Page 28 - Albina_1959_06

<01 ,

Asemeni unui modic care ascultă Şi Mircea,
cu atenţie inima bolnavului, şeful muri, fără cc
atelierului mecanic de la S.M.T. as­ cu conştiinci
cultă cu atenţie inima motorului. Ii anume pentr
f r ------------ *----------- -- —T -------- 73
ia pulsul, îi pune diagnosticul, aplică făcea, punea
tratamentul potrivit. în locul trusei fletul lui. A
De Ziua învăţătorului toţi ochii medicale se foloseşte o trusă cu bucuria prin
!se întorc cu recunoştinţă spre scule şi unelte pa măsura bolnavu­ cuvinte vrec
acest neobosit lucrător pe tărîmul lui : ciocane, chei, şurubelniţe, ali- însă că poab
sus. S-a făci
zoare etc. Sala de operaţii ? Un ate­
culturii. însuşirea culturii începe lier spaţios dotat cu un utilaj mo­ rinţa lui de
cu el şi se bizuie pe el. In satele dern din care nu lipsesc strunquri, cetat măiestr
noastre, care înfloresc ca nişte freze, bormaşine. etc. Aici se fac şte cît mai n
grădini prin avîntul în muncă al piesa noi, se repară, se recondiţio­ trimis la şco
ţăranilor muncitori care păşesc cu nează sau se înlocuiesc cele avaria­ a stat aplec
te şi totul cu o precizie uluitoare : ani echerul,
încredere pe drumul arătat de la m:imi de milimetru ! Şi cînd ţinut tovărăş
partid, învăţătorul munceşte cu învăţătoarea Constantina Neacşu de Ia şcoala elementară de 7 ani din „bolnavul" din atelierul mecanic
însufleţire pentru limpezirea min­ comuna Periş, regiunea Bucureşti, indrumind pe un elev la lecţia de citire. e pus pe... şenile, sau pe cau­
ţilor j el se găseşte oriunde este ciucuri intră, ca orice bolnav, în...
convalescenţă. I se face aşa-numi-
nevoie de încordarea forţelor, de tul rodaj „la rece". Medicul chirurg,
un sfat gospodăresc, de crearea un bun organizator. Nu e nevoie ja“, sau ca eleva Maria Gheorghe adică şeful de atelier, îi ascultă din
unui răstimp de încîntare. de o chemare deosebită, pentru că din acelaşi loc care' adaugă : ,,eu nou cu atenţie pulsaţiile, zimbind
Participînd la gospodărirea sa­ chemarea stă înscrisă în conţinu­ ştiu cum se face o răsadniţă cal­ fericit că şi de astă dată diagnosti­
tului, educînd copiii în şcoală, tul profesiunii sale de învăţător. dă". cul a fost cel mai potrivit şi trata­
mentul aplicat cu chibzuinţă. înso­
dînd îndrumări şi fiind el însuşi Elevul de astăzi, datorită îndru­ Creşterea tineretului în spiri­ ţit de o fişă de ieşire, tractorul ia
exemplu în activitatea culturală mărilor partidului şi muncii price­ tul moralei comuniste şi al unei din nou drumul ogoarelor fără de
şi artistică a satului, învăţătorul pute a învăţătorului, vorbeşte ca atitudini noi în muncă, deprinde­ hotare. Şi în bătăile inimii lui înti­
este azi preţuit cum se cuvine de ţîncul cu părul de culoarea griu­ rea lui cu răspunderile sarcinilor neri^ ia cu el parcă ceva şi din
inima iscusitului şi neobositului chi­
oamenii în mijlocul cărora trăieşte lui, Mihai Caraman din Beidaudul sociale şi a intereselor obşteşti rurg. şef de atelier mecanic. Pe un
şi munceşte. El nu pregetă să dea dobrogean : „avem aproape 140 de cad în sarcina învăţătorului. Nu astfel de şef de atelier mecanic l-am
o mină de ajutor, iar cuvîntul său zilo-muncă, cu toţi, bineînţeles, pe nişte oameni oarecari trebuie să cunoscut zilele trecute la S.M.T.
răzbate peste tot. Călăuzit de par­ lotul dat în grijă de gospodăria formeze şcoala nouă, ci un om Tg. Frumos.
Se numeşte Mircea Vidrasciuc. In
tid, punîndu-şi întreaga muncă agricolă colectivă „Gheorghe Do- nou care construieşte socialismul. staţiune, însă, e cunoscut sub denu­ com m:' de
creatoare în slujba poporului O atare răspundere, încredinţată mirea de „doctorul nostru" sau „ta­ zia cil
muncitor, învăţătorul de astăzi învăţătorului de clasa muncitoare tăl motoarelor". Şi cînd te gîndeşti brice...
Anul 1958
merge în pas cu istoria ţării noas­ în frunte cu partidul său, dă o că acest „tată" al motoarelor n-are drasciuc trei
tre şi se trudeşte pentru propăşi­ deosebită greutate personalităţii decît 22 de ani !... primit diplon
— E tînăr ca virstă, dar bătrîn în
rea ei. înarîc... lui şi-i ajută să se realizeze din meserie, mi-a spus Gheorghe Chi- a pus-o cu c
La şcoală, a ridicat din risipa ne- plin. Nu există mai mare satisfac­ riac ceva mai „vîrstnic* decît eroul Al doilea, a
ştiinţei generaţii după generaţii Cu părul nins de anii qrei de ieri ţie pentru un învăţător decît să nostru, el însuşi mecanic controlor de mare ră
şi le-a redat satului întregi, îm­ El trece azi pe uliţi pietruite ; se ştie folositor patriei sale şi să la... 23 de ani I Pentru noi, a conti­ de atelier m
cel mai imţ
pletite. Cine învaţă, stăpîneşte Ii înfloresc în suflet primăveri fie preţuit ca atare. Partidul şi gu­ nuat cl, un an înseamnă mult. Fie­ muncă i-au
care ceas, fiecare zi se trăieşte cu
viaţa şi-i dă rost şi spor. învăţă­ Privindu-şi satu-n straie înnoite. vernul îi recunosc munca, îi poar­ maximum de intensitate. Oamenii se încredere, p
torul scoate din zbenguielile copi­ tă de grijă şi-l îmbărbătează. Po­ călesc, se califică, se maturizează ! membrilor de
îşi aminteşte cum a fost odiată
lăriei oameni gospodari. Nu nu­ Pe cînd intra în clasă cu sfială : porul îl respectă. II respectă fiind­ Mircea Vidrasciuc face parte din­ de ani !... C
aur, cînd to
mai cu litera cărţii, cu creta pe Tînjea copilăria sugrumată că poporul sînt toţi ucenicii mii­ tre „veteranii" staţiunii. A venit aici deschid larq
tablă şi cu aparatul din laborator, Da nedreptăţi, pe băncile de şcoală. lor de învăţători care, cu osîrdie de la vîrsta de 15 ani... Mircea Vidr
dar şi cu hîrleţul pe lotul expe­ şi plini de abnegaţie, s-au ostenit — Pe mine m-a crescut semeteul ! ment de răsp
spune el cu deosebită căldură şi tr-o dăruire
rimental al şcolii sau, alături de Atîţia ani în minte-a făurit să-i deprindă, pe vremea cînd mindrie. O spune cu căldură, pentru sale creatoar
ţăranii muncitori, pe ogoarele Pentru copii, o viaţă luminoasă! erau copii şi tineri, să se poarte că semeteul i-a fost al doilea pă­ citaţi de mur
Azi, visurile lui s-au împlinit
gospodăriei colective. ca oameni luminaţi şi cu răspun­ tuziasm tiner
Şi bucurii străluce în fiecare casă. rinte (tatăl lui s-a prăpădit în răz­
Rînduielile noi cer ca şcoala să dere în făurirea vieţii noi în pa­ boi) şi o spune cu mindrie, pentru — Partidul
se lege de viaţă. Găseşti acum Acei ce-n vremuri crunte de-asuprire tria noastră. că face parte cu cinste din acest de­ mea fierbinţi
şi tot ce am
şcoala şi pe învăţător nu numai N-au zăbovit pe foi de-abecedare, De Ziua învăţătorului se cuvine taşament al eroicei noastre clase mi-i inima fi
în sălile de clasă, dar şi în atelie­ Invaţă-aeum cu multă-nsufleţire să-i adresăm învăţătorului cuvinte muncitoare. încălzit-o. Di
Şi sînt fruntaşi pe rodnice ogoare.
rele S.M.T.-urilor, pe tarlalele de înaltă' preţuire şi îndemnul de Acum 7 ani. cînd a intrat pe partid ii 1
gospodăriilor colective, în ferme­ Ce mîndru e bătrînu-învăţător. a fi mereu acelaşi neobosit şi har­ poarta staţiunii, a fost înconjurat cu mai , î
le zootehnice, la lucrări de irigare, Că visurile astăzi făurite, nic lucrător pe tărîmul construc­ o dragoste fierbinte şi îndrumat de sădit cu
Am vizitat
în munca patriotică de construcţie, Sînt fapte împlinite de popor ţiei socialiste. sfaturi înţelepte : canic. La se
la gospodărirea şi înfrumuseţa­ Ce pun temeiul vieţii fericite 1 — Ai masă, ai casă, ai tot ce-ţi teptat de Uo
rea satului. In cele mai multe ca­ GEORGE BREAZU PETRE DRĂGOIESCU trebuie. Munceşte. învaţă, străduieş- un sfat, o î
turi, se potriveşte ca învăţătorul întovărăşit comuna Leordeni, preşedintele Consiliului Superior te-te să intri cit mai curînd în rin- unei piese >
cere un sfat
să fie un agricultor şi un meşter, regiunea Piteşti al Şcolilor. durile noastre. In aparentă.
2 SPECIALIŞTII SPI
DRAGOŞ VICOL
patru nu-1 prea luaseră î
taseră cu el în treacăt i
şi luaseră măsuri fără si
D i o / i u i m i tre în subordinele lui... P
mină în ultimă instanţă s
nizare" şi venise aici la
rească demonstraţia şi. t
— Fiţi atenţi, tovară;
Fragment din romanul „Valea Fieruluî" (voi. 11), in curs da ochiului la qura abat;
de apariţie la E.S.P.L.A. — Aista este perfor.
urma el ridicînd perfora
picioare. — Se poate pi
Puterea populară a iăcut să înflorească cu repeziciune şl tenţi: încep perforarea !
industria noastră extractivă. După izgonirea patronilor, mineritul Perforatorul începu :
s-a dezvoltat impetuos. Prin grija partidului şi guvernului, lîrnă- Ortacii se aplecară asupi
copul şi ciocanul rămase de la capitalişti au iost înlocuite cu pătrunde în inima mine
utilaje noi. Interesul şi emoţia cu care ortacii din Vatra Dornei patru... cinci...
s-au avîntat pe drumul modernizării industriei extractive îşi — Gata ! vesti Duir
găsesc oglindire în romanul „Valea Fierului1', scris de Dragoş parcă numai lui i s-ar fi
Vicol, în cinstea lui 23 August. Fragmentul pe care îl publicăm curiozitatea ortacilor. II
înfăţişează o primă „dem onstraţie“ a minerilor specializaţi îri despre el, dacă simte c
mînuitea perforatorului, dem onstraţie care nu înseamnă pentru schimbe soarta, lui, care
ortaci o simplă înnoire proiesională, ci şî una suiletească. atîtea generaţii de mint
Moş Ialovi oftă adîm
★ tru de mina dacă nu şti
Dumitra al lui Costan Mezdrea îşi "prinse lampa de car­ mărise atent toate mişei
bid în peretele frontului de lucra, astfel îneît să lumineze totul e simplu, făţa^prea
figurile ortacilor adunaţi în abataj, ori îngrămădiţi la in- „ceva simplu şi fără cor
: *rar„e' Deşi era emoţionat, Dumitra avea sentimentul că în- parte şi chema în locul
cepînd din clipa aceea toate problemele minei se află în grea, pe Cazan...-
degetul lui cel mic. Se simţea încărcat de răspunderi noi pe noi, daca eu n-aş fi aici, acum, în clipele acestea.^ maistrul Maistrul Ialovi nu e
care ceilalţi, în frunte cu maistrul Ialovi nu le mai puteau Ialovi ar fi rămas cine a fost. Dar aşa, începe să nu mai locul lui, bun, cald, orie
avea... Aici la extracţie el era cheia şi lăcata, aşa cum din­ fie maistrul Ialovi. Toţi se uită curioşi şi nerăbdători la daMl durea inima pentri
colo, la modernizare erau ceilalţi trei... Dumitru îl zări pe mine"... încă mina... De ce s-o păi
maistrul Ialovi în gura abatajului, aşteptînd. si-i fu milă Dumitru încerca, de fapt’, un sentiment contradictoriu : Sfîrşind cele două pt
de el. De cîteva zile bătrînul era ursuz. De cîteva zile ni­ îi era milă de bătrîn şi totuşi avea satisfacţia că el. Dumi­ în fiecare gură şi le dădi
meni nu-1 mai lua în seamă aşa ca altădată. întoarcerea tru, a ajuns să-i demonstreze maistrului de mină si ortaci­ — Am scobit la capi
lor, a celor patra, de^ la cursul de specializare, si ivirea lor priceperea lui.... — înţeles.
j Perforatoarelor în miaă, aruncaseră peste el ceva ca un văl Maistrul Ialovi şedea în gura abatajului, închis în el. — Punga o umplem
; de umbră... „Ciudat —» gîndi Dumitru —• dacă n-am fi venit întoarcerea celor patru specialişti îi tulburase viata: cei ajute la încărcătură?