Page 30 - Albina_1959_06
P. 30

mu                                                                                         toamnă,  Karikas.                           gj

                                                                                                           *—  Ho-ho 1  Pe-o  vreme  ca  asta  răcesc.  E  g
                                                                                                           —  He 1  Ce-i  sub  ea ?
                                                                                                                                                     g
                                                                                                           —  Capul  —  răspunse  paznicul  zîmbind  şi  ee  s
                                                                                                         semeţi  ca  o  fată  cu  cunună  de  fecioară.  —  Port  g
             _     . . .  Sumedenie  de  ardei  graşi, roşii  şi  varză  roşie  r a g m e n t e          de  cincisprezece  ani  pălăria  asia  şi  niciodată  nu  g
             H  înfoiată  de  pe  pământurile  gospodăriei  colective                                    ţi-a  trecut  prin  cap  să  mă  întrebi  de  unde  am  =
             g   se  copseseră  de  mult,  găinile  şi  gîştele  fuseseră   nu  s-a  aşezat  încă  în  ccltă  parte.  Chiar  de  n-ai   cumpărat-o.  Măi,  Karikas,  parcă  n-ai  fi  în  apele  g
             g   transportate,  iar  fabrica  plătise  bine  şi  sfecla  de   fi  decît  vreo  barză  văduvă  sau  orfană.  tale.  Ţi  se  cam  rostogolesc  ochii  în cap.   g
             H  zahăr.  Preşedintele  şi  contabilul  se  întorseseră  de   Partea  rea  e  alta  însă  :  nevasta  vrea  să  se   Paznicul  îşi  potrivi  pălăria  pe  cap.  Ar  fi  tras-o  g
             g   la  bancă  în  zori,  aducînd  cu  desaga  banii  pentru   apuce  de  cheltueli.  Ii  umblă  mintea  să-şi  ia  radio,   mai  pe  urechi,  dar  era  ceva  acolo  care-1  î-mpie-  g
             g   membrii  colectivei.                        perdele,  linguri  de  fier.  Nu-i  mai  plac  lingurile  de   dica.  Karikas  fu  gata  să-şi  apuce  prietenul  de  g
             g     Lucrurile  s-au  petrecut  sîmbătă,  într-o  după-   lemn.  Au  şase  linguri  de  lemn,  puse  în  chenarul   gît,  dar  îşi  aminti  cd  bătrînul  îşi  ţine  tutunul  g
             g   amiază  cam  înnorată.                      uşii,  ea  însă  vrea  să  le  audă  zornăind  cînd  trage   sub  pălărie.              g
             §}    Ferenc  Karikas  sta  ţeapăn  şi  morocănos  în  faţa   sertarul  mesei.  „Ei,  astea  mai  pot  să  aştepte.   —  Nu  vrei  să-mi  dai  o  ţigară ? — schimbă vorba  g
             H  biroului  contabilului  cu  mîinile  împreunate,  ca   Intîi  podelele,  coşul,  apoi  îmbrăcămintea,  cizmele,   Karikas.           ||
             g   pentru  rugăciune,  cu  toate  că  nu-i  vreun  om  bise-   iar  la  anul,  o  să  cumpărăm  şi  lingurile  de  fier".  —  Cu  dragă  inimă.   |f
             §   ricos  şi  nici  nu-şi  mai  aduce  aminte  de  dumnezeu   Aşa  se  certa  el  în  sinea  lui  cu  nevasta,  icrr   Bătrînul  băgă  mîna  în  buzunar  şi-i  oferi  lui  g
             g   decît  cine  ştie  cînd,  ca  de-o  amintire  îndepărtată   cînd  ajunse  în  dreptul  casei  se  trezi  din  visare   Karikas  o  ţigaretă  dintr-o  tabacheră  de  nichel,  g
             g|  şi  tot  mai  ştearsă.  Dar  nici  nu  stă  cu  mîinile  în   şi  duse  mîna  la  buzunar  —  banii  nicăieri.  nouă-nouţă,  minunat  împodobită.   g
             g   sîn,  aşteptînd  să-i  vină  toate  de-a  gata.  El  a                                     Karikas  o  aprinse  dezamăgit.          g
             g   izbutit  să  stea  pe  picioarele  lui  şi-şi  simte  viaţa                               —  Aşa  ceva  n-a  avut  nici  chiar  popa  —  zise  g
             g   asigurată.  Poate  tocmai  din  această  pricină  arată                                 arătînd  tabachera,  şi-l  fulgeră  gîndul  că  asta  g
             g   şi-acuma  ca  unul  care  stă  să  ia  cuvîntul,  să  amu-   de  SUTO  ANDRAS           o  fi  fost  cumpărată  din  banii  lui,  deşi  ştia  bine  că  g
             |   ţească  toată  lumea  din  jurul  lui.  Dar  siguranţa   In  romîneşte  de  T.  IANCU  şi  O.  NEAMŢU  nu  se  poate.               g
             g   lui  nu  dură  decît  pînă  să-i  vină  rîndul  la  împâr-                                —  Mi-a  adus-o  din  China  fecioru-meu  —  se  g
             §§  ţeală.  Iar  din  clipa  cînd  contabilul  vesti :  „ei                                 lăudă  bătrînul.  —  Cadou. . .   Măi,  Karikas,  măi,  pe  g
             g   Ferenc,  iată  c-a  venit  şi  rîndul  nostru"  —  inima   Repezi  şi-a  doua  oară  mîna  în  partea  inimii,   tine  te  scutură  frigul.   g
             g   lui  dudui,  tîmplele-i  bătură,  iar  de-a  lungul  spi-   de  parcă  l-ar  fi  puşcat.  Buzunarul  gol.  Alb  ca   —  N-ai  găsit  nimica  aici  lingă rudă  ?   g
             g   nării  îi  trecu  o  furnicătură  uşoară  şi  plăcută,   varul,  se  pipăi  de  sus  pînă  jos,  întoarse  buzu­  —  Nu.  Eu  n-am  găsit  niciodată  nimica.  Alţii  s
             g     Banii  care  se  numărau  acuma  erau  ai  lu i. . .    narul  pe  dos  iar  la  urmă,  îngrozit  îşi  scoase   au  avut  întotdeauna  noroc,  eu  nu.  —  Şi  iar  îşi  g
             g    —  Şase  mii  două  sute  patruzeci  1  Numără-i  şl   pînă  şi  pălăria,  să  caute  şi-n  ea.  Nici  urmă  de   potrivi  pălăria  pe  cap.   g
             H|  dumneata.                                   bani :  începu  să  mai  caute  încă  o  dată.  Vîrî  bu­  —  Dar  dacă  ai  fi  găsit  ceva,  l-ai  da  înapoi,  g
             g     Omul  se  încordă  din  toate  puterile,  precum   zunarul  la  loc,  îşi  încheiă  nasturii  la  suman,   cui  l-a  pierdut ?    g
             g   Toldi  Mikloş,  cînd  doboară  taurul.  Dar  nu  se  pri-   rămase  locului  ca  înţepenit,  îşi  mai  aminti  încă   —  Cum  să  nu  i-1  dau  înapoi.  Ce-i  al  altuia,  g
             g   cepea  să  numere  atît  de  repede  ca  şi  contabilul,   o  dată  tot  ce-a  făcut  de  la  început,  cum  a  plecat,   să  fie  al  altuia.   g
             g   Degetele  lui  erau  groase,  neîndemînatice,  butucă-   cum  şi  le-a  potrivit  toate,  şi  cu  multă  grijă   —  Jură,  că  n-ai  găsit  nimic.   g
             g   noase.  Timp  de  treizeci  de  ani,  cît  a  tot  rînit   începu  din  nou  să  caute.  „Numai  să  nu  te  gră­  —  Ce-ai  pierdut ?   g
             g   gunoiul  din  grajdul  preotului, n-a  avut  vreme  să-şi                                 *—  Intîi  jură.                          g
             §§  îngrijească  degetele.  De  asemenea,  toată  munca   beşti.  Linişteşte-te  Karikas,  că  tot  aici  trebuie  să   —  Nu  mă  jur.  N-am  obiceiul.   g
             g   de  zilier  în  frigul  ce  te  pătrundea  pînd  la  oase,   fie  undeva"  —  încercă  el  să  se  încurajeze,  dar   Cu  o  mişcare  desperată,  Karikas  smulse  pălă-  g
             §§  munca  la  piatră,  la  drumuri,  la  cosit,  la  pădure,   degetele  butucănoase  şi  începură  să-i  tremure,   ria  de  pe  capul  paznicului.   g
             g   —  s-au  adunat  toate  şi  i-au  îngreuiat  degetele   picioarele  îl  lăsaseră,  iar  inima  lui  bătea  şapte-   Iar  de  sub  ea,  se  împrăştie  pe  jos  o  grămadă  g
             g   noduroase.                                  opt  deodată.  „Dumnezeule  sfinte 1  I-am  pierdut 1"  de  bani.  Bancnote  de-o  sută,  de  douăzecişicinci,  g
             -     Număra  bătrînul ;  se  scursese  mai                                                           de  zece,  zburară  care-ncotro,  ca  frun-  =
             g   bine  de-o  jumătate  de  ceas  de  cînd  se                                                      zele  care  cad.  Cîteva  clipe  Karikas  ră-  g
             g   tot  mocoşea  cu  atîta  groază  de  bani.                                                        mase  încremenit  cu  ochii  ţintă  la  bă-  g
             g   Ba  şi  năduşise.   Numărase  banii,  dar                                                         trîn,  apoi  se  repezi  la  el  şi  începu  să-l  g
             H  tăcea  neîncrezător.  Ar  fi  plecat,  dar  nu                                                     siringă  de  g ît;  nu  se  mai  afla  sub  în-  g
             g   se  îndura.  Contabilul  văzu  cum  îşi  tot                                                      rîurirea  necazului,  ci  sub  aceea  a  unei  g
             g   suceşte  gîtul  şi-l  întreba :                                                                   mari,  nesfîrşite  dezamăgiri,  că  mai  sînt  g
             =     —  Toţi  îs ?  Mîine  să  nu  vii  să  mi                                                       încă  asem enea  oameni,  care  să  gă-  g
             g   te  plîngi  că  ţi-am  dat  mai  puţin. . .                                                       sească  cîştigul  lui  de  un  an  întreg  şi  =
             §}   Afară,"'Karikas  se  adăposti  sub  re-                                                          să  nu  i-1  dea  înapoi.  Bătrînul  pufăi  şi  §j
             g   miza  de  maşini  şi  se  aşeză  pe  ruda  se-                                                    răsuflă  din  greu,  se  apără  cu  pumnii  =
             i.  mănătorii  —  să  mai  numere  o  dată.  O                                                        lui  osoşi  şi  strigă  după  ajutor.  «Vrei să  =
             g   luă  iar  de  la  început.   Dacă  lipsesc,                                                       mă  jefuieşti,  ticălosule  1'  „Mi-am  găsit  g
             g   contabilul  n-e  să-i  poată  spune,  că  i-a                                                     banii,  banii  mei,  i-am  pierdut  aici  şi  nu  =
             g   pierdut  în  drum  spre  casă,  pe  drum,                                                         mi  i-ai  dat  înapoi,  tîlharule 1“ — scrîşni  g
             g   fiindcă  îi  va  putea  dovedi  :  «uite,  dora-                                                  Karikas  şi,  lă3Înd  gîtul  bătrinului,  în-  g
             g   nule,  nu  m-am  dus  decît  pînă  colea,                                                         cepu  să  adune  banii  de  pe  jos.  Bă-  g
             g   am  rămas  aici,  n-am  făcut  mai  mult  de                                                      trînul  îl  înhăţă  pe  la  spate,  începu  să-l  ==
             g   douăzeci  de  paşi,  numai  pînă  sub  re-                                                        izbească  în  glezne  cu  opinca,  îl  apucă  =
             g   miză".  O  jumătate  de  ceas  mai  tîrziu,                                                       de  suman  şi-i  strigă  :       g
             g   cînd  în  sfîrşit  fu  nevoit  să  constate  că                                                     —  Opreşte-te,  nenorocitule.  Uite-ţi  g
             g   totuşi  contabilul  e  om  destoinic  şi  sigur                                                   banii  aici  în  căptuşeală.     s
             g   pe  degetele  lui,  îşi  şterse  fruntea,  ră-                                                      —  Unde ?  —  se  întoarse  Karikas.   g
             g   suflă  din  adine  şi  se-ndreptă  din  şale.                                                       Se  dezbrăcă  într-o  clipă  de  suman,  g
             g    De  cum  se  ridică,  i  se  păru  cd  lu-
             g   mea  din  jurul  lui  s-a  făcut  mai  mititică,                                                  Ii  rupse  căptuşeala  şi  găsi  acolo  gră-  g
             g   «Mă  duc  acasă  şi  trîntesc  sumedenia                                                          mada  de  bani.  Cei  şase  mii  de  lei  ai  g
             g   asta  de  bani  pe  masă".  Ce  se  va  pe-                                                       lui.  Preţul  a  trei  vaci.  Perdelele  şi  co-  g
             g   trece  atunci ?  Nevasta,  soacra  şi  cei                                                        şui,  cu  cuibul  de  barză.     g
             g   trei  copii  ai  lui  au  să  se  uite  la  el,  ca                                                 Banii  îi  găsise,  dar  de  ruşine nu mai  g
             g   sfînta  Cecilia  la  dumnezeu.  Totdeauna                                                         era  în  stare  să  scoată  nici  o  vorbă,  g
             g   i-au  aruncat  :  «Zevzecule,  aiuritule,  cap                                                    Adună  unul  cîte  unul  şi  banii  bătrînu-  g
             g   sec,  uită-te  la  cei  deştepţi,  cum  ştiu                                                      lui,  şi  îi  curăţă  de  noroi.   g
             g   să  se  învîrtă  şi  să  aleagă  smîntîna,                                                          —  Nu  te  supăra,  Mihaly.  Iartă-mă...  g
             g   numai  tu  nu  te  alegi  niciodată  decît  cu
             g   zerul  |u  De  cîte  ori  nu  l-au  umilit,  cît                                                  Mi-am  pierdut  capul...         g
             g   l-au  mai  jignit,  numai  fiindcă  era  bun                                                        Cu  capul  gol,  zburlit,  cu  ochii  injec-  g
             g   la  inimă,  nu  era  iscusit  şi  pe  deasupra                                                    taţi  de  indignare  şi amărăciune,  cu bra-  g
             g   mai  era  şi  sărac,  şi  nu  rîvnea  la  bunul                                                   ţele  tremurînde,  bătrînul  se  aşeză  pe  g
             g   altuia.   «Acuma,  iaca   şi   dreptatea,                                                         oiştea  semănătorii  şi  privi  la  Karikas  g
             g   uite-o  ici  în  buzunarul  mare  dinlăuntru  al  suma-   —  ţîşni  mută  durerea  din  el  şi  oa  vlăguit  se   cu  o  nemărginită  tristeţe.   g
             g   nului  meu  !..."  Că  acolo  vîrîse  banii,  şi-i  şi  ne-   repezi  înapoi  spre  remiză ..  .  —  A  ieşit  la  iveală  dracul  din  tine  —  zise.  —  =
             g   tezise  cu  palma  şi-i  potrivise  cu  grijă,  ca  să  le   La  remiză,  pe  locul  de  unde  plecase,  acolo   Ai  uitat  cd  mi-am  primit  şi  eu  partea  mea.  Tot  g
             g   facă  un  culcuş  bun  şi  de  aceea  partea  stingă  îi   unde  îşi  numărase  banii,  şedea  acuma,  cu  o  bîtă
             =   stătea  umflată  gata-gata  să  pleznească.  «He,  he  —   mare  în  mină  bătrînul  paznic  de  zi.  anul  am  lucrat,  am  trudit  împreună,  am  avut  In-  g
             g   rîse  în  sinea  lui.  —  Mi-am  căptuşit  sumanul  Aşa   —  Care-i  baiul,  Karikas ?  credere  unul  într-altul,  iar  acum,  cînd  te-ai  văzut  g
             g   căptuşeală,  să  tot  ai,  fire-ar  să  fie !“   —  Nu-1  nici  un  bai.                cu  atîţia  bani  în  mînă,  te  repezi  să  mă  strtngi  g
             g     Scoase  de  după  ureche  două  mucuri  de  ţigară,   —  Te-a  speriat  careva?       de  gît.  Ai  şi  ieşit  din  rîndul  oamenilor.  Nu  mai  g
             g   că  —  din  economie  —  acolo  se  deprinsese  să  le   —  Nu . . .   nu  m-a  speriat. . .
             g   lipească  la  păstrare  pe  cele  mai  groscioare.  Le   —  Stai  jos,  odihneşte-te.   ştii  decît  de  tine.                     g
             g   frecă  în  palmă  le  răsuci  în  hîrtie  de  ziar,  aprinse   Karikas  nu  stătu  jos.  Cu  privirea  lui  speriată   —  Nu  te  supăra,  M ihaly. . .   îl  imploră  Karikas.  g
             g   ţigara  şi  începu  să  se  otărască :     mătură  de  la  un  cap  la  altul  remiza,  luă  la  cer­  —  Iartă-mă . . .           g
                                                            cetare  şi  pe  bătrîn,  cum  îi  arată  buzunarele,  oare
             g     —  Ei,  să  mai  aud  şi-acuma  că  zevzecule  şi  ză-                                  Atîta  mai  era  în  stare  să  spună  într-una,  su-  g
             g   naticule,  să  mai  vedem  şi-acuma  cine  alege  smîn-   din  ele  e  mai  umflat,  deoarece  numai  el  ar  fi   grumat  de  ruşinea  grozavă  care  11  cuprinsese,  g
             g   tîna  înaintea  mea 1  O  să  vedeţi  voi  cum  o  să arate   putut  să-i  găsească.  „Banii  mei  sînt  la  el  şi  nu
             g   casa  mea  peste  patru  săptămîni.  Am  s-o  podesc,   mi-i  dă  înapoi 1"  —  se  înspâimîntă  Karikas  şi  ochii   Intise  braţul  spre  bătrîn  şi,  chinuit,  zîmbi  încurcat,  g
             g   şi-o  să arate  ca  a  popii,  iar  cînd  mi  s-o  urî  şi am să   lui  vărsarâ  seîntei,  cînd  se  uită  la  bătrîn.  încercînd  să-i  apuce mîna.   =
             g   mă  plimb  prin  ea  cu  mîinile  la  spate  o  să  răsune   —  Măi  ce  te  uiţi  la  mine ?  —  Nu  mă  supăr . ..  fiindcă  ai  fost  om  sărac  şl  g
             g   toară  casa  Patul  pus  pe  ţăruşi  o  să-l  aruncăm   —  Iac-aşa,  mă  uit.  ..       aştepţi  de  treizeci  de  ani  ziua  asta  —  se  îmbună  g
             g   la  gunoi  Am  să  scot  ţăruşii  din  pămînt  să  nu   —  Te-au  gonit  de-acasă ?     paznicul,  rînduindu-şi  banii  la  loc  în  pălărie.  —  g
             g   înflorească  salcia  sub  mine.  Iar  prin  acoperiş  am   —  Pe  mine ?                Ştii,  îi  pun  aici,  că  acuma  md  duc  acasă  şi  ne-  g
             =   să  ridic  un  coş.  Roşu.  Să  nu  mi  se  mai  adune   —  Aşa  mi  se  pare . ..  Arăţi  de  parcă  ai  fi   vasta  md  întreabă  :  „Ei,  unde-s  banii ?"  «Nu-s,  g
             g   fumul  în  casă,  de  tot  lăcrimam,  de  cîte  ori  vroiam   fost  izgonit  de  undeva.  zic  eu.  nu  mi-au  dat".  Atunci  ea  începe  să-mi  g
             g   să  ne  încălzim  ca  şf  cum  am  fi  tot  jelit  vreun   Karikas  dădu  din  mină  şi  nu  ştiu  ce  să  mai   scotocească  buzunarele, iar  eu  îmi  scot  p ă lă ria ...  g
             =   mort  în  casă   Iar  pe  coş  o  să-şi  facă  cuibul   zică.  Dacă  i-ar  trăda  bâtrînului  ce  nenorocire  gro­  Hehe  !  O  pun  niţel  pe  jăratic  pe  bdtrînă-   =
             g   barza 1                                    zavă  l-a  lovit  şi  s-ar  lăţi  vestea  toată  lumea  ar
                                                            începe  să  caute  prin  curte,  prin  qrădină,  cineva   Şi  rîse  la  gîndul  acesta  cu  o  bucurie  de  copil.  =
             g    Barza 1  Zîmbi.  Că  s-a  gîndit  la  barză.  Cum  de   fot  i-ar  găsi  banii,  dar  nu-i  sigur  că  i-ar  şi  da   Karikas  porni  spre  casă  zdrobit,  dar  pe  drum  §§
             g   nu  şi-a  făcut  niciodată  cuib  pe  casa  lui,  deşi   înapoi.  A  mai  auzit  el  de-a3tea.
                                                                                                         II  apucă  iar  o  voioşie  grozavă.  Pînă  să  ajungă  g
             g   încă  de  tînâr  a  dorit-o  mereu.  Iar  berze  s-ar  fi   Aşa  că  cercetă  buzunarele  bătrinului  numai   în  dreptul  cooperativei,  merse  de  parcă  toată  g
             g   găsit,  numai  coş  n-avea.  Si  nici  fîntînă  cu  cum-   din  ochi.   Toate  erau  însă   turtite.  Sub  suman
                                                            n-avea  pieptar  aşa  că  nu-i  putuse  ascunde  acolo.   lumea  ar  fi  fost  a  Iul .  . .   g
             g   până  Şi  nici  grajd,  ca  măcar  rîndunelele  să  ciri-   Nu  erau  nici  sub  cămaşă,   că  dacă  ar  fi  fost
             g   pească  în  jurul  lui.   Nu  se  adunau  la  el  decît   acolo,  s-ar  fi  văzut  Numai  pălăria  era  suspectă,   —  Cum  stai,  Karikas ?  —  îl  întrebă  careva.   =
                                                                                                          —  Bine 1  Chiar  adineauri  am  pierdut  şase  mii  g
             =   vrăbiile.  în  pod.  Ce-1  drept  a  avut  şi  folos  de  pe   că  prea  îi  stătea  uşurel  pe  creştetul  capului.  Ca   de  lei,  preţul  a  trei  vaci  —  rdspunBe  din  vîrful  g
                urma  lor,  fiindcă  mai  de  mult,  cînd  ziua  de  mîine   şi  cum  i-ar  fi  fost  umplută  pe  dinlăuntru.  «Acolo
                                                            sînt  banii  mei  1“  —  îl  săgeta  ginul  şi  rămase  ca   buzelor,  şi,  cu  pălăria  pe  ceafă,  intră  în  coopera-  g
             g   le  era  tot  atît  de  nesigură  ca  şi  ciolanul  unui
                                                            vrăjit  cu  ochii  la  pălărie.              tivă.                                      g
             g   cîine,  cru  încropit  din  şaizeci  de  vrăbii  o  biată
                                                               —  Tu  ai  ceva,  Karikas.  Că  ti-ai  pierdut  cu­
             g   tocană  pentru  copii   care  tot  plînqeau  după  un   loarea.                           Trîntt  o  sută pe  tejgea.               g
             g   pic  de  carne.  Acuma  însă,  o  să  aibe  sus  pe  coş   —  De  unde  ai  cumpârct  pălăria  asta ?  —  Cinci  naţionale t  Dar  fără  uscături  în  ele,  că  g
             =   o  barză.  O  să  se  mai  g ăsească  ea  vreuna,  care  —  Pălăria  asta ?  La  tîrg . . ,  plătesc  cu  bani buni. . ,            g
                                                               r—  Ia  arat-o.                                                      lllllllllllllllllllllllNIItlUIIIIIIIIIIIIHIItiiîf
   25   26   27   28   29   30   31   32