Page 26 - Albina_1959_06

CONCURSUL Pasiunea

„ALBIN EI" lui Gheorghe Murgu

...Era către ore douăsprezece.
Cu o boccea subsuoară Gheorghe
Murgu se plimba de colo, colo prin
faţa vitrinei, de la librărie. S-a oprit
la „colţul noutăţilor". A privit titlu­
rile. Vînzătoarea s-a apropiat de el în-
trebîndu-1:
— Doriţi o carte Troiţă ?
— Da. C«'a bun, şttfi dumnea­
voastră cam ce-aş vrea eu...
Vînzătoarea de la librăria din Ora-
viţa îl cunoaşte de mult pe ţăranul
întovărăşit Gheorghe Murgu din co­
muna Şasea Romînă, căci de cîie ori
se abate prin oraş trece şi cumpără
cărţi de aici. De aceea i-a pus dinainte
un maldăr de cărţi şi broşuri. Din ele
Vedere de la S.M.T. Chirnogcni, regiunea Constanţa. Gheorghe Murgu a ales pe cele ca-
re-1 interesau: „Televiziunea", „Un
înaintaş al geologiei romîneşti”, „Cîţi
ani are pămintul”, „Palatul luminii”,
„Note de călătorie în Vietnam11 şi
- In vizită la un prieten altele. apoi pe vînzătoare
A întrebat-o
dacă n-a.re cumva cărţi despre pomi­
cultură şi viticultură. Ea i-a răspuns
Ion Gh. Isac, întovărăşit din satul nii uitate şi porneau, chipurile, în — Păi, către gospodăria colectivă
Putini, tocmai se pregătea să stea la căutarea lor. După obişnuitele între­ ne bat şi pe noi gîmluri'le, spuse Ion că deocamdată nu are, dar că în cu-
rînd au să fie din belşug.
masă. cînd se auzi strigat de cineva. bări despre sănătate, vreme, recoltă, Isac. — Nu-i bai, a zîmbit omul, găsind
„Nu-i de prin locurile acestea — îşi în timp ce privirile musafirului zbu­ soluţia. O să-l rog pe fecioru-meu,
zise el, dacă nu intră în curte". Cînd rau de la o mobilă nouă la alta. dis­ Au trecut doi ani de la întîmpla- care-i student la Cluj, şi mi-o aduce
se apropie de poartă îl recunoscu în­ cuţiile ajungeau repede, pe negîndite, rea asta. Ajuns în satul său, Fărcaşa, el de-acolo... Pînă atunci, am să îm­
dată pe Constantin Ungureami. un la munca şi traiul în întovărăşire. Constantin Ungureanu a început să prumut de la biblioteca din comună.
vechi prieten din timpul milităriei. Tot acesta era şi scopul vizitei lui ducă, alături de comunişti, o susţinută La plecare, am intrat in vorbă cu
muncă de lămurire a sătenilor, pen­
— Bine-ai venit... bădiţe Constan­ Constantin Ungureanu la întovără­ tru atragerea lor pe făgaşul nou al tovarăşul Gheorghe Murgu. Din una
tine. Pofteşte înăuntru, ce stai la şim] Ion Isac. Ungureanu privi casa muncii laolaltă. Strădania n-a fost în în alta am ajuns la pasiunea lui pen­
poartă ? nouă. acoperită cu tablă, hambarul zadar. In 1958 toţi ţăranii cu gos­ tru citit
— Apoi, de cînd n-am mai fost încăpător, caii graşi şi frumoşi, vaca podărie mijlocie şi mică din Fărcaşa — Din cărţi aflu tot ce se petrece
prin satml tău au trecut vreo zece cu lapte, porcii, păsările... In casă şi-au unit întreaga suprafaţă de teren în lume, ce e nou în ştiinţă şi teh­
ani. Aproape că am uitat unde stai. covoare noi, mobilă nouă, maşină de arabil formînd o întovărăşire. nică, îmi spunea el. Şi mult îmi fo­
Şi... cusut nouă, aparat de radio... Rezultatele muncii în comun au fost losesc cele citite.
— Şi...? — 1a mai adă o cană de vin, ne­ bune. Da.r Ungureanu era cu gîndul Stăm şi vorbim despre cărţi, despre
— Şi satul tău nu mai arată ca vastă. zise gazda. Din ăla bun, ca tot la prietenul lui de la Putini. Şi biruinţele ştiinţei sovietice în cuceri­
acum zece ani... Ei, da’ mă luai cu pentru musafirii de seamă. învăţînd din experienţa lui şi a celor­ rea tainelor cerului, despre Africa
vorba şi nici nu băgai de seamă că Ccnslantin Ungureanu dădu pe gît lalţi. i-a îndemnat pe cei din Fărcaşa neagră, despre Ţara de Foc, despre
nu te-ai schimbat de loc. Eşti tot aşa un păhărel şi zise : să muncească la fel ca şi cei din Pu­ cucuruzul hibrid şi cîte altele.
— Uneori,
Gheorghe
povesteşte
cum te ştiam. N-ai îmbătrînit de loc. — Am zăbovit cam mult la poartă tini Adică să efectueze în comun Murgu, m-apucă miezul nopţii citind.
— Da’ de ce să îmbătrîncsc ? Toc­ fiindcă am crezut că te-ai mutat... toate lucrările agricole. Azi, veniturile
mai acum? Acum. cînd trăim şi noi — Nu m-am mutat. Acolo era casa sint din cp în ce mai mari. Toi mai Nevastă-mea se scoală cîteodată din
somn şi-mi zice: „Da’ mai lasă cartea
mai acătării ? Cînd sintem şi noi cea veche şi mică. Am stricat-o. mulţi întovărăşiţi fac cereri să treacă aceea şi culcă-te o dată 1“
stăpîni pe munca noastră ? Dar hai in Mi-am ridicat-o pe esta nouă. Eu de la întovărăşirea agricolă la gospo­
Îmi povesteşte apoi despre
biblio­
casă... Ai bătut cale lungă şi trebuie sint al 110-lea întovărăşit care şi-a dărie colectivă. teca personală pe care o are acasă.
să te fi ajuns oboseala. ridicat casă nouă. A strîns în ultimii ani o mulţime de
Vizita luj Ungureanu. de care este — După cum văd, zise musafirul, CONST. PREDESCU cărţi, de toate felurile, dar mai ales
vorba a avut loc la vreo patru ani sînteţi organizaţi şi munciţi aproape întovărăşit din comuna Coloneşti, din cele care tratează despre ştiinţa
după formarea întovărăşirii „23 Au- ca într-o gospodărie colectivă... raionul Bacău popularizată. In timpul liber şi mai
gust“ din Putini. raionul Zeletin. ales duminicile în jurul lui se strîng
Fiind printre cele mai bogate Şi mai cimotiile, vecinii şi prietenii cărora le
înaintate întovărăşiri din raion, din „Nici un bob de grîu povesteşte din cele citite şi-i îndeamnă
punct de vedere al muncii şi reparti­ irosit”. Sub această lo­ SPICUIRI De la bibliotecă Ion şi pe ei la citit.
ţiei bunurilor care se face în raport zincă au pornit colecti­ Cîrţu împrumută nume­ I. TUCHEAC
cu suprafaţa fiecăruia şi după zilele viştii din Cenad, raionul roase broşuri agrotehnice Timişoara
muncă făcute. Ochii ţăranilor munci­ Sînnicolaul Mare la pre­ gram special pentru cam­ din care învaţă ce meto­
tori din satele vecine erau îndreptaţi gătirea campaniei de re­ pania de recoltare. de să aplice pentru a
asupra ei Şi, ca să-şi facă drum prin coltare a celor 2100 hec­ IOSIF JAMBOR obţine recolte mari.
Putini, cei din satele vecine cotro­ tare de păioase. De pe colectivist — Cenad, Din cărţi a învăţat Firmele din sat
băiau prin amintirile lor. descoperind acum sint reparate şi Sînnicolaul Mare el că trebuie să facă
vechi legături de rudenie sau priete- arăfuri adinei de toamnă,
adăpostite in şoproanele să semene în mustul ză­ Sînt multe firme-n satul nostru
gospodăriei colective ba­ Ţăranul muncitor Cîrfu pezii. în cuiburi aşezate Scrise cu slove de tipar :
tozele, combinele, seceră- Ion din comuna Blăgeşti, în pătrat cu ajutorul Pe una scrie „GRĂDINIŢA',
I) Cintec elevatoarele. Pionierii şi raionul Buhuşi, e cunos­ unor dispozitive din seîn- Pe alta scrie „DISPENSAR".
torile-legători, coasele şi
duri pe care şi le-a con­
de
consătenii
cut
lui
Alături de „CĂMIN" se află
şcolarii, fii ai colectiviş­
tilor, s-au angajat să atît ca fruntaş al recol­ fecţionat singur. cînd a O firmă-n scriere cursivă
încă din 1950
telor bogate cit şi ca bun
Grăind două cuvinte dragi :
aducă şi e; contribuţia cititor. Anul trecut a ob­ hiat fiinţă biblioteca din „GOSPODĂRIA COLECTIVĂ".
lor la strîngerea recolte­ ţinut 3500 kg. porumb la Blăgeşti, Ion Cîrţu e ci­ Sînt multe firme-n satul nostru
lor, prin adunarea spice­ hectar, iar în grădină i-au titor permanent al ulti­ Sclipind ca-n soare bobi de rouă j
lor. Transportul boabelor crescut roşiile neobişnuit melor noutăţi, atît în do­
Mărioara mea, Mărie de la arie va fi făcut de mari, unele atingînd meniul agriculturii cît şi Iar una, deşi nu e scrisă
Bine-i în gospodărie-.. cu 7 autocamioane ale greutatea de aproape 1 ki­ al literaturii. Pe pieptul Le reuneşte : „VIAŢĂ NOUĂ".
Holdele ne trec de brîu, gospodăriei. Biblioteca vo­ logram. Cum a obţinut Ion lui străluceşte insigna de
Şi nu-i secară, ci grîu... lantă de la arie va fi Cîrţu aceste rezultate ? „Prieten a] cărţii””. TEODOR HARDON
Grîu cu boaba rumenie, înzestrată cu cărţi, re­ La întrebarea aceasta învăţător,
Ca obrajii tăi, Mărie... viste şi ziare la zi. Bri­ ne-ar putea răspunde cu CONST. BOBOC comuna Giurcani,
Nu mai e cu boaba strinsă. gada artistică de agita­ uşurinţă Ana Mălinic', învăţător, comuna raionul Murgeni
Şi nici tu cu faţa plînsă. ţie va întocmi un pro- bibliotecara din Blăgeşti. Bîrşoveni-Buhuşi.
Cum erai odinioară,
Cînd seceram la săcară
Şi mincam pită amară...
Şi amară şi puţină căruia aţi dorit să Cum sini trecut de-a vieţii amiază
Pe moşia cea străină-.. scrieţi versurile. e ivremea să mai uit de flori şi stele.
Cu grîul ce-1 seceram, Sînt şi unele nepo­
Pe chiaburi şi domni hrăneam, triviri de exprima­ Şi faptelor din plin le dau crezare I
Noi, din ei, parte n-aveam... far spre-a curma pornirea mea de­
Parte-aveam doar de ocară re. In slrofa a şartă
Şi de pită de sălcară... treia, de pildă, ul­ închin poporului... modesta-mi artă.
„Şi
vers :
timul
Mărioară, soţioară.
Azi ni-i munca mai uşoară. roadele-a mai bo­ Voi scrie vers in val de aer tare
Mai uşoară, mai cu spor, IE. gate" este împotriva spiritului limbii şi-o melodie-n Iar nuri ondulată,
Şi-n folosul tuturor... literare. Corect ar fi trebuit spus : cu zvon de viată nouă încărcată.
Pita-i de grîu treierat. Ciobaou Augusta, Regiunea Auto­ „Şi roadele cele mai bogate". Mai
Ca sufletul tău curat j nomă Maghiară. — Intitulată „Ală­ Am aşteptat ca celelalte două
Pita-i albă rumenie. turi de noi", poezia pe care ne-aţi departe: cuvîntul „toi" exprimă poezii să fie intr-adevăr „încărcate
Ca obrajii tăi, Mărie-.. trimis o, trebuie să vă spunem de Ia o stare care nu mai poate fi de zvon de viată nouă". Dar poezia
Partidul calea ne-arată, bun început, că nu serveşte scopu­ gradată. Nu se poate spune „în plin „Primăvăratică” este un pastel ne­
Către-o viaţă-mbelşugată... lui pentru care a fost scrisă. In in­ toi", cum nu se poate spune „mai reuşit, fără imagini, în care nu se
Şi ăst cîntec de cunună, tenţie, ea ar fi trebuit să fie mobili­ întrezăreşte vreo pulsaţie de viaţă
1-1 cinstim cu voie bună. zatoare şi să convingă pe ţăranii în toi". Ln poezia trimisă folosiţi cu­ nouă, iar „înalte chiote” o evocare
Şl din inimi, cu iubire. muncitori de avantajele muncii lao­ vîntul „toi" însoţit de gradările sentimentală a copilăriei trecute, cu un
Ii aducem mulţumire. laltă. Din păcate, versurile sînt săra­ „plin" sau „mai" în mod greşit. în­ vag iz de păreri de rău. de om obo­
ce în imagini şi nu trezesc nici un
AURELIU DOMŞA răsunet în sufletul cititorului. Ritmul cercaţi să vă debarasaţi de expresii sit, dezamăgit. După cum am spus şi
întovărăşit şchioapătă, iar cuvintele care ar tre­ cenuşii şi banale. la începutul răspunsului, priceperea
Cules din corn. Peţelca, bui să rimeze nu rimează întotdea­ Gheorghe Bobei. profesor la şcoa­ pe care o dovediiţi în alcătuirea poe­
raionul Alba, de la la de 7 ani din com. Bărbăteşti, Teg.
MIHAIL BOTEZATU una. De exemplu: în strofa întîia ziilor merită să fie folosită în acti­
„frate" nu rimează cu „aşteaptă" ■, la Piteşti. — Am primit la redacţie poe­ vitatea frumoasă de căutare a unor
(Se cînlă p e drum, cînd se Întorc fel nici „înainte" nu rimează cu „bo. ziile dvs. vădind o temeinică cunoa­ teme actuale, pulsînd de viaţă şi op­
secerătord spre casă, aduclnd pe gate". Uneori renunţaţi de tot la. în­ ştere a regulilor poetice, talent şi
braţe o cunună de spice, semn că timism. încercări ln acest sens sînt
au terminat secerişul. De obicei fn săşi ritmica şi numărul de picioare îndemînare în versificaţie. In poezia aşteptate cu încredere de redacţia
U seara respectivă se face petrecere). cerut de regulile poetice în spiritul „In val de aer tare" spuneţi: noastră.