Page 27 - Albina_1959_06
P. 27
Q R EZA M 4
Călătorul care a cunos construirea într-un timp,
cut cu ani în urmă te record, în prim ăvara a-
renul cuprins între ostro ceasta, a unui dia pentru
vul Carabulea, pădurea protecţia a 220 hectare
Bobeica si Brîncoveanca pentru orezărie. In acest
îsi am inteşte de m laşti scop, ei au executat pes
nile ce se întindeau odi te 25 de Canale secunda- 'i1
nioară pe aici. Azi, de re de dirijare a apei în v
l-ar purta din nou paşii terenul îndiquit. Intrecîn- v
pe aceste m eleaauri. ar du-se între ei, harnicii d
crede că se află într-un colectivişti ca M aria Pet- i
tinut necunoscut, com cu, Stana Cîrciu. Banea Q
plet renăscut. In condi Ştefan si alţii, au nus f
ţiile colectivizării în în- temeiul recoltei de orez V
treaim e a raionului Gura în terenurile ce au stat ţ
Jiului s-au ivit posibili atîtia ani nefolosite. 0
tăţi sporite de a declanşa In carnetul briaadieru- f
o vastă acţiune pentru a lui N icolae Oprea stă v
smulqe noi pămînturi scris un calcul făcut de #
productive din furia a- colectivişti în leaătură cu v.
pelor care inundau pri veniturile ne care le a- #.
m ăvara mii de hectare de duce orezăria colectivei, v
teren si care bălteau Di „La o producţie medie de f
nă în m ijlocul verii. 4.000 kq. de orez la hec- V
tar, de pe cele 220 hec- #
Ş-i cei din. Qrăsani.
■*r tare vom obţine 88 de va- $
pornind pe drumul mun aoane de orez. Socotit la \
cii laolaltă, au pus în circa 30.000 de lei vaao- 1
centrul preocupării lor nul, înseam nă că vom 0
acţiunea de a reda aari- obţine un venit de Deşte f
culturii însem nate supra 2.600.000 lei". v
feţe de teren. Sute de V eniturile pe care si f
S-au făcut lucruri de sea boabe la hectar. A sta înseam teresează de fapt beneficiul. bărbaţi, femei si tineri
mă la aosDodăria de stat nă că producţia medie va Ştiţi cît va creste ? Anul a- si-au unit forţele si au le-au planificat colecti- 1
t.Tudor V ladim irescu" în creste cu peste 200 la sută. cesta. spre exemplu, benefi vistii sînt deplin realiza- q
ultim ii ani. Intr-un moment Un puternic accent se va ciul la o sută de hectare a- pornit să stăvilească fu bile. H ărnicia si pricepe- #
de răqaz, inqinerul sef, to pune pe dezvoltarea sec aricole se ridică la 101.357 ria apelor. A fost nevoie rea lor de a dezvolta ace- x
varăşul Ştefan Ghihor. a e- torului zootehnic. Apropie lei. In viitor la aceeaşi su de multă chibzuinţă, de
vocat cu em oţie şirul lor. rea oraşului Arad cere, prafaţă beneficiul va fi de le ramuri care corespund X
început în anul naşterii cros- şi cercetările au dovedit 316.822 lei. V aloarea produc stăruinţă. Sute de atelaje, condiţiilor locale aju tă ţ
Dodăriei, 1947. Ce-i dreDt. că sînt condiţii foarte priel ţiei marfă la 100 de hectare mii de braţe de muncă au să-si întărească si să-si v
De acoluri s-au mai nro- nice pentru dezvoltarea va fi în 1972 de 469.965 lei, transform at satul într-un îm boqătească avutul ob- f
dus si încurcături. E si lequm iculturii si se va. adevărat şantier. Cea
firesc dacă ne aîndim numai face. Cîtu-i M ureşul de mare ceea ce înseam nă că pe qos- ştesc al aospodăriei.
prin cîte transform ări a tre apele lui n-au fost folosite podărie se va ridica la peste mai mare izbîndă a co
cut aostatul în aceşti ani. cum se cuvine, pînă acum. 14 m ilioane lei. lectiviştilor din Orăsani, CAROL BORA |
Pînă una alta, e bine să In plan s-a trecut realizarea CL. MUNTEANU vrednică de laudă, a fost Craiova J
se ştie că satele din iurul unui sistem de iriaatii care
qostatului „Tudor Vladim i- să permită sporirea produc
rescu", M îndruloc, H orea si ţiei asa cum nu s-a mai vă
Tudor Vladim irescu. sînt co zut prin partea locului. Gri-
1959 pe CINE HATElTEOMLEIi IM TE
lectivizate în întreqim e. si ia pentru înarăsarea pă-
că cei de la qostat îsi au mîntului ocupă un loc de
m eritele lor în această pri frunte. D acă în
vinţă, cu toate că nu fac caz 257 hectare s-au dat 7.090
de_ ele. A lte noutăti de sea tone înarăsăm inte natu spus el. — Porumb, bunăoară.
mă ? La qostatul ,.Tudor rale. în anul 1972 pe o su In pimăvara care a trecut, viştii o zi, două, nouă. iar in — Păi, porumbul e răsărit
a noua zi, cînd 'speranţele co
Vladim irescu" lucrările aori- prafaţă de 750 hectare se colectiviştii din Carcaliu şi lectiviştilor din Carcaliu erau, de-o lună, i-au răspuns colec
cole sînt m ecanizate în pro vor da 26.133 tone. In ce din Pecineaga şi-au trimis re tiviştii.
priveşte înqrăsăm intele chi prezentanţii la S.M.'f. Hoţia. cum s-ar spune, „lâ pămînt",
porţie de 96 la sută. 19 com — Tovarăşe director, au spus iată că le trimite S.M.T,-ul o Ve-deţi dacă nu chibzuiţi
mice, se vor da 1.100 tone
cum trebuie ! Dar ia ascultaţi.
bine de păioase aşteaptă să fată de 401,5 tone în 1959. ei, anul ăista, na-am hotărît să pompă, în loc de două. Voi n-aveţi sector zootehnic.;,
intre în lanurile de o frumu Si inqinerul sef adauaă snre amenajăm orezarii,., Ştiţi... — Asta trebuie să fie o vaci de lapte ?
seţe rar întîlnită. A lte 6 stiintă că :.......In aeneral su Avem condiţii minunate. Şi pompă grozavă, şi-au spus co — Cum să nu.
apoi orezul e o editură bănoa
lectiviştii care ştiau că pentru
com bine vor strînoe porum prafeţele se reduc, dar cres să. Dumneavoastră ce părere cele 50 hectare de orezărie — Ei vedeţi, semănaţi po
bul care se vesteşte a fi la te producţia". In 1959 de pe aveţi ? aveau nevoie de două. Intr-a rumb furajer.
Straşnic om, nu-i aşa ? Ime
înălţim ea aşteptărilor. cele 884 hectare de arîu se — Da, da... lată o treabă devăr pompa a fost straşnică- diat şi-a făcut socoteala : în
★ vor preda statului 1.238 tone chibzuită, le-a răspuns încura Şi mai ales atît de bine pusă loc să semene orez, cultură
jator directorul.
la punct, incit a mers cîteva
Şesul arădan de pe malul de boabe. — Dar ştiţi, ne trebuiesc zile şi s-a oprit. Vezi doamne, care cefe destulă bătaie de cap,
drept al M ureşului. în cu ■— Si De viitor ? pompe. Am vrea să încheiam s-o aştepte si Pe cealaltă. Să de ce să nu pună colectiviş
tii porumb furajer ? Că au şi
prinsul căruia se află si aos — In 1972, an punct ter contracte cu S.M.T.-ul pentru nu se'înţeleagă însă că pompa alte terenuri destinate pentru
Irigaţii. .
a stat tot tpupul. A mai mers
tatul „Tudor Vladim irescu" minus în planul de perspec — Pentru cîte hectare ? 6a din cînd in cînd. şi atît de această cultură, nu-i nimic.
este darnic în măsura în tivă al aosDodăriei. de pe — Cincizeci, au spus cei d;n bine, incit la 2 iunie, cînd ter 60 de hectare în plus strică ?
care prim eşte din partea o- numai 750 de hectare vom Carcaliu. menul pentru semănatul orezu Este adevărat că pierd colecti
viştii vreo 650000 de lei, dar
mului. A ici este vorba de preda statului 2.850 tone. A- — Şi noi, tot cincizeci, au lui se sfîrşise, avea 42 de ore în schimb dezvoltă sectorul zo
adăuqat cei din Pecineaqa. de stagnare, iar colectiviştii
stiintă si dacă la qostat pro sta înseam nă cam 4.000 ka. După asta, contractul a fost semănaseră abia 21 de hectare otehnic.
ducţia de porumb, de cartofi, arîu la hectar. După toate astea, mai poate
întocmit, semnat şi parafat... de orez Iar cei din Pecineaqa
de lequme si zarzavaturi la — Si la porumb ? cum scrie la carte. Şi mai scria n-au putut semăna decît 20 spune cineva că tovarăşul Fio.
rian Draqu. directorul S.M.T.-
hectar aproape s-a dublat, —• Nu dăm nimic, cu toa „la carte" (adică în contract) hectare ului Horia nu-i un om chib
înseam nă că se poate scoa te că de pe 1.200 hectare că termenul de instalare a pom Povestesc unii, că din nou zuit ? Cred că şi secţia agri
te si mai mult. vom scoate cam 7.320 tone pelor la orezării este 20 aprilie. s-au dus reprezentanţii celor colă regională este de aceasta
reprezentanţii
După
aceasta
Ia tovarăşul
două gospodării
părere. Că dacă n-ar fi nu s-ar
In anii care vor veni aos boabe. celor două qospodării colective Draqu. Nu să-i ceară socoteală mai povesti ’n toată reqiunea
tatul si-a propus să obţină — De ce ? s-au întors la casele lor, iar pentru cele întîmrdate fzilele despre necazul colectiviştilor
4.000 kq. arîu si nu mai pu — Pentru că se vor în directorul a rămas atît de im de muncă pierdute cu amena drn Pecineaqa şi Carcaliu şi
ţin de 6.100 ka. porumb mulţi anim alele. Si ne in presionat de iniţiativa lor incit jarea orezăriilgr nu le mai pu nici despre nepăsarea- condu,
a si uitat de pompe. La 1 Mai neau ei la socoteală), ci ca să cerii S.M.T.-u’m Hnn'a
reprezentanţii celor două qos- întrebe ce să facă.
V W .V .V A W .V A 'iiW .’ .'.W A W .V A V .V W . venit iarăşi la — Semănaţi altceva. Ie-a M.BOGDAN
podârii au
S.M.T. Horia.
— Tovarăşe director, ce fa
■ir"::::::, iu cem cu pompele ? — l-au în In timp ce tractoristul Oh Giirzum .lin bri
trebat ei. gada 6-a S.M.T Tg. Frumos a e'nctual 236 hau-
— Pompele ? Care pompe t
tri. tractoristul Gh. «Movilă, din aceeaşi brigada a
^ ^ C O L E C T I V E I Aaaa... pentru orezării! — şi-a efectuat doar 50 liantri.
adus aminte directorul. — Păi
ce credeţi, că asta-i treabă
Cit vezi în larg cu ochii, al nostru-i tot pămîntul j
care se face cu una. cu două ?
şi roadele de aur, şi plinea, şi cuvîntul. Nu ştiri că fiecare lucru tre
A noastră este zarea, porumbul, rodul viei buie făcut cu chibzuială î
şi secerişul ăsta din zodia bogăţiei. — Am promis că veţi avea
pompe şi le veţi avea. Aş
Gospodăria-i casă cu florile-n fereastră teptaţi. aveţi răbdare !
Şi oamenii au aşteptat, dar
şi proaspete ştergare împodobindu-i zidul t pompele tot nu veneau. Vre
e masa încărcată bogat din munca noastră mea insă nu aşteaptă. Timpul
din munca laolaltă, cum ne-anvăţat Partidul I potrivit pentru semănatul ore
zului trecea. Şi iar s-au dus
reprezentanţii celor două gos
Şi eind, în taina verii, ne strîngem împreună podării la S.M-T. Horia.
frînflînd în mîini muncite o pline cît o roată, — Pompele, tovarăşe direc
nai ştim că este caldă ţi proaspătă, şi bună, tor. Unde-s pompele ?
c-am pus în ea — aromă — lncrederea-ne toată. — Unde vreţi să fie ? Sînt
aici. Vă făgăduiesc că într-o
FLORIN PETRESCU zi,' două le aveţi- Acum sîn- — Mereu stau şi mă gîndesc : con face ăsta de este tot
teţi munţumiţi î deauna fruntaş 1? i
W V W W W W m W A Si iar au aşteptat colecti- (Desan dg N. NICOLAESCU). j
