Page 19 - Albina_1959_06
P. 19

ferea  creşte"  spune   zicala.  în
                                                                                                                            fiecare  zi,  la  lucrările  de  terasa-
                                                                                                                            re,  au  participat  câte  1500-2000
                                                                                                                            de  oameni.  Tinerii  şi  cei  mai  în
                                                                                                                            vîrstă  s-au  întrecut  în   muncă.
                                                                                                                            Au  fost  săpaţi  zeci  de  mii   da
                                                                                                                            metri  cubi,  s-au  cărat  zeci
                                                                                                                            tone  de  apă.  Şi  văzînd, cu  ochii
                                                                       In  seara  aceea  de  la  sfîrşitul   îi  dădură  mukă   ascultare.  Era   dealurile  se  supuneau  voinţei  o-
                                                                     lunii  martie  se  adunaseră  la  oa-   inginerul  Dumitrim  Marcel,   un   mului.
                                                                     sa-laborator  a  gospodăriei   co­  tînăr  de   nădejde   care  pusese   însufleţirea  cu  oare  au  mim.
                                                                     lective  „Drumul  lui  Lemin"  din   „pe  roate"  multe  treburi  de  cînd   cit  colectiviştii  poate  fi  înţelea­
                                                                     Băleni,  oameni  mai  mulţi  ca  de   venise  în  gospodăria  „I.  V.  Sta-   să  dacă  amintim  că  la  sfîrşitul
                                                                      obicei.  De  data  asta  însă  nu  ve­  lin”  (botezată   şi   „Gospodăria   lucrărilor  s-au  socotit  că  pentru
                                                                     niseră  la  vreo  lecţie  a  cercului   II").          terasarea  celor  două  dealuri  au
                                                                     agrozootehnic  şi  nici  să   asiste   —  M-am  gîndit  şi  eu,   spu­  trebuit  săpaţi  şi  răsturnaţi  peste
                                                                     la  vreo  experienţă.  Planşele  se   sese  inginerul,  şi   cred  că  s-ar   40.000  d«  metri  cubi  de  pămînt
                                                                      odihneau  la  locurile  lor,  borcă-   putea  face  multe  lucruri  la  noi   şi  s-au   folosit  mai   mult  de
                                                                      naşele  cu  seminţe  de  tot   felul   aici.  Dealurile  noastre,   oricum   11.000  de  zile  de  lucru.  Astăzi,
                                                                     erau  rînduite  în  vitrine,  iar  mi­  le-am  lucra,  tot  nu  scoatem  de   oele  două  dealuri  se  înalţă  ca
                                                                      croscopul  şi  aparatul  de  proiec­  pe  ele  atîta  grîu  şi  porumb  ca   adevărate  edificii  create  de  om.
                                                                      ţie  stăteau  „cuminţi"   într-un   să  merite  munca.  Altceva  trebuie   Pe  terasele  lor,  în  primăvara  a-i
                                                                      colţ  aşteptînd  parcă  să  fie  luate   făcut.  Pe  cele  mai  puţin  încli­  nului  viitor  se  vor   planta  cela
                                                                      şi  ele  în  seamă.        nate  să  plantăm  vii. în  benzi.  In   mai  bune  soiuri  de  viţă  de  vie.
                Praşila  a  doua  mecanică  e  pe  sfirşite.  Bacă  va  fi  nevoie  vor  mai   Veniseră  aici  să  ţină  sfat  re­  locurile  mai  adăpostite  să  plan­  In  afară  de  această  acţiune  da
               face  una  şi  chiar  două.  Aşa  înţeleg  colectiviştii  din  salul  Moscu,   prezentanţii   colectiviştilor   din   tăm  pomi,  iar  dealurile  cu  pantă   terasare  care  continuă,  de  altfel,
                     raionul  Bujor,  să  lupte  pentru  sporirea  producţiei.  cele  două  gospodării  colective   al>ruptă  să  le  transformăm  în  te­  la  Băleni  s-au   început  şi  alta
                                                                     din  comună,   membrii   consilii­  rase.              lucrări.   Astfel,   colectiviştii  au
                                                                     lor  de  conducere,  secretarii  or­  Şi  le  explică  pe  larg  cum  se   început  plantarea  viilor  în  benzi
                                                                                                                            pe  dealurile  mai  puţin  înclinate,
                Prevederea este mama înţelepciunii                    ganizaţiilor  de  bază,  inginerii  şi   plantează  viile  în  benzi,  cum  se   dar  supuse  de  asemenea  eroziu­
                                                                      tehnicienii,  brigadierii  şi  şefii  de
                                                                                                 fac  terasele  şi  ce  avantaje  aduc.
                                                                      echipă.  Pe  feţele  lor  se  putea   La  început  propunerea  a  uimit   nii.  Terenul’ a  fost  desfundat  la
                 Timpul   recoltării   se   apropie.   Privindu-şi   lanul   de   citi  frămîntarea  deosebită  iscată   pe  mulţi,  dar  cînd  inginerul  a   60  om.  adîncime,  iar  plantarea
                                                                                                                            viţei  de  vie  s-a  făcut  în  benzi  de
                                                                                                 calculat  cam  oe  venituri  ar  aduce
                grîu,  orz.  ori  de  secară,  orice  bun  gospodar  îşi  face  de.acum   de  cuvintele  lui  Alexandru  Pe-   anual  oele  347   ha.   de   tere­  cîte  4-5   rînduri  alternînd  ou
                fel  de  fel  de  calcule.  Cît  va  scoate  la  hectar,  cît  valorifică   trica,  preşedintele  gospodăriei  co-   porţiuni  înierbate.  în  total,  la
                pe  bază  de  contract  ori  prin  cooperativă,  cît  opreşte  pentru   leotive  „Drumul  lui  Lenin",  de­  nuri  degradate  dacă  ar  fi  folo­  cele  două  gospodării  s-au  plan­
                sămînţă  şi  pentru  consum  propriu,  sînt  preocupări  de  cea   numită  altfel  şi  „Gospodăria  I“.  site  în  acest  fel,  au  început  să   tat  pînă  acum  58  de  hectare  de
                                                                       —  De  cînd  ne  ştim,  muncim
                                                                                                 înţeleagă  că  asta  este  o  treabă
                mai  mare  însemnătate.  Unii  vor  socoti  în  kilograme,  alţii  in            gospodărească.  De  aceea  au  spri­  vie.  La  acestea  trebuie  să  adău­
                duble  sau  saci,  dar  vor  socoti,  pentru  că  au  învăţat  să-şi  cîn-   pămîntul,  că  asta  ne  este  îndelet.   găm  cele  55  de  hectare  plantate
                tărească  rodul  strădaniei  lor.                    nicirea  —  spusese  el. — Părinţii,   jinit  toţi  propunerea  şi  împreună   cu  pomi  fructiferi  şi  25  de  heca
                                                                                                 au  stabilit  ca  la  adunările  gene­
                 Ar  fi  însă  greşit  să  se  creadă  că  acum,  în  pragul  seceri­  bunicii  şi  străbunicii  noştri  tot   tare  perdele  de  protecţie.
                şului,  avem  de  făcut  numai  calcule  şi  de   aşteptat  să  curgă   aici  au  muncit,   dar  n-au  avut   rale  ale  gospodăriilor   colective
                                                                                                 să  o  pună  în  discuţie.
                                                                                      roadele  pe
                                                                     bucuria  să  culeagă
                boabele  în  saci.  Oricît  de  frumos  s-ar  arăta  griul  în  lan,   care  le  culegem  noi.  Cine  avea              ★
                calculele  făcute  de  noi  ar  putea  fi  răsturnate  din  pricina                          ★                ...Despre  toate  acestea  şi  des*
                lipsei  de  prevedere.  Să  nu  uităm  că  timpul  de  faţă  este  cel   un  pogon  de  pămînt  semăna  un   La  începutul  lunii  mai,  cînd   pre  multe  alte  realizări  ale  co­
                mai  încărcat  în  lucrările  cîmpului  şi  cere  cea  mai  mare  chib­  sac  de  grîu  şi  scotea  doi.  Pe  ur­  primăvara  a  pus  stăpînire  pe  în.   lectiviştilor  din  Băleni  am  aflat
                zuinţă  în  folosirea  lui.                          mă  se  ducea  la  boieT  şi  trudea   treaga  fire,  colectiviştii  din  Bă­  într-o  zi  de  la  tovarăşii  Alexan­
                 Ce  avem  de  făcut ?  Lucrul  cel  mai  însemnat  este  să  ţinem   din  zori  şi  pînă-n  noapte  pen­  leni  au  hotărât  să  dea  piept  cu   dru  Petrica,  preşedintele  gospoJ
                seama  de  cîteva  recomandări  ale  ştiinţei  şi  practicii,  cu  atît   tru  un  pumn  de  mălai.  Dar  oe   natura,  să  o  înfrîngă.  Atunci  au   dăriei  „Drumul  lui  Lenin"   din
              '  mai  mult  cu  cît  lucrările   amintite  se  cer  făcute  în  condi­  să  mai  vorbim,  că  astea  le-am   pornit  să  valorifice   terenurile   Băleni.  inginerul  Dumitriu  Mar­
                ţiile  unui  timp  în  care  ploile  ne  ospeţesc  mai  mult  decît   simţit  cu  toţii  pe  spinarea  noas­  degradate.  Se  stabilise  ca  „Gos­  co!  şi  Petre  Pintilie,   secretarul
                anul  trecut.  Suprafeţele  cele  mai  întinse  sînt  ocupate  cu   tră.  Vorba-i  că  acum  pămîntul,
                                                                                                             teraseze  Piscul
                                                                                                 podăria  1“  să
               plante  prăşitoare  şi  îndeosebi  cu :  porumb,  sfeclă  de  zahăr,   lucrat  după  ştiinţă,  dă  întreit  şi   Porcului,   iar  „Gospodăria   II"   organizaţiei  de  bază  de  la  gos­
                floarea  soarelui,  cartofi  şi  cu  păioase :  grîu,  orz,  secară  şi   împătrit.  Iată  însă  oă  mai  sînt  şi   podăria  „I.  V.  Stalin"  şi  mulţi
                altele.  Aceste  plante  au  nevoie  deci  de  cel  mai  mare  volum   pămînturi  care  nu  rodesc.  Dea.   dealul  Redi.  Şi  au  pornit  la  trea­  alţi  oolectivişti.
               de  muncă  şi  într-un  timp  foarte  scurt.          luri  golaşe,  steme,  pe  care  nici   bă.  N  a  fost  lucru  uşor,  se  în­
                                                                     oile  nu  găsesc  hrană.  Am  făcut
                 La  prăşitoare,  lupta  împotriva  buruienilor   rămâne  şi   pe                ţelege.   Dar  „unde s  mulţi  pu-  Ing.  MARIA  BOGDAN
               mai  departe  pe  prim  plan.  Trebuie  continuată  fără  zăbavă   socoteală  că  ar  fi  cu  totul  vreo
               praşila  a  doua  la  porumb  şi  floarea  soarelui,  a  treia  la  sfecla   347  de  hectare  în  comuna  noas­
                                                                     tră.  Ce-i  de  făcut  cu  ele ?  Am
               de  zahăr,  iar  pe  unele  locuri,  unde  aceasta  este  încă  slăbuţă   citit  documentele   Plenarei  din
                se  mai  pot  da  îngrăşăminte  chimice  suplimentare.
                                                                     26—28  noiembrie  şi  de  acolo  a-
                 Tot  atîta  însemnătate  au  pregătirea  şi  executarea  la  timp   vem  de  tras  multe  învăţăminte... GOSPODĂRIA
                a  recoltatului.  Pe  alocuri  orzul  dă  în  pîrg.  Secerişul  se  apro­
               pie  şi  nu  te  întreabă  dacă  te-ai  pregătit  ori  ba.  Citiseră  cu  toţii,  e  drept,  şi  se
                 Ne-am  pregătit  uneltele  şi  maşinile  de  recoltat ?  Am  orga­  gîndiseră.  Dar   oe  să   faci  ou   COLECTIVĂ
               nizat  oare  bine  transportul  snopilor  pe   arie ?  S-au  luat  mă­  „Piscul  porcului"   sau  cu  „Re-
               suri  de  organizare  a  cetelor  la  batoză  astfel  ca  ea  să  func­  diul“  sau  cu  alte  dealuri  ca  as­
               ţioneze  din  plin  şi  treierişul  să  se  execute  o  dată  cu  sece­  tea,  pline  de  rîpi   şi  vîrtoape.   In  rotunjimea  cea  albastrâ   către  rîvnitul  viitor,
               rişul ?  Dacă  încă  n-am  luat  toate  măsurile,  să  nu  mai  întîr-   Care  au  panta  mai  dulce,  mai   e  prinsa  avuţia  noastrâ.  cel  cu  grînar  şi  cu  cămară,
               ziem  nici  măcar  o  zi.  In  multe  locuri  grîul  înalt,  cu  spicul   treaeă-meargă,  le  ari.  Ie  semeni   Ea  nu-i  la  fa)â  cîmp   mincat   iar  buna  pace  naşte  spor  —
               greu,  făgăduieşte  o  recoltă  frumoasă  de  boabe.  Timpul  între   Si  tot  se  mai  face  ceva.  Dar  as­  de  nici  o  mejdină  ori  hat.
              !  starea  de  pîrgă  şi   coacere  deplină  este  atît  de  scurt  încît   tea  parcă   anume-s  făcute  aşa   că-n  toamnă  va  spori  o  trudă
               nici  nu-ţi  dai  seama.  O  cît  de  neînsemnată  lipsă  de   preve­  pieptişe.  Unii  povesteau  că  la   Avutul  nostru  —  ca  un  stup  —   inlanţuitâ  luni  cu  luni.
               dere,  o  cit  de  scurtă  aminare,  chiar  şi  numai  de  2—3  zile  şi   gospodăria  de  stat  din  comuna   e  bun  întreq  şi  singur  trup   ce-o-mpiăştii  şi-apoi  o  aduni
               poţi  pierde  o  bună  parte  din  boabele  cu  care  poate  ţi-ai  fi   33  Decembrie  se  plantas^ă  cu   şi  ţine  cit  doi  ochi  cuprind   din  a  ţărînei  matcă  crudă i
                                                                     vii  toate  dealurile — vreo  200-300
               putut  asigura  sămînţa  pentru  anul  următor  sau  le-ai  fi  putut            în  al  vederii  lor  colind.  om  drege  cîmpului  găteală,
               valorifica.  Cea  mai  mare  pierdere  la  păioase  poate  fi  tocmai   de  hectare   care   nu   dădeau
               în  perioada  recoltării  şi  care  poate  veni  pe  două  c ă i:  prin   înainte  nici  400  kg.  de  porumb   In  vînt  ca  pruncul  legănat   pe  firul  căreia  atunci
                                                                     la  hectar.  Alţii  povesteau  că  în
               scuturare,  în  cazul  întîrzierii  secerişului,  pagubă  care  merge            şi-n  creştet  botezai  de  soare,   vor  luneca  fără  greşeală,
               pînă  la  50  la  sută  din  recoltă  şi  prin  încolţirea  boabelor  în   multe  gospodării   colective   se   ne  e  ogorul  aşezare   ca  mărgărinte,  zile-munci.
               clăi  şi  stoguri,  în  cazul  că  se  întîrzie  căratul  la  arie  şi  treie­  plantaseră  zeci  de  hectare   cu   de  vrednicii,  de  gînd  curat.   Vedea-vom  în  gospodărie
                                                                     pomi.  Cineva  aminti  că  aflase  de
               rişul  în  condiţiile  unor  ploi  mai  abundente  şi  care  ar  putea           Stăpîn  pe  mîndrul  păminţel
               duce  la  pierderi  şi  mai  mari.                    la  un  colectivist  din  satul  Oasele                tot  rodul  muncii  învoltat  —
                 Iată  deci  pentru  ce.  acum,  o  dată  cu  lucrările  de  întreţinere   că  acolo  colectiviştii  hotărîseră să   dintre  noi  toţi  e  fieşcine   şi-aşa  cum  ne-am  alăturat
               să  pregătim  cu  toată  seriozitatea  şi  cu  răspundere  strînsul  re­  sape  un  fel  de  trepte  în  dealuri.   prin  întregitul  nostru  ţel,   o  sută  face  cît  o  mie.
               coltei,  să  facem  ca  nici  un  spic  să  nu  se  piardă  în  timpul  lu.  A  luat  atunci  cuvîntul  un  tînăr   iar  el  ne  e  stăpîn  prin  bine.
              |  crului                                                                                                               VARA  LAZU  '
                                                                     negricios,  căruia,  însă, cei de faţă  Sdgeatd-i  drumul  cel  de  ţară
               Mă  aşteptam  la  un  potop  de   —  Vezi  bine  că  şi  noi  —  zi­  pe  puţin  18.000  lei.  Să  scădem   unul  Arăm,  semănăm,  secerăm   care  se  aflau  şi  Constantin  To­
              vorbe  care  mai  de  care,  des­  ceau  ei            acum  cei  2 800  de  care  vedem   şi  treierăm  în  comuna  noastră   pală,  Petre  Ţugui  şi  tovarăşii
              pre  el,  despre  brigadă  şi  cînd   —  Atunci,  de  ce  n-aveţi  în­  că  v-aţi  cam  speriat.  Al  cui  e   pe  păm nturile  noastre  pe  care   lor,  i-au  îndemnat  să  urmeze
             colo  se  aşeză  fără  mare  grabă   credere ?          cîşiigul  care  rctmîne ?  Ale  cui   le  îndrăgim  ca  şi  pe  tractoa­  pilda  colectiviştilor,  n-au  mai
              pe  prispă,  îşi  propti  coatele  pe   —  Păi,  prea  multe  lucrări  fa­  sînt  interesele ?   <  rele  pe  care  le  conducem.  stat  pe  qînduri.  Anul  trecut  şi
              genunchi  şi  cată   qînditor   la   ceţi,  iar  noi  plătim.  Uite  aşa  o  duceam  la  în­  *               în  primăvara  acestui  an  peste
              vîrfurile  bocancilor.       Era  vorba  de  cazuri  cînd  din   ceput.  Ne  tocmeam  pentru  pră­  Undeva.  în  nişte  registre  ale   300  de  familii  au  făcut  cereri-
               Venise  la  S.M.T.  Budeşti  în   cauza  solului  se  simţea  nevoia   şit,  pentru  seceriş,  pentru  cui-   S.M.T.-ului  Budeşti,  în  dreptul   Comuna  Radovanu  este  astăzi
              urmă  cu  10  ani.  A  lucrat  pe   de  o  cultivaţie  în  plus  tivaţie,   ca  să  dovedim   ce  e   brigăzii  I-a,  stau  înscrise   cî­  complet  cooperativizată.
              tractor  şi  în  atelier.  S-a  arătat   —  De  ce  să  mai   plătim   o   bine  de  făcut.  Ce  i  drept,  oa­  teva  cifre.  Anul  trecut,  tracto­  ★
             de  la  început  om  vrednic   şi   cultivaţie ?        menii  au  început  pînă  la  urmă   riştii  de Ia  „A-ntîia  Radovanu"   In  spre  Argeş se îngrămădesc
             prietenos-   Oamenii  găseau  la   Şi  iar  o  luam  de  la  început.   să  ne  privească  ca  pe  prietenii   au  avut  în  total   de   realizat   iarăşi  pe  cer  nori  vestitori  de
              el  oricînd  sprijin  şi  o  vorbă   Cît  e  plata  la  hectar  pentru   lor  care  le  vor  binele.  E  vorba   3.194   hantri   şi   au   realizat   ploaie.  Cîteva  zile  la   rînd  a
              bună  şi  căpătaseră  mare  încre­  arături,  semănat  şi  cît  costă  o   doar  de  conştiinţă,  de  dragoste   4.632.80  hantri   Cu   1.438,80  plouat  şi  plouă   mereu.   Oa­
              dere  în  el.  Dar  qîndul  lui Con­  cultivaţie   în plus  cînd ea  s»  pentru  munca  ce  o  faci  şi  aici  hantri  şi  au  depăşit  planul.  menii  se  bucură.  In  staţiune se
             stantin  Topală  nu  era  la  anul   cere  a  fi  făcută.     r--.-»--,  noi  n’*    Cine   nu-şi   aminteşte   de   fac  ultimele  pregătiri  in  vede­
             şi  ziua  cînd  a  păşit  pe  poarta   —  Haideţi   să                                       timpul  secetos  din   rea  recoltatului.  Încă  puţin  şi
             S.M.T.-ului  ci  *n  altă   parte.   facem   socoteala                                       vara  trecută ?  Nici   la  marginea  comunei   Rado­
             Acolo  pe  marginea  Argeşului,   —  ziceam.  —  Un                                          cei  din  Radovanu   vanu  vor  apărea  tractoarele  re-
             unde  Kadeurile  şi  oamenii  din   hectar   de   cul-                     m iA-             n-au  fost   iertaţi.   moreînd  o  combină  nou-nouţă
             brigada  lui  tăiau  brazde  adinei   tivaţie   costă  cam                                   Cît  praf  au  mai  în­  şi  seceră'tori-leoători
             şi  late,  pe  ploi  sau  pe  arşiţă,   14   iei.   Este ?                                   ghiţit   tractoriştii   Şi  dacă  cumva  veţi  întîlni
             făcînd  să  sporească   recoltele,   —  Este  —  răs­  tiu ia Ratfnvanu                      şi  cîte  sudori  le-au   o  căruţă  a  colectivei  purtînd
             schimbînd  deprinderi  vechi  cu   pundeam  —  da  o                                         mai  udat  cămăşrie  de-ale  mîncării  pentru  mecani­
              altele  noi...             cuitivarie   la   200  de  hectare   numai  pune,  ci  şi  o  viaţă  nouă.   şi  salopetele.  zatorii  aflaţi  în  holde,  să  nu  vă
                                         înseamnă  2.800  de  lei.  Asta  i.   îna:ntată          —  Priveam  culturile  şi  ni  se   mire  Este  dovada  că  colecti­
                                         Aici  se  cunoaşte           Şeful  brigăzii  La  îşi  aruncă   strîngeau  inimile.  Dar  cu  atît   viştii,  în  frunte  cu  preşedin­
               —  Era  o  vreme  —  începu  el   —  Uşor,  nu  vă  pripiţi   Fie  privirea  în  direcţia  Argeşului.   mai  mare  ne-a  fost  mulţumirea   tele,  tovarăşul  Marin   Topală,
             —  cînd  oamenii  din  întovără­  şi  aşa.  Să  mergem  mai  departe.   Spre  Radovanu.  cînd  omenii  şi-au  dat  seama  ce
              şiri  şi,  ce  mai,  chiar  colecti­  -Un  hectar  căruia  i  s-a  dat  o  —  Acum  nu  mai  auzim  cu­  înseamnă  munca  mecanizată.  La   înţeleq   să   le   răsplătească
             viştii  cînd  vorbeau  cu  noi  zi­  cultivaţie   în plus  poate aduce  vintele  „voi"  şi   „noi”,   „ale   grîu  colectiva  a  scos  cu  circa   strădania,   înlesnindu-le   a-
             ceau  cam  aşa  :  ..Voi  tractoriştii   să  zicem  un  spor  de  numai   voastre"  şi  „ale  noastre".  Toţi   500  kg.,  iar  la  porumb  cu  a-  provizionarea  cu  alimente.  A-
             aveţi  interesele  voastre,  adică   70  kg.  boabe.  Este ?  membrii  brigăzii  noastre   sînt   proape  700  kg.  boabe  mai  mult   ceasta  înseamnă  grijă  faţă  da
              ale  semeteului.  iar  noi  pe  ale   —  Mda.  s-ar  putea  să  fie  —   colectivişti,  membrii  colectivei   cei  care  îi  ajută   să   dobin-
              noastre  E  limpede?”  Mai  mare   răspundeau  cam  în  doi  peri.  „Olqa  Bancic"  din   Radovanu,   dec  t  media  pe  comună.  Faceţi
              necazul  pe  noi.  ..Măi  oameni   —  Păi.  dară-i  aşa,  o  cultiva-   Si  nu-i  o  gospodărie  oarecare   vă  rugăm  socoteala  la  cîteva   dească  recolte  frumoase.   Sînt
             buni  le  ziceam,  interesul  nos­  tie  pe  200  de  hectare  aduce un   în  raion  Soţia  mea  lucrează-n   sute  de  hectare.  relaţii  noi.  înaintate,  ce  se  for­
             tru  e  să  scoateţi  recolte  c't   spor  cam  de  două  sute  de  ori   colectivă,  a  lui  Petre  Ţugui  a-   In  ce-i  priveşte  pe  cei  din   mează  o  dată  r-u  omul  nou.
             mai  mari  Dună  cîte  ştim  şi  voi   70,  ceea  ce  face  cam  14.000 kg.   semenea.  Barbu  Main  s-a  în­  Radovanu,  au  făcut-o.  Rezulta,
              vreţi  tot  asta*.         de  griu.  Asta  cît  face? Să zicem  scris  şi  el.  Ce  mai,  toţi  pînă  la  tul ?  Ciad  agitatorii,   printre  CL.  MUNTEANU  ]
   14   15   16   17   18   19   20   21   22   23   24