Page 29 - Albina_1959_06
P. 29
I E N fi A II Z II EL E L O K K I O A $ r R E
a lui, plină de tîlc: ,.Mai areu I
este să păstrezi un cor. decît să-l ■
formezi". Timpul care s-a scurs B
de atunci, de la îniahebarea co- ■
rului si pînă azi. dovedeşte întoc- B
mai spusele sale.
Vara, în Intorsura Buzăului, de
draa să faci repetiţii la cor. Dar.
imas pe dru- strungar cere un sfat şefului de ate de cum venea toamna, cu ploile
uncit cu sîrg, lier. Notaţi însă că Roman Grigore ei care desfundă drumurile, unii
rcă era făcut are 44 de ani, adică exact încă o corişti, care trebuiau să străbată
sta. In tot ce dată vîrsta lui Mircea Vidrasciuc... mulţi kilometri pînă la căminul
Icică din su- Calificarea profesională a lui Mir cultural, preaetau să mai vină la
orist. A trăit cea Vidrasciuc nu se va opri însă la repetiţii. Iarna, vîntoasele si vis
îzi, culegînd diploma de maistru. Alături, pe pe colele, zăpada si aerul puneau
audă. Simţea rete, într-o altă ramă aurită, va sta alte obstacole orele în calea co
Năzuia mai peste c ţiva ani diploma de inginer. riştilor. La început, frecventa în
Curînd, do- Mircea Vidrasciuc se pregăteşte in aceste anotimpuri scădea. Atunci,
ecţiona neîn- tens pentru a urma cursurile Insti directorul căminului cultural. Gh.
de a cunoa- tutului de Mecanizarea şi Electrifi Bularca, si dirijorul corului, profe
iplinit : a fost carea Agriculturii. sorul Gh. Nedelea. împreună cu
ştri. Trei ani La colţul roşu al S.M.T.-ului, am coriştii Viorica Ola. Maria Dra-
cărţilor. Trei făcut împreună o partidă de şah. De aomir, Gh. Banciu. Olimpiu Bori-
şi rigla i-au la început m-a invitat să-i spun la ceanu si alţii au mers pe la ca
i a sorbit la- a cita mutare şi pa ce pătrăţică sele celor care nu veneau. Truda
anume doresc să fiu... mat ! Ca re lor nu a fost în zadar. Incet-
vanşă, l-am provocat la o discuţie încet, cei care lipseau s-au con
din domeniul literaturii. Nu m-au vins că din pricina lor corul s-ar
sargrins de loc vastele lui cunoştinţe, Corul căminului cultural din comuna Drăgăneşti, regiunea Bucureşti, inter- fi poticnit, si au venit la repetiţii
mai ales după ce mi-a arătat biblio pretini un cintec popular. înfruntînd vitreaia timpului. Au
teca personală, din eleganta locu mai fost ele _si alte areutăti. Le
inţă primită într-unul din blocur'le lipseau, bunăoară, din repertoriu
construite de semeteu pentru meca cîntece din folclorul local. Au
nizatorii săi. Aici, am făcut cunoş Fete si flăcăi cu viers dulce_ si Si asa, după un timn. cîteva chibzuit atunci directorul cămi
tinţă şi cu micuţa Liliana Vidras draa de cîntat în Intorsura Buzău zeci de corişti se adunau la cămi nului si dirijorul corului, au cerut
ciuc. Ridicînd-o pe braţele lui vîn- lui. berechet. Dovadă serile, cînd nul cultural aata să înceapă repe sprijinul si altor oameni îndră
joase, ca pe un fulg de nea, micuţa uliţele comunei răsunau de cînte- tiţiile. Mai trebuia acum un diri gostiţi de muzică, cum este doc
Liliana a izbucnit într-un rîs cris ce care mai de care mai frumoa ior inimos si priceput. Gîndurile toriţa Maria Voinea. si încetul cu
talin ca izvorul, silabisind peltic : se. Numai la corul căminului cul lui- Gheorahe Bularca s-au oprit încetul, culeaînd ei înşişi vechi
,,ta-ta, ta-ta..." Mircea Vidrasciuc, tural nu prea se-ndesau. E drept asupra profesorului Alexandru si noi cîntece populare locale
..tatăl" acelor motoare de zeci de că n-aveau nici un diriior mai a- Nedelea. si-au alcătuit un repertoriu care B
cai putere e şi tatăl acestui pui de cătării să-i îndemne pe oameni, uCînd l-a întrebat dacă ar vrea merae la inima consătenilor. I
om născut sub semnul marilor noas să le strunească vocile si să le-m- să fie dirijorul corului, acesta Faima corului din Intorsura Bu- I
tre împliniri. pletească într-un buchet cum s-ar s-a arătat bucuros. zăului a trecut de mult hotarele B
— Vreau ca fetiţa mea să aibă tot fi cuvenit. — Numai că eu nu sînt nici comunei. Intreaul sat. si în pri- I
J cifrat poe- ce eu n-am avut cîndva. Cînd va fi Tare necaz îi era lui Gheoralie mult rînd cele aproape 400 de fa- B
îlor alge- mare, să se mîndrească de tatăl său. Bularca. Si pentru că era direc milii din întovărăşirea zootehni- I
Iar dorinţa cea mai mare e ca mi torul căminului cultural din co că de aci (căci majoritatea co- R
îi Mircea Vi- cuţa mea Liliana să nu rămină or mună, si fiindcă el însusi avea riştilor sînt întovărăsitil. se^ fă- B
urii : întîi, a fană, aşa cum am rămas eu. De a- mare draaoste pentru cîntec. Nu
stru, pe care ceea, urăsc şi condamn războiul din mai spun că voce ca a lui nu se Ieste cu acest cor._ Mii de ţărani |
ramă aurită, toate fibrele fiinţei mele... afla în tot satul. Intr-o zi. acum din această comună si din comu- R
într-un post Mircea Vidrasciuc mi se dezvăluia vreo trei ani. a pus piciorul nele învecinate au asistat in a- I
în
devenind şef în toată complexitatea lu i: aspru şi oracr. S-a dus la Gheorahe Ban- cest an la cele 11 spectacole
treilea — şi duios, voinic şi mîndru. inteligent şi ciu, la Viorica Ola si la alţi cîti- date_ admirînd măiestria cu care
cîntă corul din Intorsura Bu
tovarăşii de di'rz... Cît am colindat împreună va tineri pe care-i ştia meşteri la
ilta cinste şi prin staţiune, nu ştiam ce să admir cîntat. zăului. La faza reaionaKL a celui
în rîndurile de al V-lea concurs al formaţii
omunist la 21 mai întîi : feţele de masă albe ca — Ia ascultaţi măi — le-a s p u s măcar profesor de muzică — a lor de amatori, ce s-a desfăşurat
zăpada de la cantină, baia modernă,
o vîrstă de terenul de sport sau noile construcţii. el. — De ce n-am face noi. aci în răspuns totuşi profesorul Nede recent la Oraşul Stalin. cei peste
vieţii ţi se Pretutindeni o ordine perfectă. Orien comună, un cor ? Ce ne lipseşte ? lea. — Ştii prea bine că predau 100 de corişti au fost răsplătiţi
Cei întrebaţi i-au dat să înte- matematicile. Nu pot zice însă că cu aplauze
binemeritate pentru
jn a răspuns tate anume cu faţa către tarlalele ce leaaă însă că nu coriştii linsese, nu-mi place si muzica. Si chiar programul pe care Iau prezentat.
:estui eveni- se ghicesc desfăşurîndu-se pînă din
aţa lui ? Prin- colo de linia orizontului, stau! aliniate, ci o mînă pricepută care să-i a- ma pricep nitelus. Dar să conduc Avînd în repertoriu cîntecele ..La
turor forţelor dune laolaltă si să-i pună la trea un cor mare... noi în gospodărie". „Imnul parti
ca la paradă, zeci de tractoare, batoze,
jii sale capa secerători, combine. Fiecare din ele bă. Cinstit vorbind, si Gheorahe Totuşi, profesorul Nedelea a zanilor păcii". „Doftana". ..Balada
cului său en- Bularca îsi dădea seama că asta pornit la treabă cu traaere de ini haiducească" si cîntecul satiric
a trecut prin miinile lui şi a tova este areutatea cea mai mare în mă. Seara, tîrziu. studia nu nu ..Bată-te legea de nas", corul din
răşilor săi din atelierul mecanic. Pe
in şi inima calea alcătuirii unui cor la Intor- mai problemele lui de specialita Intorsura Buzăului a stîrnit admi
al meu curat fiecare le-a consultat, le-a tratat şi sura Buzăului- te, dar si arta diriioratului pentru raţia publicului.
fiecăreia i-a dat un bon de însănă
n mine. Dacă toşire, pe care a scris : „Bun pentru Au urmat apoi zile îndelunaate care s-a văzut în curînd că are Iar din ropotele de aplauze a-
>artidul mi-a recoltare, 1959“. In curînd, maşinile- de muncă. De la cei cîtiva cu multă aplicaţie. dresate acestui cor. o parte se
îqptul curat, vor porni asaltul în marea bătălie care stătuse de vorbă la început, Muncind'tru inimă, corişti si di chveneau si muncii neobosite a
at ce am a strinqerii la timp şi fără pierderi a trecut, cu ajutorul lor. la recru rijor. însufleţiţi de exemplul^ si directorului căminului cultural,
pt .«iul mi-a a recoltei, luînd drumul lanurilor tarea de noi corişti în întrea sa cuvintele directorului de cămin
de părinte, tul. Secretarul organizaţiei de Gh. Bularca. au încheaat un cor îndrăaostitului de cîntec si artis
atelierul me- ncsfîrşite de aur şi luînd cu ele bază. preşedintele sfatului^ popu puternic, bine nreaătit, Asa îneît tului cu voce cristalină. Gh. Bu
gărie era aş- ceva şi din inima iscusitului şi neo lar. preşedintele întovărăşirii, în 1956. corul din Intorsura Bu larca. ridicat la această muncă de
re care-i ceru bositului „medic al motoarelor", i-au venit si ei în aiutor. vorbind zăului a ieşit al treilea la faza re- răspundere din rîndurile ţăranilor
în execuţia Mircea Vidrasciuc. cu tinerii si sfătuindu-i ^ că este aională a concursului formaţiilor muncitori...
>man Griqore spre cinstea comunei să aibă un
ia Vidrasciuc. cor puternic de care să se ducă de amatori. I. DRAGOMIRESCU »
obişnuit: un PETRE POPA vestea. Gheorahe Bularca are o vorba
3 SPECIALIŞTII 5
le la bun început: discu- — La adăpost! porunci Dumitru înainte de vreme, ca
lai asa. dintr-o obliaatie. să-i dea maistrului putinţa să se cufunde în beznele aale-
te. deşi el răspundea de riei...
patru ar fi trebuit să in- — Ardeeee ! Ardeeee !... vesti el ne urmă pomi si
hnit din sectorul „moder- el sa se adăpostească, cautîndu-1 pe Ialovi. II aăsi si. lumi-
lui Dumitru, să-i urmă- nîndu-i obrazul cu lampa de carbid. îl întrebă conven
îtea de vorbă cu el. ţional :
i Dumitru trăaînd cu coa — Ce mai faci, maistre!
ie maistrul Ialovi-tresări, Ialovi se uită la el lunq si murmură :
rtat cu aer comprimat, •f— Imbătrînesc...
! îi zăcuse pînă atunci la Dar Dumitru nu mai auzi răspunsul, pentru că în clina
. curent electric... Fiţi a- aceea trei bubuituri cutremurară muntele. Un fum aros.
înecăcios, năvăli în lunqul galeriei. Minerii îl străbătură
piatra frontului de lucru, arabiti. curioşi. In abataj dădură peste un morman uriaş
vadă cum muscă si cum de minereu rupt de explozie.
Un minut... două... trei... — Bravo., tovarăşe Dumitru !... răsună din întuneric
alasul puţintel sugrumat al lui Ialovi.
ndu-se la mos Ialovi de Dumitru simţi un fior cald prin inimă : Ialovi, bătrînul
De fapt nu-1 mai interesa maistru, îl felicitase...
ce aîndeste mos Ialovi — Bravo, tovarăşe Dumitru, si mulţam frumos I Eşti
atorul acela începe să-i specialist!
a ani a ridicat atîtea si
Lui Dumitru îi crescu inima cît o_ pîine. Se apropie în
duioşat de maistru. îi luă mîna uscată si i-o sărută.
1 se mai socotească mais-
miască perforatorul ? Ur- Se repeziră vreo trei. Dumitru opri numai doi. Se sim — Mulţumesc, uncheşule.„ cuvîntul dumitale mă cin
Dumitru si i se păru că ţea acum atît de stăpîn pe sine şi atît de mîndru de sine, steşte... Mulţumesc încă o dată- Dumneata mi-ai pus ranga
mplicatii... Si totuşi acel îneît îi trecu prin minte să-l cheme pe mos Ialovi jşă-l aju si ciocanul în mîini. Iaca, eu as vrea să am cinstea să te
îl dădea pe dînsul la o te. Dar se mustră numaidecît. zicîndu-si: „E om bătrîn, să învăţ ne dumneata la perforatoare. As sta zi si noapte să
umitru. pe Ilisei, pe Ne- racul". Şi totuşi îşi dădea seama că vrea ceva de la mais te învăţ, uncheşule !...
trul Ialovi. Că atenţia si interesul celorlalţi nu-1 mulţumesc. Ialovi tăcea frămîntînd mîna lui Dumitru în mîinile Iui.
i invidios. Era un om la Dacă Ialovi s-ar fi apropiat de el să-i spună : „Bravo, Du Se simţea în clipele acelea foarte aproape de el si de cei
lu-i invidia pe cei^ patru, mitre" s-ar fi simtit cu adevărat un învinaător. lalţi trei specialişti si simtămîntul acesta îi umplea sufletul.
-ar fi vrut să părăsească In lumina lămpilor de carbid abatajul părea, a avea pe — Bine, Dumitre, făcu el în sfîrsit si .peste O clipă se
? Din pricina bătrînetii reţi de diamant nearu. Apele minereului străluceau, se ridică în vîrful picioarelor sâ-i sopteasca la ureche : —;
Dumitru vîrî cîte-o capsă N-as vrea să ştie nimeni despre treaba asta... Numai noi
clătinau, se întunecau. Ialovi se rezema de peretele abata
jului si în clipa aceea chipul lui cu părul alb, proiectat pe amîndoi. Mă înveţi seara, cînd nu-i nimeni în mina... Poate
orării o punaă... înţeles ? neqrul peretelui, se reliefă puternic. Privindu-1 Dumitru se mai gresesc, poate nu înţeleg ceva... Pricepi ? „
înduioşa : în ochii bâtrînului tremura o ceată uşor tulbu Şi slobozindu-i mîna. ieşi în gura abatajului sa dea
ozibiL.i Cine vrea să-mi rată, iar fruntea i se încreţise. Se vedea clar că bătrînul glas în lungul galeriei ca un ortac de echipă:
îsi înfrînae o durere... — Vagonetarii, la echipa lui Dumitru I... _____
