţii tatului de pace ou Germania o ze calea sinceră, realistă a tra
îeşire la mare. Aici s-ar putea stăpînii. occidentali au folosit tactica oferă propunerile sovietice ex tativelor, să asigure rezultate
Ţările socialiste din Balcani abaterii discuţiilbr de la pro puse şi explicate în mod amă rodnice conferinţei de la Gene
nu urmăresc altceva decît în blemele esenţiale, ridicării de nunţit în cuvîntările rostite de va, convocarea conferinţei la
obstacole, punînd pe masa con
j Pe scurt tărirea păcii în această parte ferinţei planul ,,pacliet“ cu pro A. A. Gromîlro, şeful delegaţiei înalt nivel şi slăbirea încor
a continentului european. N. S.
Hruşciov a reamintit propune puneri cu totul inacceptabile, sovietice la Conferinţa de la dării între Est şi Vest.
rile concrete făcute de tovară contrare intereselor păcii şi se
g • Răspunzînd invitaţiei şul Chivu Stoica, preşedintele curităţii popoarelor din Europa.
Este suficient să amintim pozi
H C.C. al P.C.U.S. şi Consiliu- Consiliului de Miniştri al R. P. ţia negativistă a delegaţiilor oc
ş lui de Miniştri al U.R.S.S., Romîne, cu privire la consolida cidentale în proble-rtia Berlinului
g la 8 iunie a sosit la Mosco- rea păcii în Balcani şi crearea occidental, concretizată prin
= . va, înt'f-o vizită de prietenie, unei zone denudearizate în a- propuneri în spatele: cărora se
g delegaţia de partid şi guver- ceastă regiune. Propunerile ascunde intenţia de a menţine
§| namentală a Republicii De- acestea sînt sprijinite cu fermi la nesfîrşit regimul de ocupaţie.
ş mocrate Germane. Delegaţia tate de ţările balcanice ale la După relatările unea- comenta
g R.D. Germane a fost salutată gărului socialist. Ele sînt spriji tori, se pare că miniştrii de
ş cu căldură şi prietenie- de nite şi de Iugoslavia. Din pă externe occidentali- pregătesc
g ..'nţilţţbroşi locuitori ai Mosco- cate, aceste propuneri paşnice în momenul d£ fată; „un docu
H Văi;' »- ale R. P. Romîne nu au găsit ment asupra îtnbuftătăţirilor pe
sprijin din partea
guvernelor
g Tovărăşii N, S. Hruşciov ţările nesocialiste din Pe care intenţionează să- le aducă
g. şi Walter Ulbricht au rostit ninsula Balcanică. în actuâla situaţie .a : Berlinului
g - cuvintăfi. N. S. Hruşciov a scos în evi occidental". Sfe ,-crede însă că
m * • acest aşa-zis /document' trece
dentă că , după părerea guver
g ' • N. S. Hruşciov, preşe- nului sovietic, cel mai rezona din nou. sub ''tăcere • problema
5 dintele Consiliului de Mi- bil ar fi să se creeze în Bal de bază, şi anume . lichidarea
j 'niŞtri al U.R.S.S., a primit cani o zonă în care să nu existe regimuţui de ocupaţie. Cu 'ast
nu se
fel de „îmbtinătăţţri"
ş invitaţia guvernului Finlan- arme atomice şi arme rachetă, poate ajunge la-'discuţii rod
g dăj- şi ya vizita Finlanda în instituindu-se un sistem de con nice şi din ce ,-în ce tot mai
3 luna august a.c. trol reciproc." mult ies la iveală echilibristica
occidentalilor şj jocul de-a
Popoarele lumii iubitoare de
g • La. 8 iunie, în Palatul pace condamnă cu toată hotă- „uite concesia, nu e concesia".
g Naţiunilor din Geneva, şi-a rîrea orice încercare care duce Delegaţii occidentali şi-au fă
g reluht lucrările, după o pau- la încordarea situaţiei interna cut fel de fel de calcule nedi-
g ză de două săptămîni, Con- ţionale şi, fără îndoială vor bace care pînă la urmă s-au In cadrul mitingului din oraşul Essen (R.F. Germană) mii şi
g ferinta celor trei puteri în face totul pentru a contribui la dovedit a fi complet greşite şi mii de manifestanţi au cerut lichidarea regimului de ocupaţie
realitatea.
g problema încetării experien- lichidarea „războiului rece" şi în contradicţie cu occidentalii, din Berlinul occidental şi încheierea Tratatului de pace cu
De pildă, miniştrii
g telor cu arma atomică. Germania.
la întărirea păcii în lumea în neavînd cît de cît argumente
^iimHitniNfiiiii treagă. să justifice poziţia lor negativis
