Page 21 - Albina_1959_06
P. 21
r*
bună dreptate, surprinşi de modul în
artistice din cadrul celui ti care s-a prezentat brigada artistică de
n aceeaşi măsură mai pli- ti. agitaţie din Vidra. Programul ei a
zînd toate vîrstele satului, îi fost departe de ceea ce trebuie să fie
e selecţionate aici, îşi în- ti un program de brigadă. Numeroasele
t pe scenele concursului, în iî închideri de cortină, menite probabil
xecuţiei, dar şi o experien- î! să umple numeroasele goluri, dădeau
al sprijinului multilateral ti programului dmpresia unui spectacol
de estradă.
ti Dar nu numai acesta a fost păcatul
brigăzii din Vidra. Spectatorii au fost
Mircea Neagu, „Cîntec de e- martorii unor bîlbîieli penibile cauzate
:le Gh. Danga şi altele, de faptul că artiştii amatori nu îşi
bucurător faptul că în gene- cunoşteau bine rolurile. Ei se în
;iile au ştiut să se orienteze curcau în replici şi terau nevoi‘,i să
revină asupra lor de parcă ar fi fost
a repertoriului şi în alcătui-
amolor. „De la car pînă la la o repetiţie, nu la un spectacol cu
a intitulat programul brigăzii public încă la un spectacol deose
bit, dată fiind importanţa lui.
e agitaţie C.F.R.-Buzău ; „Nu
ipul în zadar" era titlul pro- ^ Să dăm un singur exemplu. Este
brigăzii artistice de agitaţie a Vorba de momentul în care era sati
Sărat, iar cel al brigăzii din rizat dirijorul corului, deoarece făcea
duri înfăţişa realizările gos- repetiţiile în viteză pentru a pleca
agricole colective din locali- apoi la Bucureşti. La un moment dat
,-rioare faţă de cele ale ţăra- artistul amator care interpreta rolul
icitori cu gospodărie indivi* dirijorului intră în scenă şi rosteşte
următoarea replică: ,,Mă grăbesc.
Trebuie să pierd trenul".
a general repertoriul a fost
itat, nu acelaşi lucru se poate Asemenea replici, greşit spuse, au
spre forma artistică de reali- putut fi auzite în . tot timpul spectaco
>r spectacole, îndeosebi la bri- lului. Dîndu-şi probabil seama de gre
istice de agitaţie. In majori- şelile pe care Ie fac, artiştii amatori
acestea s-au mulţumit doar erau tot timpul trişti, îneît văzîndu-i
teme luate din viaţa nouă aveai impresia că nu sînt membrii
fără a insista în aceeaşi mă* unei vesele brigăzi artistice, ci inter
apra realizării artistice a spec- pretează cine ştie ce tragedie.
prezentat. Aceasta scade de- Artiştii amatori din Vidra nu aii
forţa educativă şi mobiliza- fost singurii care s-au prezentat la
irogramelor brigăzilor artistice un asemenea nivel scăzut pe 6cena
ie. De asemenea, se constată regiunii. Nici cei din brigăzile de la
priul soliştilor vocali este încă Gruiu sau Drăgăneşti nu îşi cunoşş
săi-"-' în ceea ce priveşte in- toau prea bine rolurile.
a 1 rilor noi cu tematică Acest lucru dovedeşte că spectacole
rană. le au fost pregătite în mare grabă. Şi
“gională de la Buzău, pe lîngă într-adevăr aşa stau lucrurile.
a fost o pasionantă întrecere Casa regională a creaţiei populare
a constituit şi un prilej de în- 6-a gîndit 6ă-i ajute pe membrii bri
! pentru înlăturarea unor lip- găzii să îmbunătăţească forma şi con
:osebi a celor legate de reali* ţinutul textului cu care se vor pre
istică a programelor brigăzilor zenta la faza regională. Intenţia, deşi
te, învăţăminte pentru viitoa- bună, a fost pusă prea tîrziu în apli
e ale fazei regionale. care. Brigăzii din Vidra i s-a dat
textul refăcut abia cu patru zile
3Î ajutorul la timp! înainte de spectacol. Degeaba au re
petat tinerii ore în şir. Realitatea a
■e care participa la faza re- dovedit că nu se poate pregăti un
i celui de al V-lea concurs program de brigadă în cîteva zile.
u avut de străbătut un drum Dar ce i-a împiedicat pe activiştii
ni în şir ele s-au pregătit casei de creaţie să dea acest ajutor
pînă noaptea tîrziu, apoi au mai din timp ? De la faza raională
trecut două examene grele — s-au scurs trei luni, deci suficientă
tercomunale şi raionale. Este vreme pentru ca textele să fie îmbu
;sc ca formaţiunile prezente nătăţite cu mai multă grija, iar ar
regiunii să fie dintre cele tiştii amatori 6ă facă repetiţiile pe în
lucru pe care să-l dove- delete, pentru a prezenta un spectacol
tît judicioasa alcătuire a re- la un nivel artistic corespunzător. De
ii cit şi interpretarea artisti- unde se vede că ajutorul îşi pierde
tr-adevăr la fazele ce se des- valoarea dacă nu vine la timpul pen
n *ite regiuni vin echipe trivit.
cir. raionului pe care îl re-
Reportaj alcătuit de A.
:înd toate acestea, spectatorii
asistat sîmbătă după-amiază CROITORII, N. NISTOR Echipa de dansuri a căminului cultural din Ăda-Kaleh interpretind o suită de dansuri j
regiunii Bucureşti au fost, pe şi Tr. LALESCU turceşti.
3 4 BUCURIA RAVECAl BUCURIA RAVECAl 5
coborîtâ în vîrful unui Mitiu a dat s-o lămurească, parcă bucuros de mînia ei, mirat de faţa ei suplă, mai împietrită în ultimele zile, de pri
runca fîşii de luminâ cum că oile bolnave anume au fost scoase dintre cele sănă virea ei grea şi îndurerată l-a spus :
mijlocul odâii. Pe col- toase, că statul o să le dea curînd berbeci ţigăi pentru îmbu — Ţie, Raveco, bag seamă, nu ţi-a mai dat de mult lacri
ei sclipeau literele unei nătăţirea rasei, însă femeia aprigă i-a retezat-o scurt : ma, dar cînd ţi-o mai da o dată, o fi de bucurie, să ştii. Că
teptunghiulare, de car- — Oaia, dacă grijeşti de ea, grijeşte şi ea de tine, Mitiule. pe-alea de jele le-ai plins pe toate.
STOSAN. Dacă nu... Unde eşti, Mino ? Asta ţi-era bucuria, ai ? Să fie a Raveca se scutură cuprinsă parcă de fiori reci şi roti
de la Mitiu, leacul con- voastră, nu a mea. ochii. I se păru că aude aevea vorbele vecinului precum ş!
bezei — îşi spuse fe- Un timp nu şi-au mai vorbit. Apoi, toamna, Mitiu a poftit-o altele pe care nu o dată le rosteau oamenii In urma ei : „Mă,
proape iărâ voie... să vadă berbecii de rasă aduşi de la stat. Zicea că au lînâ muierea asta, de cînd i-a murit bărbatul, parcă i-a sărit
. cu ani în urmă, s-a deasă, parcă bătută cu maiul, mai mare dragul să le uiţi la o doagă. Are oile ălea şi altceva nu mai vede. Şi-a băgat su
at întovărăşirea agro- ei. Raveca nu s-a dus. fletul slugă la ele*. îşi îngropă obrajii în palmele mari, înăs
dcă „1 Mai", Mitiu s-a S-a întîmplat Insă că în primăvara trecută, „Ochişica* prite de trudă. Cu ochii măriţi pe dinlăuntru, îşi petrecu în
t s-o hotărască şi pe plină, cu miel în burtă, şi trei mioare din cele mai mîndre, s-au minte viaţa, amănunţind-o cu înverşunare şi câutind sâ-i afle
: să intre. Erau vecini, îmbolnăvit de gâlbeazâ. Raveca nu-şi mai găsea locul zi şi luminişurile şi ceasurile de tihnă. Nu le mai află. Se gîndi in
îngă curte, şi omul îi noapte.) schimb la ceea ce nu se gîndise nicicind înainte: la aparatul
>a vrednicia. Ea n-a îngrijorată din cale-afarâ, a dat fuga la Oprea Nicodin. de radio pe care şi-l cumpăraseră Mitiu şi Mina, şi pe care îl
i intre în întovărăşire, Acesta deşi avea mai multe oi cu beteşug nu se Îngrijise nici dau cîte o dată tare, ca să audă şi ea cîniecele şi piesele de
pricina pâmîntuiui, ci teatru. Se gîndi la alte temei de-o seamă cu ea, care se strîn-
ca nu Înţelegea să-şi să poarte turma pe păşuni curate şi zvîntate, nici sâ cumpere geau seara la căminul cultural ca să .vadă iilm" şi să asculte
leacuri din timp.
e viaţa, aşa bună-rea — Gălbeaza-i de la dumnezeu, Ravecă. N-ai cum te feri o conferinţă. Golul din inimă i se făcu mai mare. Pentru prima
ducea, şi cînd zicea de ea. oară îşi descoperea, cu o limpezime care o durea amarnic,
se gindea la oi. In drum spre casă, Raveca s-a trezit întîmpinatâ de Mitiu, traiul sărac în bucurii — vai doamne cit de sărac şi de şters 1
lult după înfiinţarea în- care venea în goană cu Niculiţâ după el. Nici .bună ziua" nici Auzi din patul de lîngă vatră răsuflarea liniştită a lui Ni-
iirii. Mina, nevasta lui nimic, vecinul, altiel cumpănit la toate, s-a răstit la ea cu culiţă. Trecu la fereastră; afară, nici un zgomot. Pace adîncă
i stat o seară întreagă mînie şi cu mustrare : pretutindeni. .C e siîntu-i cu mine în noaptea asta?... — se în-
eca. Din una Sntr-alta, — Ce faci, Ravecă, hăi ? Odată ai spus că noi n-avem ciudă femeia deodată. — Toată lumea doarme, numai eu...
s : grijă de oi, d-apoi acum, tu ? Ochişica, mioarele... Cit timp Doar n-am omorît pe nimeni". Şi deodată se pomeni socotind :
ce minca, nu zic ba, .Zorile îs aproape. Dacă aş pleca minten spre stîna lui Oprea
voie bună, nici tu un mai ai de gind sâ stai afară de întovărăşire? Nicodin. aş ajunge acolo pe lumină. Ia stai, dar Nicodin ce-o
a crescut mare, hai cu Şi l-a vorbit despre telul cum Îngrijesc ei oile la întovă să zică ? Ei şi. zică ce-o vrea. Is ale mele oile şi le duc un-
răşire. I-a arătat câ se poate ca oile să fie ierite de boală.
Iaca, ei, din septembrie, ie dăduseră aproape în fiecare lună de-mi arată cumpăna judecăţii mele".
i din scovergile aflate cîte-o capsulă de distosan. Ca măsură de prevedere. Acum, Inima îi bătsa cu putere ca în preajma unei hotârîri, a
p să cugete. deşi citeva fuseseră atinse de boală, c biruiserâ repede. unui pas pe care ea îl simţise înainte ca mintea să-l priceapă.
In iarna aceea, prima „Doamne, cînd m-or ved6a intrînd pe poarta saivanului 1'
) la oameni, nu arătau Mitiu a poftit-o pe Raveca sâ vadă cu ochii ei cum s-au — exclamă ea minată de o pornire căreia nu-i mai putea sta
lina netunsâ, cu petice tnzdrâvenit oile lor. împotrivă nici o cl:pă. — .,La saivanul întovărăşirii"...
rănutind cu nările pline Ea a pornit Intr-acolo, dar şi-a adus aminte câ ale ei îşi îmbrăcă fusta, bluza, cu mişcări înfrigurate, îşi aruncă
milă: erau bolnave de zac, nu mai ştia ce-or fi fâcînd, şi a apucat-o spre casă. Ni- un tricou pe umeri. Nu tulbură somnul copilului: „Lasă-1 să
Irigat lui Mitiu peste culiţâ i-a spus atunci câ babu Mitiu şi cu el dăduseră leacuri afle cînd s-o trezi. Or ti la căpătîiul lui şi i-oi spune : „De-amu,
Ochişicâi şi mioarelor chiar adineauri. Leacuri din „rezerva* Niculiţâ momii, oile noastre sînt lingă ale lui babu Mitiu"...
1 vostru, ai ? Apoi aşa întovărăşirii. Ieşi binişor în curte, cu simţâmîntul liniştitor că face un
da lînâ oile cîtâ are Raveca s-a întors spre vecin, acesta a dat din cap în pas de care atîrnă toată viaţa ei. In colţul pleoapelor 11 stră
semn că n-a făcut decît ceea ce avea datoria să facă. Apoi, luci o lacrimă. O lacrimă de bucurie.
