Page 17 - Albina_1959_06
P. 17
H O T Ă R Î R E A
C. C. al Partidului Muncitoresc Romin
şi a Consiliului de Miniştri al R. P. Romine
cu privire la cea de-a 15-a aniversare REVISTA SAPTÂM ÎNALA A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE
a eliberării Rominiei de sub jugul fascist
Anu! 61 • Seria II • Nr. 599 • Miercuri 17 Iunie 1759 • 8 pagini — 15 bani
Comitetul Central al Partidului Muncitoresc
Romin şi Consiliul de Miniştri al R.P. Romine
au adoptat o Hotărîre cu privire la cea de-a
15-a aniversare a zilei de 23 August, ziua eli
berării Rominiei de sub jugul fascist, cea mai
mare sărbătoare naţională a poporului romin.
Aşa cum se arată in hotărîre, victoria insu
recţiei armate din 23 August 1944 şi răsturnarea
dictaturii militare fasciste obţinute sub condu
cerea Partidului Comunist Romin prin acţiunea
coordonată a forţelor patriotice populare, a sol
daţilor, ofiţerilor şi generalilor patrioţi din ar
mată, în condiţiile loviturilor nimicitoare date
armatelor fasciste de Armata Sovietică elibera
toare, a constituit o cotitură istorică in viaţa
poporului romin. Ea a însemnat începutul re
voluţiei populare care a dus la instaurarea re
gimului democrat-popular şi la construirea so
cialismului în ţara noastră.
In Întreaga ţară oamenii muncii au început
de pe acum pregătirile în întîmpinarea marii
sărbători a eliberării patriei. In legătură cu a-
ceasta Hotărîrea prevede sarcinile organizaţii
lor de partid, sindicale şi de U.T.M. privind
larga desfăşurare a întrecerii socialiste pentru
obţinerea de noi şi importante succese în pro- i
ducţia industrială şi agricolă. Se vor desfăşura J
acţiuni de înfrumuseţare a oraşelor şi satelor f
şl alte lucrări de interes obştesc.
Celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei
de sub jugul fascist îi va fi consacrată c sesiu
ne solemnă a Marii Adunări Naţionale a Repu- :
blicii Populare Romine. Sfaturile populare regio- ■
nale se vor Întruni în sesiuni festive. I
Hotărîrea prevede că în ziua de 23 August la j
Bucureşti şi in oraşele reşedinţă de regiune vor
avea loc parăzi militare, defilări ale gărzilor
muncitoreşti şi demonstraţii ale oamenilor mun
cii. In celelalte oraşe din ţară vor avea loc de
monstraţii ale oamenilor muncii sau mitinquri.
In a doua jumătate a anului 1959 se va des
chide la Bucureşti expoziţia „Dezvoltarea econo
miei Republicii Populare Romine în cei 15 ani
de la eliberare".
Marii sărbători îi vor fi consacrate o şedin
ţă solemnă a Academiei Republicii Populare
Romine şi o sesiune ştiinţifică comună a Şcolii
Superioare de Partid „Ştefan Gheorghiu", Insti
tutului de Istorie a Partidului de pe lingă C-C.
al P.M.R., Institutului de Istorie şi celorlalte in
stitute de ştiinţe sociale ale Academiei Republi
cii Populare Romine şi Academiei Militare Ge
nerale. ţ
Institutul de Istorie a Partidului de pe lingă j
C.C. al P.M.R. va edita o lucrare cu privire la j
pregătirea şi desfăşurarea insurecţiei armate de f
ia 23 August 1944 şi la însemnătatea ei istorică. !
De asemenea vor apare o lucrare de sinteză „E- S
conomia Rominiei între anii 1944— 1959“ şi alte !
lucrări ştiinţifice legate de această aniversare, j
Aşa cum se arată în hotărîre, între 13—24 au- |
gust se va desfăşura „Decada culturii din R.P. '
Romînă" cu prilejul căreia se vor trece în revis
tă realizările în domeniul creaţiei artistice şi "
cultura. In cadrul decadei se vor prezenta spec
tacole de teatru, vor avea loc concerte şi audiţii
a noi lucrări muzicale, simfonice şi cîntece de i
masă, se va deschide expoziţia anuală de stat a i
artelor plastice unde vor fi expuse opere ilus- j
trînd momente şi aspecte din lupta poporului j
pentru eliberare şi pentru construirea socialis- j
mului. La manifestările organizate in cadrul de- i
cadei vor lua parte cele mai bune formaţii ar- ;
tistice de amatori din întreprinderi, instituţii şi de
la sate, care s-au evidenţiat cu prilejul concursu
lui pe ţară in cinstea aniversării eliberării pa
triei de sub jugul fascist.
In cursul anului se vor publica noi romane,
volume de nuvele, poezii şi alte lucrări bele- J
tris ice consacrate luptei poporului in frunte cu , In cim itirul Belu din Bucu Limba lui curată, fără zorzoane noscut încă acum aproape
comunişt i în anii ilegalităţii, pregătirii şi înfăp- j reşti, pe prima alee din dreap streine, ar fi înteles-o ei foarte o sută de ani. poeziile popu
' tuirn insurecţiei armate, construirii socialismului j ta intrării, se află mormîntul bine, numai că nu o puteau
în ţara noastră. Se vor realiza filme artistice şi lui M ihail Eminescu. săvîrşit lare, doinele si baladele pe
documentare evocind episoade ale insurecţiei j din viată cu 70 de ani în urmă. descifra din litere. Dar copiii care le-au alcătuit oam enii din
armate şi participării Rominiei ' - războiul anti- ţ Rude, prieteni, s-au stins de de ţărani, putini cîti au răzbă sate, cu har de-a cînta doruri
hi.lerist. , tut la carte si au răzbit-o. îl ci aleanuri, revolte si bucurii,
mult si ei. si totuşi mormîntul
Activitatea desfăşurată de .-'.C.R. pentru pre- j ştiu şi îl iubesc nespus pe E- — şi i-a plăcut de orice vers
gătirea şi înfăptuirea insurecţiei armate din au- j lui este înqriiit ca nici un al minescu. Poate că si ţăranii
gust 1944 va fi oglindită intr-o expoziţie la Mu- • tul; flori proaspete împodobesc scris de către învăţaţii cu ştiin
zeul de Istorie a Partidului. j zi cu zi, lespedea, ca un semn mai bătrîni au aflat cîte ceva ţă de carte. I-au plăcut atît de
O largă şi bogată activitate cultural-educati- [ de dragoste si de aducere a- despre el si despre frumuseţi mult că le-a folosit melodia si
vă se va desfăşuia în cluburi, cămine culturale, i minte din partea întregului po le pe care le-a scris, fie de la vorbele alese în chiar poeziile
şcoli, institute de învăţămînt superior şi unităţi un fecior, fie, m ăcar acum de sale, în afară că a cules din
militare. Vor avea loc conferinţe, concursuri de j por muncitor. curînd, de la vreun nepot.
masă, întreceri sportive. j Pe acest M ihail Eminescu ce popor cele mai de seam ă poe
Pentru tineretul muncitor şi studios vor avea a fost si rămîne, pentru cine După 23 Auqust 1944. lumi zii populare care au rămas si
loc o serie de manifestări cu caracter educativ i ştie cîte sute de ani de aci na cârtii a străbătut în sate. iar pînă astăzi cele mai frumoase
patriotic, — întîlniri cu militanţi ai mişcării mun- J ceea ce a scris Eminescu s-a din tot ce au adunat cărturarii;
citoreşti. excursii şi vizite la muzeele şi locurile înainte, cel mai mare poet al tipărit în sute de mii de cărţi, iubitori de ponor si de cînte-
evocind momente importante din istoria Partldu- ţ nostru, ţăranii pe care el i-a
lui Muncitoresc Romin. i iubit atît de mult nu au avut care au ajuns pînă în cele mai cele lu i.
La Timişoara şi Arad se vor dezveli monu- j putinta să-l cunoască. Orîndui- îndepărtate aşezări. De-abia acum oam enii mun
mente ridicate In memoria ostaşilor romini că- j rea burghezo-m osierească a- Poporul muncitor, cel care cii de la noi. din sate si din
zuţi in luptele împotriva armatelor fasciste.
vusese grijă să nu-i înveţe a păstrase limba din care 6i-a oraşe, au pe m esele lor. nelip
Se va emite o serie de timbre consacrată a- J făurit Em inescu neîntrecuta
niversării a 15 ani de la victoria insurecţiei ar- , citi, pentru ca să nu ştie nimic sit. drag si mereu citit, volu
mate. si. rămaşi în beznă, să fie mai m elodie a versului său, de-a- mul de versuri al lui Em inescu4
Zilele de 23 şi 24 August vor fi zile neluciă- j uşor storşi de puteri si de via bia acum, de 15 ani încoace,
toate. I tă în munci fără istov. O a a preluat cu adevărat si în în- DEMOSTENE BOTEZ
m enii de la sate n-au cunoscut treaim e monumentala sa operă
slova şi stilul lui Eminescu. literară. Eminescu însă a cu (Continuare in pag. a 0-a). ]
