Page 18 - Albina_1959_06

v v v v v v v w v v v v v v v v v i V V V V V V V V V V v v v v v v v v v v v v v v v v v V
> V V
> Alături de celelalte
£ forme ale muncii cultu- au pornit la construirea
> rele de masă, căminul prin muncă volutară a
> nostru cultural dă o a- unei case de naşteri. Pînă
£ tenţie deosebită propa- acum au fost fasonaţi
> gamdei prin conferinţe, 3G metri cubi de lemn,
> eficacitatea acestora fiind necesari acestei con­
£ dovedită în repetate rîn- strucţii. In curînd vor
> duri. Pentru buna desfă- fi lucrate, tot prin mun­
> şurare a muncii conferen- ca voluntară a cetăţeni­
£ ţiarilor noi am format un lor, 150 de mii de cără­
> colectiv condus de tovară" tivistul Giiedrghe Popescu mizi.
i> şui Cezar Macovei, direc. a obţinut în anul trecut Pentru cunoaşterea bo­
£ torul şcolii de 7 ani, din venituri cu 6.000 lei mai găţiilor şi a frumuseţi­
> care fac parte pe lîngă mari decît Ion Prelip- lor patriei noastre, pro­
> cadre didactice şi colecti- cean Castan, care este fesoara noastră de isto­
£ viştii din comună. Colec- cel mai înstărit mijlocaş rie a ţinut o serie de
> tivul de conferenţiari ]u- din comună. De aseme­ conferinţe, printre care
> crează pe baza unui plan nea, într-o altă conferin­ şi cîteva despre locurile
£ strîns legat de specificul ţă, tovarăşul Ion Ha- istorice din regiunea
> comunei noastre. Expe- lip preşedintele sfatului noastră. Intr-una din a-
> rienţa de pînă acum ne-a popular comunal, a su­ cestea ea a vorbit despre
£ dovedit că o conferinţă bliniat faptul că colecti­ gorganele Ursoaia şi
> este utilă numai atunci viştii Ion Ţigănescu, Ciuha din vecinătatea
> cînd răspunde problemelor Colban Vasile şi alţii au comunei, pe care plăieşii
£ de muncă şi de viaţă care realizat venituri mai lui Ştefan cel Mare stă­
Blocuri de locuinţe confortabile date In folosinţa oamenilor muncii din oraşul > îi frămîntă pe ţăranii mari decît ţăranii mijlo­ teau de veghe şi dădeau
caşi Petru Prelipcean şi
Qalaţi. > muncitori din localitatea de veste prin aprinderea
£ respectivă. Gavril Teleagă. Aseme­ focurilor atunci cînd nă­
> nea conferinţe, alături de
> In ultima vreme, sute alte metode de propa­ văleau duşmanii.
£ de ţărani muncitori din gandă şi agitaţie, au Orientîndu-se către cele
> comuna noastră au parti- contribuit la lămurirea mai importante şi mai
> cipat la o serie de confe- cetăţenilor pentru a intra actuale probleme, tra-
£ rinţe pe tema cooperativi- în sectorul cooperatist, tîndu-le după specificul
> zării agriculturii. Ele au care cuprinde acum mai comunei, colectivul de
> fost ilustrate cu exemple mult de jumătate din conferenţiari ai căminu­
£ convingătoare din comună numărul locuitorilor din lui cultural se străduieş­
> care i-au ajutat pe mulţi comuna noastră. te să aducă necontenit o
> dintre cei cu gospodării
Stîrnind un norişor de colb — în ajun de stat organizatorul de partid şi pre­ £ individuale să vadă mai La căminul cultural contribuţie tot mai mare
plouase puţin — un camion trecu, hurdu- şedintele comitetului de întreprindere vor > limpede care sînt avantaj au fost organizate şi o la lărgirea şi întărirea
cîndu~se, calea ferată. Pe urmă, şoferul colabora cu căminul cultural la întocmi­ > jele pe care le prezintă serie de conferinţe pe te­ sectorului socialist al
sună prelung la poarta gospodăriei agri­ rea viitorului program de brigadă ar­ me cetăţeneşti pentru agriculturii, La educarea
cole de stat Iveşti. Paznicul ieşi zorit tistică. £ formele cooperatiste de şi instruirea cetăţenilor
> muncă. Bunăoară, tovară- educarea sătenilor în spi­
din cabina lui salutînd cu un gest prie­ — Avem şi noi o cerinţă — a interve­ > şui Andronic Badiliţă, ritul dragostei faţă de din comuna noastră.
tenos şi plin de bucurie pe tineri. Intot- nit în discuţie directorul gospodăriei de £ directorul şcolii de 4 ani locurile natale. Ca ur­
deaua echipele artistice ale căminului cul­ stat. — Ne-au fost semnalate în secţii t> din comună, în conferinţa mare a conferinţei pri­ ION POPESCU
tural din Iveşti sînt primite cu drag de cîteva focare de filoxeră. Ar fi bine dacă > ţinută la căminul cultural vind munca voluntară directorul căminului cul­
muncitorii gospodăriei de stat. Echipa de tovarăşul Dumitrescu, profesor la şcoala £ despre foloasele muncii pentru dezvoltarea
rănilor muncitori, aceştia V V V V V V V V V V V V V V V V . V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V v V V V V v v ' V V Y V Y V V V V V V V V V V V V
dansuri a căminului cultural, din care fac viticolă şi membru în colectivul de confe­ > în gospodăria agricolă co- tului şi a muncii de agi­ nicul de Jos, raionul
parte şi muncitori ai gospodăriei de stat, renţiari al cămimilui cultural şi-ar face > lectivă a arătat că colec- taţie dusă în rîndul sa­ tural din comuna Horod- V V V V
Rădăuţi
ţă-
printre care zidarul Gheorghe Ciur ea, paz­ vreme să ţină cîteva conferinţe în sec­ >
nicul Nicolae Neagu şi alţii, a încropit pe ţiile gospodăriei, pe această temă. A A A A A A A A A A A A . a A A A A A , A A A A A A A A A A A A A A A A J A A A A A A A A A A A A A A A A A < 1
loc, la coltul roşu al gospodăriei, un mic — De acord ! — Directorul căminu­
program artistic în fata celor vreo două­
zeci de muncitori ai gospodăriei, care la lui cultural se arătă chiar bucu­
ros. —
pe bi­
vremea aceea de sfîrşit de zi, ascultaseră bliotecara Am să o rog şi Marioa-
noastră,
tovarăşa
pînă atunci programul de radio ori juca­ ra Căiţeanu, să aducă în gospo­
seră şah.
dărie toate cărţile şi broşurile cu această
Micul program artistic executat de dan­ temă. Vă rog, însă, şi eu, ca pentru du­
satorii căminului cultural era într-un fel minica viitoare să ni-1 daţi pe inginerul
exprimarea mulţumirilor căminului cultu­ Ţuchel Mircea, şeful secţiei de la Umbră-
ral pentru ajutorul dat de atîtea ori de reşti, să ţină şi la căminul nostru confe­
gospodăria de stat. Chiar în ziua aceea, rinţa pe care a ţinut-o la căminul din Un grup de cetăţeni
de exemplu, căminul din Iveşti, avîml Umbrăreşti despre felul în care s-a pre­
programat un şir de manifestări cultural- gătit gospodăria de stat în vederea re­ din Tg. Bujor, re­
artistice cu titlul de schimb de experienţă coltării. Pentru colectiviştii din comuna giunea Galaţi, pri­
în comunele învecinate Lieşti şi Lungoci, noastră această conferinţă va fi foarte
a primit un ajutor serios din partea gos­ folositoare... vind cu mlndrie ta­
podăriei de stat. Tinerii din echipele ar­ blourile fruntaşilor
tistice au fost transportaţi cu camionul Strînsa colaborare între căminul cultu-
gospodăriei de stat, ceea ce le-a îngăduit ral'şi gospodăria de stat din Iveşti, aduce in campania agrico­
să prezinte în ambele comune spectaco­ folos şi căminului şi gospodăriei, şi con­ lă, expuse ta . f a ­
lele programate. tribuie la intensificarea procesului de
transformare socialistă a agriculturii în nau! de onoare".
De multă vreme, între conducerea că­ această comună.
minului cultural din Iveşti, raionul. Te­
cuci (director Aure! Caşu), şi conducerea GH. FLORESCU
gospodăriei agricole de stat din Iveşti
(director Ştefan Carp, inginer şef Sandu
Săndilă, preşedintele comitetului de în­
treprindere Iulian Anton) există o strînsă stranii", dacă ar pătrunde mai bine înţelesul şi frea­
şi rodnică colaborare. fi vorba de vînt mătul zilelor noi, iar poeziile ar cîş-
Datorită acestui fapt, în comuna Iveşti, care răspîndeşte tiga în profunzime, în valoare ar­
mişcarea cultural-artistică de masă cu­ propriile lui po­ tistică, De ce nu încercaţi în
noaşte o tot mai largă dezvoltare. Printre veşti, atunci am nici o poezie să daţi glas fap­
altele, gospodăria de stat avînd mai avea de-a face telor proaspete din viaţa ce
multe mijloace materiale şi-a îndreptat cu pronumele lui vă înconjoară ? De ce această „a.
atenţia spre întărirea mişcării cultural- sau cu pronumele dîncire în sine", de analizare în­
sportive. sale, dar dacă v-aţi referit la haturi gustă a problemelor strict personale,
In anul acesta, în incinta gos­ <» „ce răspîndesc aceste poveşti", refe­ ca în poezia „Dor" sau de nostalgii
podăriei de stat se va începe con­ i1 In ultima vreme, revista „Albina" rirea în context este prea îndepăr­ deşarte ca în poezia „Cîntec" ? O
strucţia unui impunător club muncitoresc, P a nrimit un număr impresionant de tată şi deci armonia frazei poetice seamă de lucrări respiră însă un aer
care va da posibilitatea lărgirii muncii I1 poezii. In cadrul rubrici» noastre nu nu poate fi împlinită. Mai departe : tineresc şi optimist. Pe această cale
culturale iniţiate şi activizate pînă 11 vom putea să răspundem tuturor. „Aveau aceste ţarini, căruţă şi doi trebuie să progresaţi în căutarea şi
acum de colţul roşu al gospodăriei. (• Vom aleqe însă cîteva materiale din cai" ; ţarinile nu pot avea nici că­ găsirea de teme noi. Şi încă un sfat:
Pînă atunci manifestările artistice ale I* cele mai interesante şi le vom ana­ ruţă şi nici cai, ci stăpînii, proprie­ pentru a deveni o poetă adevărată
muncitorilor din gospodăria de stat liza din punct de vedere al conţinu- tarii ţarinilor, au posibilitatea firea­ căutaţi să vă debarasaţi de tristeţe şi
sînt pregătite la căminul cultural, la un â tului de idei şi al realizării artistice, scă să deţină aceste bunuri. Imagi­ însinqurare. Păşiţi pe un drum per­
loc cu echipele artistice ale căminului... p celelalte rămînînd să primească un nea „un bătrîn bondoc, cu priviri de sonal, spre un stil personal, fără flo­
In seara despre care vorbeam mai sus, , i răspuns prin intermediul secţiei de sfînt" e qratuită. nejustificmdu-şi ricele şi suspine. Limia zilelor noa­
după plecarea membrilor echipei de dan­ 11 scrisori a redacţiei noastre. utilitatea poetică în lucrarea respec­ stre este plină de evenimente şi fap­
suri pe la casele lor, în biroul organiza­ |i J. Popovici — Timişoara. Am citit tivă, Am vrea să vă mai atragem a- te dramatice, pătrunse de eroism şi
torului de partid al gospodăriei, tovară­ |l cu multă bucurie poezia intitulată tenţia asupra nerespeotării ritmului de înalt spirit uman.
şul V. Drăgan, şi în prezenţa preşedinte­ |i „Rîsete şi plînsete", din care izbuc- şi a cadenţei ce scad stimţitor valoa­ Am ales poezia „Rînduri pentru
lui comitetului de întreprindere Iulian 11 neşte nestăvilit forţa unui autentic rea poeziei. Cităm ca izbutită prima martie", pe care o reproducem ră­
Anton, şi a directorului gospodăriei Şte­ (i talent. Povestea lui Ion şi a lui Cu- strofă din partea a doua a lucrării: mînînd în aşteptarea altor lucrări în
|i lai deşi cam lungă, ici-colo retorică
fan Carp, directorul căminului cultural, <' şi moralistă, este totuşi frumoasă. Cupola cerului e albastră. sensul celor arătate mai sus, mărtu-
învăţătorul Aurel Caşu, povestea despre (1 Imagini ca : „îşi scuturase viemea Alene timpul abureşte... risindu-ne încrederea în talentul dvs.
vizita echipelor artistice ale căminului în |l . din ram atîţia ani...", sau „Şi scor­ Şi-n uriaşă, neagra-i glastră, şi perspectivele viitoare de dezvol­
comunele învecinate. ii moneau pămîntul şf semănau speran- Sămînta vieţii se trezeşte. tare
— Ne prind tare bine aceste deplasări, (• ţă“. sau „Era o toamnă rece, cu
mai ales acum în preajma fazei regionale (i bucle reci de ceaţă", sînt necăutate Nu aceleaşi cuvinte de laudă se RÎNDURI PENTRU MARTIE
a concursului. După fiecare deplasare, oa­ (i şi pline de fior artistic. Păcat că nu pot spune despre poezia intitulată : Tu vii cu primăvara-n sin
menii din echipele artistice vin cu noi (I vă autocontrolaţi îndeajuns. Altfel „Atîtea s-au s c h im b a t.c a r e în a- Şi-arunci pe dealuri ghioceii,
propuneri pentru îmbogăţirea programu­ <• nu se eşplică folosirea unor expresii fară de o imagine izbutită : „Ochii de veselie sari prin fin
lui ce-l vom prezenta în faza de concurs. I, nepotrivite, fără legătură şi împo- azurii au plecat la şcoală", este o cu mieii.
In altă ordine de idei, v-am mai ruga, | triva spiritului limbii noastre lite- înşiruire de banalităţi. Aşteptăm cu
tovarăşi, să ne daţi o mînă de ajutor l rare ca: „lărgimile străpunge", ,.Tra- interes, noi poezii actuale, mult mai Aprinzi in suflete un dor
şi la întocmirea unui program al brigă­ ,i pează", „Gămane" etc. Se pot obser- concentrate şi lucrate cu miqală. şi-ndemni mulţimea de tractoare.
zii artistice de agitaţie. Se apropie re­ (i va şi unele qreşeli de acord grama- Ana Petrila, com. Hălăuceştl, raio­ Toţi fluturii se-nalţă-n zbor
spre soare.
coltarea şi pe lîngă faptele culese din |i tical, datorită poate qrabei cu care nul Paşcani, reg. Iaşi. — Versurile
comună, ne trebuie date despre felul în I1 a fost scrisă poezia ce se vădeşte de pe care ni le-aţi trimis sînt emoţio­ Tu chemi cocoarele-napoi
care- se pregăteşte şi gospodăria de stat d la un cap la altul insuficient nante prin simplitatea ei claritatea şi-mpodobeşti codrii tăcuţi.
în vederea recoltării. 1 lucrată. Spre pildă în versul : lor. Dacă v-aţi orienta însă spre te- Ne iei in braţe şi pe noi
Cererea directorului de cămin a fost . „Vîntul răspîndeşte poveştile lor mele actuale ale satului nostru, aţi şl ne săraţi.
pe loc rezolvată. Din partea gospodăriei