Page 22 - Albina_1959_06
P. 22
DE W \ DE LA MO/yiTEA LUI
■ ■ ■ ■ « ■ ■ B H n B S H a n H B a H H H H H H n H M H M p B H B H B a a B n a i
STEAUA
LUI EMINESCU
( Urmare din pag. 1)
Eminescu învăţase multă carte,
dar lumea de-atunci pe care el nu
o iubea, l-a înlăturat, l-a zvîrlit la
m arginile ei, unde a trăit o viată
cjrea de mizerie, dormind uneori
prin staule si făcînd alteori trea
bă de arqat. Parcă pentru el, care
era mai învătat decît mulţi alţii
si avea un minunat dar al aîndirii
si mintii, nedreptatea orînduirii s-a
arătat si mai crudă, mai ales că
el era nlăpînd si nu a putut-o în
dura. Eminescu a fost astfel, fra
te cu poporul, cu mulţimea celor
m uncitori si săraci.
^..Si s-a ridicat cu olas de revol
tă, de răzvrătit. A striaat revol
ta nu numai pentru el, civ pen
tru toti cei a căror viată era
suptă de lăcom ia celor bogaţi si
îmbuibaţi.
Limba în care şi-a turnat gîn-
direa lui adîncă, vine direct de
la popor. Ea este limpede ca iz o
voarele munţilor, caldă ca o^ a- împăiat st proletar Basorelief de I, JALEA O
miază de prim ăvară, ^cuprinzătoa :©
re ca o cîm pie fără de sfîrsit.
Scrisă acum 80— 90 de ani, limba IMPARAT Şl PROLETAR
lui este si astăzi de-o mare cură
ţenie, şi nu numai înţeleasă, dar
cea mai frumoasă si pentru zilele innnnnrr?nriy
noastre. Poporul îsi aăseşte în ea Pe bănci de lemn. In scunda tavernă mohorîti, Religia — o frază de dînşii inventată.
qraiul lui adevărat, cel în care Unde pătrunde ziua printre fereşti murdare. Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug.
şi-a turnat dorurile si revoltele, Pe lingă mese lunge, stătea posomorită. Căci de-ar lipsi din inimi speranţa da răsplată.
sute de ani.
Lumina stelelor de pe cer nu Cu feţe-ntunecoase, o ceată pribegită. După ce-amar muncirăţi mizeri viaţa toată,
străbate deodată pînă la noi, pe Copii săraci şl sceptici ai plebei proletar*. Aţi mai purta osînda ca vita de la plug ?
pămînt. Eminescu vorbeşte într-u-
na din poeziile sale despre o stea . . . . a ■ ■ ■
a cărei lumină a aiuns la noi. Ah I — zise unul — spuneţi că-i omul o lumină
după ce steaua nu mai era. după Pe lumea asta plină de-amaruri şi de chin ? Şi de-ntrebaţi atuncea, vouă ce vă rămâne T
ce pierise. ^ Nici o scînteie-ntr-însul nu-i candidă şi plină. Munca, din care dînşii se-mbată in plăceri.
Mi se pare că steaua aceea e Murdară este raza-i ca globul cel de tină. Robia viaţa toată, lacrimi pe-o neagră pine,
steaua lui Eminescu, căci lumina Copilelor pătate mizeria-n ruşine...
lui ajunqe de-abia acum în mii- Asupra cărui dînsul domneşte pe deplin.
locul poporului, după ce el a Ei tot şi voi nimica j ei cerul, voi dureri l
c' murit. Spuneţi-mi ce-i dreptatea ? — Cei tari se îngrădiră ............................................... • « « 1 •
c ' Cu-averea şi mărirea în cercul lor de legi i
o' Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră Zdrobiţi orinduiala cea crudă şi nedreaptă.
1-Dintre sute Contra celor ce dînşii la lucru-i osindiră Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi I
Atunci cînd după moarte răsplata nu v-aşteaptă.
| de catarge Şi le subjugă munca vieţii lor întregi. v i a I Egală fiecare, şi să trăim ca fraţi I Y tn n rtn n iryrtrrflT rirg 'irrtn n n r^ ^
Faceţi ca-n astă lume să aibă parte dreaptă.
I
i
, i
» ,
•
i
,
i
Dintre sute de catarge
Care lasă malurile,
Cîte oare le vor sparge Din publicistica lui Eminescu
Vînturile, valurile ?
'■Wulte din articolele lui Eminescu dignare : „Populaţia rurală — scria noastre, mai ales prin cele de cîmp
Dintre păsări călătoare
poartă pecetea patriotismului său, a Eminescu tn „Timpul" — în marea el şi de baltă, a putut constata că de-abia
Ce străbat păminturile, dragostei adinei pe care o purta celor majoritate, mai ales cea depărtată de din trei în trei case se găseşte o fa
Cîte-o să le-nece oare mul(i şi asupriţi. In ciuda 6tăpînilor tîrguri, n-are drept hrană zilnică de milie care să aibă un copil, mult doi
ziarului, protestul lui Eminescu împo
Valurile, vînturile ? cît mămăligă cu o(et şi cu zarzava şi aceia slabi, galbeni, lihniţi şi chi
triva nedreptăţilor 6ociale s-a făcut turi, drept băutură spirt amestecat cu nuiţi de friguri. . . “
prezent şi în opera 6a publicistică. apă; foarte rar, la zile mari şi nici
De-i goni fie norocul, Mai este de mirare că stăpînii con
Dragostea poetului pentru popor s-a chiar atunci în multe cazuri, se în servatori ai ziarului „Timpul" îl pri
Fie idealurile, afirmat întotdeauna puternic: „Iubesc
vredniceşte să mănînce came şi să veau pe Eminescu ca pe un element
Te urmează în tot locul acest popor bun, blînd, omenos, pe bea vin. . . Cine a umblat prin satele „recalcitrant" ?
Vînturile, valurile. spatele căruia diplomaţii croiesc charte
şi rezbele, zugrăvesc împărăţii despre
Ne-nţeles rămîne gîndul care luj nici prin gînd nu-i trece* —
scria Eminescu într-un articol îndrep
Ce-ti străbate cioturile:
tat împotriva politicienilor putrezi.
Zboară veşnic. îngînîndu-1
Viata de mizerie a ţărănimii, Emi
Valurile, vînturile ! nescu a Infătişat-o cu mîhnire şi in ttsv T n n n n n n n n n n rirsn r^ ^
Sara pe deal buciumul sună cu jale,
Turmele-1 urc’, stele le scapără-n cale,
Apele plîng clar izvorînd în fîntîne ;
Sub un salcîm, dragă, m-aştepti tu pe mine.
Luna pe cer trece-aşa sfîntă şi clară,
Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară,
Stelele nasc umezi pe bolta senină
Pieptul de dor. fruntea de gînduri ţi-e plină.
Nourii curg, raze-a lor şiruri despică
S'.reşine vechi casele-n lună ridică.
Scîrţie-n vînt cumpăna de la fîntînă.
Valea-i în fum, fluiere murmură-n stînă.
Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare
Vin de la cîmp ; toaca răsună mai tare,
Clopotul vechi împle cu glasul lui sara.
Sufletul meu arde-n iubire ca para.
Ah 1 în curînd satul în vale-amuteşte.
Ah 1 in curînd pasu-mi spre tine qrăbeşte.
L'naă salcîm sta-vom noi noaptea întreagă.
Ore întregi spune-ti-voi cit îmi eşti dragă.
Ne-om răzima capatele - unul de altul
Şi surîzînd vom adormi sub înaltul,
Facsimil din poezia „Umbre Pe pînza vremii’’ de Mi hait Eminescu. versiune din Vechiul salcîm. — Astfel de noapte bogată.
1871 a poemului „împărat şt proletar" publicat de poet la l decembrie 1874. Cine Pe ea n-ar da viata Iui toată ?
r<nrtnnrînrinnnnrtnnnnnnnrinnrinnnnnrinnnnnnrtnnrî TnnrînnrsTnnnnnnnnnnnnnrs ■■irirtnnnnnnnnnnrinnnnnnnnrinnnnnnnrtrtnrinnnrtrînnnrinnf*.
