Page 23 - Albina_1959_06

Conferinţa de la Geneva

t Opinia publică mondială, luând cunoştinţă de noile propu-
I neri formulate de A. A. Gromîko în şedinţa din 10 iunie a.c.
ţ a conferinţei de la Geneva, s-a convins o dată mai mult de
efortul perseverent al guvernului sovietic pentru a se ajunge
la un acord privind lichidarea regimului de ocupaţie din Berli­
nul occidental şi la încheierea Tratatului de pace cu Germania.
Această nouă iniţiativă de mare însemnătate deschide^ noi po­
sibilităţi concrete, menite să netezească calea adoptării unor
soluţii care să corespundă intereselor tuturor părţilor.
lată pe scurt, principalele prevederi ale acestor propuneri.
Ţinând seama de poziţia puterilor occidentale, Uniunea Sovie­
tică este dispusă să nu insiste asupra lichidării imediate
şi totale a regimului de ocupaţie din Berlinul occidental, ci ar
putea accepta menţinerea provizorie, pe timp de încă un an, a
anumitor drepturi de ocupaţie ale puterilor occidentale în sec­
toarele vestice ale oraşului. Propunerile delegaţiei sovietice arată
că Uniunea Sovietică este gata să facă acest lucru pe baza anu-
f mitor principii şi anume : reducerea de către puterile occiden-
t tale a efectivului forţelor lor armate aflate în Berlinul occi-
♦ dental până la contigente simbolice; încetarea pe teritoriul
♦ vest-berlinez a oricărei propagande ostile Şi lichidarea tuturor La Invitaţia C.C. al P.C.U.S. şi Consiliului de la problemele importante*^ ce ^intere*sea*zăcete "j
♦ organizaţiilor de spionaj îndreptate împotriva ţărilor socialiste; Miniştri al U.R.S.S., o delegaţie de partid şi două ţări. In fotografie: aspect de Ia tratati- J
♦ puterile occidentale să-şi ia obligaţia de a nu instala pe acest guvernamentală a R. D. Germane vizitează de vele dintre delegaţiile de partid şi guverna- j
cîteva zile Uniunea Sovietică. Cu prilejul acestei
j teritoriu baze atomice şi rampe pentru rachete. Totodată Uniu-
t nea' Sovietică propune să se elaboreze un statut provizoriu vizite au loc convorbiri şi tratative cu privire mentale ale Uniunii Sovietice şi R.D. Germane, ţ
♦ al Berlinului occidental şi. în timpul cît ar fiinţa un asemenea
ţ statut cele două state germane să ia măsuri de creare » unui
♦ comitet pe întreaga Germanie care să contribuie la dezvolta- P uternica m işcare de eliberare
♦ rea contactelor între R.D.G. şi R.F.G., să ia măsuri în vederea
J unificării Germaniei şi să examineze problemele privitoare la
♦ încheierea unui Tratat de pace cu Germania. a p o p o arelo r A m ericii Latine
I Noile măsuri propuse de guvernul sovietic vădesc în mod
♦ grăitor dorinţa sinceră a Uniunii Sovietice de a se ajunge la — S-a mutat şi-al lui Ca- dese din gTeu n-au unde lo­ furia maselor. Numai el ştie
j rezultate pozitive şi a se asigura o înţelegere reală în pro­ trina-n ca6ă nouă — se vîrî în cui, n-au ce mînca şi îmbrăca. cum a scăpat în anul 1948 de
blemele ce se discută în prezent la conferinţa de la Geneva. vorbă un ţăran între două vîrste, In aceeaşi mizerie se zbat toţi mînia populaţiei. Faimosul co­
Dar delegaţiile occidentale caută să ridice fel de fel de ob­ de statură potrivită şi cu ochii oamenii muncii din America lonel s-a refugiat la ambasada
stacole şi să bareze calea spre înţelegere Şi soluţionarea justă ca bolta înseninată a cerului de Latină. In Ecuador, bună­ din Brazilia înţr-un cufăr de
a problemei germane. Dovadă că şi de data aceasta miniştrii vară. — Aşa mîndre{e de casă, oară, 240 de mari moşieri bagaje şi aşa a scăpat cu
de externe occidentali s-au grăbit să califice noile propuneri nici că şi-a visat el vreodată, au acaparat peste 1.600.000 de viaţă. . .
sovietice ca „inacceptabile" şi că ele nu „pot servi dTept parcă-i casă de la oraş, nu alta hectare de pămînt, în timp ce — E o vorbă — spuse cineva
bază de discuţie". Atîta timp cît occidentalii nu părăsesc po­ .— adăugă — arătînd cu dege­ peste 100.000 de ţărani n-au — că ulciorul nu merge de
ziţia de apărare şi menţinere a regimului de ocupaţie în Ber­ tul spre uliţa colectiviştilor, măcar un petic de pămînt. multe ori la apă. Să-l vedem
linul occidental, orice propuneri nu pot constitui pentru ei „o unde de-o parte şi alta se în- acum pe unde o să scoată că­
bază de discuţie". Adevărul, aşa după cum recunoaşte şi presa şiruie sumedenie de case. La taifas [ maşa şi el şi toţi tiranii de
teapa lui.
şi unii comentatori occidentali este că delegaţii S.U.A., An­ — Ce bine ar fi daca toţi oa­
gliei şi Franţei „nu slut cîtuşi de puţin grăbiţi să meargă menii 6-ar putea bucura de mun­ — Dar am auzit că imperia­
înainte în cadrul conferinţei". „Planurile occidentale nu sînt ca lor şi şi-ar putea clădi feri­ cu moş Vişan liştii americani pun la cale fel
de fel de planuri ca să înăbuşe
cirea aşa cum ne-o clădim noi
nimic altceva decît o vitrină cinic amenajată pentru scopuri lupta dreaptă a acestor popoare,
de tîrgnială" — scrie ziarul „New York Herald Tribune". acum — zice moş Vişan ou amă­
răciune-o glas. aşa-i', tovarăşe ziarist ? — în­
Tot mai mult se face simţită poziţia negativistă a puterilor — Dar ce vrei 6ă spui cu — Ei, oameni buni — inter­ trebă o voce.
occidentale care fac totul ca tratativele de La Geneva să nu asta, moş Vişane? — îl în­ veni moş Vişan — ştiţi cît cîş- — Aşa-i, tovarăşi. Colonia­
ajungă la nici un rezultat pozitiv. Zilele trecute, purtătorul trebă deîndată cineva, nedume­ tigă Pe zi un muncitor agricol liştii americani şi slugile lor
de cuvînt al delegaţiei S.U.A., Berding, a declarat ziariştilor rit de tîlcul celor spuse. au întocmit un aşa-zis „plan
că „în orice moment conferinţa poate fi întreruptă". Cauza ? — Iaca, măi fraţilor — în­ din Venezuela ? Să vă spun eu. comun de măsuri" cu scopul să
Munceşte din greu şi nu cîştigă
Ultimele propuneri sovietice, care, chipurile, nu s-ar preta la cepu moş Vişan — citeam mai mai mult decît preţuieşte o pună stavilă valului mereu
discuţii, ar vădi inutilitatea căutării unei înţelegeri între părţi. zilele trecute în ziare că, ţă­ carte poştală 1 crescînd de luptă a popoarelor
Este clar pentru oricine că asupra poziţiei delegaţiilor occi­ ranii din Brazilia, o ţară din — După cîte am auzit eu, Americii Latine. Dar planurile
dentale se profilează tot mai mult umbra strategilor ,,războ­ îndepărtata Americă Latină, lo­ tovarăşe ziarist — zise cineva de-acasă nu se potrivesc cu cele
iului rece" care urmăresc să torpileze lucrările conferinţei de cuiesc în cocioabe acoperite cu — popoarele de acolo nu stau din tîrg. Nu o dată colonialiştii
la Geneva. Dacă puterile occidentale vor persista în poziţia paie de orez. Auziţi, nici pa­ cu mîinile în sîn. Au început americani au cunoscut eşecul
lor negativă faţă de noile propuneri sovietice şi le vor res­ turi n-au I Aştern pe jos crengi să se împotrivească asupritorb ruşinos al unor asemenea pla­
pinge. ele îşi vot asuma o mare răspundere în faţa omenirii, şi-aşa dorm. Mal rău decît ani­ lor, să facă răscoale, să-şi cea­ nuri îndreptate împotriva luptei
libertate şi
popoarelor pentru
dovedind astfel că nu sînt cîtuşi de puţin animate de dorinţa malele 1 ră libertatea şi o viaţă de om. independenţă naţională.
sinceră de a contribui la asigurarea păcii şi securităţii popoa­ — Aşa-î, moş Vişane. Dar nu — Lupta aceasta a maselor — Orice-ar face domnii im­
relor. numai în Brazilia cei ce tru- populare împotriva jugului im­ perialişti — zise cu multă si­
perialist, şi în primul rînd al
celui american, nu-i de ieri, guranţă moş Vişan — tot n-or
de-alaltăieri. încă cu zeci de 6ă reuşească să înăbuşească
Pe străzile localităţii pakis­ ani în urmă popoarele din Ame­ aceste puternice mişcări. Aşa
taneze Adamdji, intr-urm din rica Latină s-au ridicat la lupta cum zorii dimineţii smulg nopţii
zilele de Ia inceputul lui iu­ VIATA PE MIZERIE pentru dobîndirea libertăţii şi ultimul văl de întuneric, tot
nie, treceau cinci ţărani escor­ sfărîmarea jugului colonialist. aşa şi popoarele din America
taţi de jandarmi. Pe feţele In ciuda represiunilor dezlăn­ Latină vor izbuti pînă la urmă
măslinii, dungate de zbîrcituri d m ^ a k iltc u i. ţuite de imperialişti şi de slu­ să sfarme jugul colonialist, cu-
şi însîngerate de bici, citeai gile lor în aceste ţări, valul de cerindu-şi libertatea.
durere, deznădejde. La mîini luptă al celor obidiţi n-a putut
aveau cătuşe. Tălpile goale, Taci (capitala Pakistanului) să roce domneşte stăpînă în între­ fi stăvilit. Din anul 1955 şi
crăpate de drumuri lungi, impună sătenilor din Bondala gul Pakistan. Milioane de ţă­ pînă în prezent, în ţările Ame­
răscoleau ţărîna străzilor in­ să treacă iar la cultivarea iu­ rani robesc încă pe plantaţiile ricii Latine s-au prăbuşit zece 0 crimă împotriva
cendiate de arşiţă. Cine erau tei, muncitorii fabricii au de­ trusturilor englezeşti, iar sule regimuri dictatoriale. Greciei
acei oameni ? clarat grevă. Ţăranii din Bon­ de mii de muncitori îşi vînd — Izbînda poporului din Cuba
a însufleţit şi mai mult popoa­ şi împotriva păcii
...Ţărani din moşi strămoşi, dala au organizat grupe de pază forţa de muncă pe te miri ce — a adăugat moş Vişan —
locuitorii satului Bondala culti­ în jurul ogoarelor. în fabricile patronilor britanici.
vau pe pămînturile lor iută. De la Karaci a sosit dezlega­ Sate întregi sînt rase de pe rele din această parte a lumii Guvernul grec a anunţat că,
Le-o cumpăra fabrica engleză re aşa cum au voit şefii en­ faţa pămîntului, în locul lor şi astăzi ele luptă să scuture în ceea ce priveşte rezolvarea
din orăşelul din apropiere, A- glezi. Poliţia locală şi gruoe apărînd pistele betonate ale ruşinosul jug colonialist. Te-am problemei înarmării armatei
damdji. Dar preţul căpătat pe de jandarmi, împreună cu mili­ aerodroamelor strategice. ruga, tovarăşe ziarist., să ne greceşti cu armament atomic,
rodul trudei lor silnice, ţăranii tari de la o bază aeriană en­ Intre drapelele ţărilor lumii spui ceva cu privire la mişcă­ nu va cere părerea parlamentu­
îl iroseau repede pe alimentele gleză din vecinătate, au sosit a apărut, într-adevăr, steagul rile populare care au loc acum lui. Cum era şi firesc, această
cumpărate de la magazinul fa­ la Bondala. Cînd maşinile mi­ Pakistanului independent. Dar în America Latină. atitudine a guvernului a stîrnit
— Cum să nu, moş Vişane.
bricii englezeşti. Atunci admi­ litare s-au năpustit asupra fn viaţa poporului pakista­ profunda indignare a maselor
nistraţia întreprinderii le acor­ ogoarelor, distrugînd semănă­ nez nu s-a schimbat nimic. După cum aţi citit în ziare, largi populare şi a opoziţiei.
lupta popoarelor americo-laiine
da „binevoitoare"... credit. Aşa turile, ţăranii s-au aruncat în 20.000.000 de ţărani pakistanezi a luat o mare amploare. In pre­ Condamnînd politica contrară
că, de Ia an la an, ei dădeau calea lor. 10 oameni au pierit sînt lipsiţi de pămînt. în timp zent, în mai multe ţări cum ar intereselor poporului dusă de
de pomană industriaşilor en­ sub roţi. Fruntaşii satului ah, ce trusturile engleze posedă fi Nicaragua, Ecuador, Para­ guvernul grec, numeroase ziare
glezi o bună parte din iuta re­ fost biciuiţi în faţa primăriei.' milioane de acri din cele mai greceşti au publicat ample arti­
coltată. In lunile din urmă ţă­ Namir Hawad, unul din bă- fertile terenuri. Anual, din cau­ guay, Republica Dominicană şi cole arătînd că ţara este tîrîtă
ranii au refuzat să mai cultive trînii satului, fost soldat în za bolilor şi a foametei, 150.000 altele, au loc lupte înverşunate pe o cale primejdioasă, pe ca­
împotriva regimurilor dictatori­
toate pămînturile ou iută. Au trupele coloniale engleze, om de copii mor înainte de a îm­ ale susţinute de imperialiştii lea înarmării atomice. Ziarul
semănat soia, porumb şi orez. ştiutor de carte, a ieşit curajos plini 7 luni. Tot timpul oameni americani. In Nicaragua, de „Anexartitos Typos", de pildă,
Oamenii sperau să scape ast­ în faţa împilatorilor şi a cerut flămînzi străbat ţara în lung şi exemplu, peste 80 la sută (lin cere ca poporul grec să fie in­
dreptate. A fost arestat pe loc.-
fel de foamete şi de boli. Spe­ împreună cu el au fost ridicaţi lat, căutînd adăpost şi muncă. populaţie s-a răsculat şi luptă format asupra acordului greco-
fel
amsrican şi subliniază faptul
Analfabetismul bîntuie la
rau totodată să scape de asu­ alţi patru oameni de frunte din de crunt ca în timpul stăpînirii cu arma-n mină împotriva dic­ că guvernul grec doreşte „să
prirea crîncenă a patronilor de sat... Ei erau cei ce străbateau britanice. Există un singur taturii lui Luiz Somoza care inducă în eroare opinia publică
la fabrica engleză din Adam­ în lanţuri străzile oraşului ntedic la 300.000 de oameni, tn de 23 de ani terorizează po­ şi să săvârşească o samavolni­
dji. Adamdji. Erau îndreptaţi .pe schimb, guvernul de la Karaci porul din Nicaragua. Răsculaţii cie fără precedent".
au ocupat numeroase poziţii şi
Muncitorii fabricii, tot ţă­ jos spre centrul administrativ a consimţit să instaleze pe te­ acum se îndreaptă spre capitala Făcîndu-se ecoul protestelor
rani din împrejurimi au susţi­ al regiunii pentru a fi judecaţi. ritoriul său baze americane ţării. O situaţie asemănătoare maselor largi populare, ziarul
grei
Ii aşteaptă, desigur, ani
„Avghi" precizează că „consim-
pentru arme rachetă, s-a înhă­
nut cauza fraţilor lor din Bon- de ocnă. In Pakistanul aşa-zfe mat la carul politicii agresive este şi în Paraguay. Colonelul ţămintul de a crea baze ameri­
data. Cînd s-a aflat că admi­ independent, colonialiştii en­ a blocului militar S.E.A.T.O. „port-bagaj", căci aşa îl pore­ cane pentru rachete în Grecia
nistraţia fabricii a cerut Minis^ glezi dictează şi acum ca la ei cleşte populaţia pe tiranul este o crimă împotriva Greciei
terufui Agriculturii de la Ka- acasă. Teroarea colonialistă fe­ P. TATARU Stroessner, ştie ce înseamnă şi împotriva păcii".