Page 25 - Albina_1959_06
P. 25
mP (B
■ 1^^ pH| flHtf
ALBINA pentru strîngerea recoltei S
toate forţeld
REVISTA SAPTAM ÎNALĂ A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE
fârâ pierderi!
Anul <2 • Seria II * Nr. <00 • Miercuri 24 iunie 1952 e | pagini — 1$ bani
S E C E R I Ş U L
In ultim ii ani căm inele culturale
au adus o contribuţie tot mai în
sem nată în buna desfăşurare a
cam paniei de recoltare. Si cu fie
care an nroaram ele prezentate la
ariile de treier au fost tot mai bo-
oate, mai pline de conţinut si mai
atractive. Ne aflăm acum în pe
rioada cînd faza de oreaăiire este
în plină desfăşurare. Oamenii
muncii de pe onoare^ aşteaptă ca
si în alţi ani să-i vadă ne intelec
tualii satului si pe activiştii cultu
rali venindu-le în sprijin, fie ti-
nînd conferinţe despre ceea c e
este nou în viata internă a tării
precum si în viata internaţională,
fie orqanizînd seri de întrebări si
răspunsuri acolo la arie sau partici-
pînd direct la ^desfăşurarea pro-
aram elor briaăzii artistice de
ea'tatie.
Ce-avem de făcut ? Practica a-
nilor trecuţi a dovedit că rezul
tatele cele mai bune s-au dobîn-
dit în acele sate în care în unul
din colturile ariei s-a încheaat un
puternic punct de activitate cul-
1 turală, inform are politică si de a-
oitatie. A ici se adună oam enii în
ceasurile de odihnă, îsi alea o
carte ori o broşură, aici qăsesc
cele mai noi ştiri din reaiune, din
tară şi de peste hotare, aici se în-
cinq discuţii despre mersul lucră
rilor de seceriş şi treieriş. Oam e
nilor nu le este indiferent ce se
întîm plă în jurul lor. Unii consta
tă poate anumite areutăti care
îm piedică buna desfăşurare a lu
crărilor. Care să fie cauza ? Poate
cetele nu sînt bine oraanizate sau
transportul nu se face cum tre
buie ? V itrina cu ziare si reviste
care trebuie să fie alături de b i La cimp. Un moment de răgaz. Brigadierul Gheorghe V. Chir lâ, agitator de Ia G.A.C. „8 Alai" satul Moşea, regiunea
blioteca volantă poate_ veni în a- Galaţi, jace informarea politică.
jutor cu articole care să vorbească
de m etodele de muncă bune. fo-
, losite în alte comune unde munca
este bine oraanizată. ,,Cit au ob cereri de intrare în G.A.C. sau au şi trebuie folosite fraqm ente din tele luate de către oam enii muncii
ţinut colectiviştii la hectar, dar alcătuit com itete de iniţiativă. textele interesante de care dis în cinstea lui 23 Auqust. dovedesc
întovărăşitii ?“ sînt în treb ărijiresti Cu multă nerăbdare sînt aştep pun casele raionale de^ cultură, draqostea neţărm urită fată de par*
care trebuie să prim ească răspun tate briqăzile artistice de aqitatie, printre care recomandă cîntecul tidul nostru, ataşam entul lor pro
suri. pentru că aici, la batoză, se echipele de dansuri, i „Hai la seceriş** 1 şi altele. fund fată de m ăreaţa cauză a so-»
constată în modul cel mai con- Ţăranii muncitori, al căror ni Anul acesta poporul nostru cialism ului şi a păcii. C ea. mai
vinaator de partea cui stă bel- vel cultural şi qust artistic au muncitor, strîns unit în iurul par^ frumoasă cinstire a aniversării e-
suaul. D eosebit de eficace este crescut mult în ultimii ani, vor tidului şi quvernului, întîmpină liberării patriei noastre, o vor con
metoda araficului prin com pa să-i vadă pe artiştii lor am atori cu cu noi şi m ăreţe realizări cea de stitui succesele obţinute de oame
raţie. Este bine ca unul din în un proqram boqat si cit mai va a 15-a aniversare a eliberării Ro- nii muncii în lupta pentru belsuq
văţători sau un inqiner să întoc riat. O m are atenţie trebuie dată m îniei de sub iuqul fascist. In şi. bunăstare. In proqramul briqă-
m ească un qrafic cu coloane în alcătuirii proqramului cu care oraşe şi sate fruntaşii în muncă zilor artistice de aqitatie trebuie
care se va arăta recolta la hectar briqada se va prezenta la arie. Pot se numără cu miile. Anqajam en- să-şi qăssască loc popularizarea
obţinută de colectivişti şi înto acestor succese precum şi a celor
vărăşiţi, apoi media pe comună na ^ 8fl aJ* ei 'l *3" n. p n n »i n np care le îniăptuiesc, fruntaşii cu
în sectorul individual şi diferen - ii - J -'•! J . care se m îndreşte satul. A ria de
ţa. In multe părţi în iurul orafice- treier este locul cel mai nim erit
lor s-au purtat discuţii. Nimeni în această perioadă, unde, fie în
. nu poate trece uşor cu vederea ! timpul zilei. în orele de odihnă,
peste sporul de recoltă dobîndit fie seara, după lăsarea lucrului,
de colectivişti. Şi dacă alături de IA (MP activitatea cultural-artistică tre
orafic, arupul de aaitatori va buie să se îm pletească strîns cu
m ai pune si diferite planşe îm munca pentru realizarea la timp
prumutate de la qospodăria colec- Mîinile ca se-odihnesc In poală, Ei citesc ziarul — vor să ştie şi fără pierderi a recoltării.
.. tivă din com ună sau din satul v e Ca uiţi* copil au aţipit. Tot ce se întîmplă pe pămînt. Şi în perioada recoltării activi
cin si se vor da explicaţii asupra Traca boarea vlntului domoalâ. Oameni luminaţi st lipiri pe cjîîo. tatea cultural-artistică trebuie să
De-a trăi ţi-a U constructor azi. i
m uncii în qospodăria colectivă si Sule dintre Irunze-un ciripit. t Cumpănesc atent orica cuvînt. contribuie din plin la realizarea
a veniturilor realizate de colecti Cîţiva oameni sini, In plină vară. Simt adine răspunderea măreaţă succeselor si anqajam entelor lua
vişti, munca politică va avea si Şi mă uit la dinţii fermecat. te, la reuşita acţiunilor pentru în<
mai ^mare eficacitate. întotdeauna Unde-s ochii stinşi de-odinioară ? Şi iubesc adine această viaţă frum usetarea com unelor şi înde
după asem enea discuţii mulţi ta- Unde-1 vechiul, cqjrigul oftat T Şi Iubesc cd ţării noi obraz. plinirea în term en a sarcinilor
rani m uncitori cu qosoodârii in contractuale.
dividuale s-au dus direct la biblio Dar obrajii supţi, mina ce doare. Vorbele răsună arzătoare, A ctivişti pe tarim ul culturii si
tecă si au cerut cărţi si broşuri Foamea ţi robia, unde-s ? — Nu-s. Scapârâ-n văzduhul clar ţi blînd. artei, învăţători şi aqitatori, ti-1
despre qospodăria colectivă si nu Sub lumina liberului soare Cîţiva oameni sînt — dar ţi se pare neri şi tinere, fiţi in prim ele rîn-
întîm plător aceiaşi ţărani m unci Hăt, pe apa simbetel s-au dus. Că-I Întreaga ţară, t&văţind. duri ale m uncii cultural-politics
tori au fost primii care au făcut FLORIN MUGUR şi artistice de masă 1
W V S W A W W V W V h V W W W A S W a N V W W a V W a W -V a V e V JV
st-,.
