Page 30 - Albina_1959_06

mu toamnă, Karikas. gj

*— Ho-ho 1 Pe-o vreme ca asta răcesc. E g
— He 1 Ce-i sub ea ?
g
— Capul — răspunse paznicul zîmbind şi ee s
semeţi ca o fată cu cunună de fecioară. — Port g
_ . . . Sumedenie de ardei graşi, roşii şi varză roşie r a g m e n t e de cincisprezece ani pălăria asia şi niciodată nu g
H înfoiată de pe pământurile gospodăriei colective ţi-a trecut prin cap să mă întrebi de unde am =
g se copseseră de mult, găinile şi gîştele fuseseră nu s-a aşezat încă în ccltă parte. Chiar de n-ai cumpărat-o. Măi, Karikas, parcă n-ai fi în apele g
g transportate, iar fabrica plătise bine şi sfecla de fi decît vreo barză văduvă sau orfană. tale. Ţi se cam rostogolesc ochii în cap. g
H zahăr. Preşedintele şi contabilul se întorseseră de Partea rea e alta însă : nevasta vrea să se Paznicul îşi potrivi pălăria pe cap. Ar fi tras-o g
g la bancă în zori, aducînd cu desaga banii pentru apuce de cheltueli. Ii umblă mintea să-şi ia radio, mai pe urechi, dar era ceva acolo care-1 î-mpie- g
g membrii colectivei. perdele, linguri de fier. Nu-i mai plac lingurile de dica. Karikas fu gata să-şi apuce prietenul de g
g Lucrurile s-au petrecut sîmbătă, într-o după- lemn. Au şase linguri de lemn, puse în chenarul gît, dar îşi aminti cd bătrînul îşi ţine tutunul g
g amiază cam înnorată. uşii, ea însă vrea să le audă zornăind cînd trage sub pălărie. g
§} Ferenc Karikas sta ţeapăn şi morocănos în faţa sertarul mesei. „Ei, astea mai pot să aştepte. — Nu vrei să-mi dai o ţigară ? — schimbă vorba g
H biroului contabilului cu mîinile împreunate, ca Intîi podelele, coşul, apoi îmbrăcămintea, cizmele, Karikas. ||
g pentru rugăciune, cu toate că nu-i vreun om bise- iar la anul, o să cumpărăm şi lingurile de fier". — Cu dragă inimă. |f
§ ricos şi nici nu-şi mai aduce aminte de dumnezeu Aşa se certa el în sinea lui cu nevasta, icrr Bătrînul băgă mîna în buzunar şi-i oferi lui g
g decît cine ştie cînd, ca de-o amintire îndepărtată cînd ajunse în dreptul casei se trezi din visare Karikas o ţigaretă dintr-o tabacheră de nichel, g
g| şi tot mai ştearsă. Dar nici nu stă cu mîinile în şi duse mîna la buzunar — banii nicăieri. nouă-nouţă, minunat împodobită. g
g sîn, aşteptînd să-i vină toate de-a gata. El a Karikas o aprinse dezamăgit. g
g izbutit să stea pe picioarele lui şi-şi simte viaţa — Aşa ceva n-a avut nici chiar popa — zise g
g asigurată. Poate tocmai din această pricină arată arătînd tabachera, şi-l fulgeră gîndul că asta g
g şi-acuma ca unul care stă să ia cuvîntul, să amu- de SUTO ANDRAS o fi fost cumpărată din banii lui, deşi ştia bine că g
| ţească toată lumea din jurul lui. Dar siguranţa In romîneşte de T. IANCU şi O. NEAMŢU nu se poate. g
g lui nu dură decît pînă să-i vină rîndul la împâr- — Mi-a adus-o din China fecioru-meu — se g
§§ ţeală. Iar din clipa cînd contabilul vesti : „ei lăudă bătrînul. — Cadou. . . Măi, Karikas, măi, pe g
g Ferenc, iată c-a venit şi rîndul nostru" — inima Repezi şi-a doua oară mîna în partea inimii, tine te scutură frigul. g
g lui dudui, tîmplele-i bătură, iar de-a lungul spi- de parcă l-ar fi puşcat. Buzunarul gol. Alb ca — N-ai găsit nimica aici lingă rudă ? g
g nării îi trecu o furnicătură uşoară şi plăcută, varul, se pipăi de sus pînă jos, întoarse buzu­ — Nu. Eu n-am găsit niciodată nimica. Alţii s
g Banii care se numărau acuma erau ai lu i. . . narul pe dos iar la urmă, îngrozit îşi scoase au avut întotdeauna noroc, eu nu. — Şi iar îşi g
g — Şase mii două sute patruzeci 1 Numără-i şl pînă şi pălăria, să caute şi-n ea. Nici urmă de potrivi pălăria pe cap. g
H| dumneata. bani : începu să mai caute încă o dată. Vîrî bu­ — Dar dacă ai fi găsit ceva, l-ai da înapoi, g
g Omul se încordă din toate puterile, precum zunarul la loc, îşi încheiă nasturii la suman, cui l-a pierdut ? g
g Toldi Mikloş, cînd doboară taurul. Dar nu se pri- rămase locului ca înţepenit, îşi mai aminti încă — Cum să nu i-1 dau înapoi. Ce-i al altuia, g
g cepea să numere atît de repede ca şi contabilul, o dată tot ce-a făcut de la început, cum a plecat, să fie al altuia. g
g Degetele lui erau groase, neîndemînatice, butucă- cum şi le-a potrivit toate, şi cu multă grijă — Jură, că n-ai găsit nimic. g
g noase. Timp de treizeci de ani, cît a tot rînit începu din nou să caute. „Numai să nu te gră­ — Ce-ai pierdut ? g
g gunoiul din grajdul preotului, n-a avut vreme să-şi *— Intîi jură. g
§§ îngrijească degetele. De asemenea, toată munca beşti. Linişteşte-te Karikas, că tot aici trebuie să — Nu mă jur. N-am obiceiul. g
g de zilier în frigul ce te pătrundea pînd la oase, fie undeva" — încercă el să se încurajeze, dar Cu o mişcare desperată, Karikas smulse pălă- g
§§ munca la piatră, la drumuri, la cosit, la pădure, degetele butucănoase şi începură să-i tremure, ria de pe capul paznicului. g
g — s-au adunat toate şi i-au îngreuiat degetele picioarele îl lăsaseră, iar inima lui bătea şapte- Iar de sub ea, se împrăştie pe jos o grămadă g
g noduroase. opt deodată. „Dumnezeule sfinte 1 I-am pierdut 1" de bani. Bancnote de-o sută, de douăzecişicinci, g
- Număra bătrînul ; se scursese mai de zece, zburară care-ncotro, ca frun- =
g bine de-o jumătate de ceas de cînd se zele care cad. Cîteva clipe Karikas ră- g
g tot mocoşea cu atîta groază de bani. mase încremenit cu ochii ţintă la bă- g
g Ba şi năduşise. Numărase banii, dar trîn, apoi se repezi la el şi începu să-l g
H tăcea neîncrezător. Ar fi plecat, dar nu siringă de g ît; nu se mai afla sub în- g
g se îndura. Contabilul văzu cum îşi tot rîurirea necazului, ci sub aceea a unei g
g suceşte gîtul şi-l întreba : mari, nesfîrşite dezamăgiri, că mai sînt g
= — Toţi îs ? Mîine să nu vii să mi încă asem enea oameni, care să gă- g
g te plîngi că ţi-am dat mai puţin. . . sească cîştigul lui de un an întreg şi =
§} Afară,"'Karikas se adăposti sub re- să nu i-1 dea înapoi. Bătrînul pufăi şi §j
g miza de maşini şi se aşeză pe ruda se- răsuflă din greu, se apără cu pumnii =
i. mănătorii — să mai numere o dată. O lui osoşi şi strigă după ajutor. «Vrei să =
g luă iar de la început. Dacă lipsesc, mă jefuieşti, ticălosule 1' „Mi-am găsit g
g contabilul n-e să-i poată spune, că i-a banii, banii mei, i-am pierdut aici şi nu =
g pierdut în drum spre casă, pe drum, mi i-ai dat înapoi, tîlharule 1“ — scrîşni g
g fiindcă îi va putea dovedi : «uite, dora- Karikas şi, lă3Înd gîtul bătrinului, în- g
g nule, nu m-am dus decît pînă colea, cepu să adune banii de pe jos. Bă- g
g am rămas aici, n-am făcut mai mult de trînul îl înhăţă pe la spate, începu să-l ==
g douăzeci de paşi, numai pînă sub re- izbească în glezne cu opinca, îl apucă =
g miză". O jumătate de ceas mai tîrziu, de suman şi-i strigă : g
g cînd în sfîrşit fu nevoit să constate că — Opreşte-te, nenorocitule. Uite-ţi g
g totuşi contabilul e om destoinic şi sigur banii aici în căptuşeală. s
g pe degetele lui, îşi şterse fruntea, ră- — Unde ? — se întoarse Karikas. g
g suflă din adine şi se-ndreptă din şale. Se dezbrăcă într-o clipă de suman, g
g De cum se ridică, i se păru cd lu-
g mea din jurul lui s-a făcut mai mititică, Ii rupse căptuşeala şi găsi acolo gră- g
g «Mă duc acasă şi trîntesc sumedenia mada de bani. Cei şase mii de lei ai g
g asta de bani pe masă". Ce se va pe- lui. Preţul a trei vaci. Perdelele şi co- g
g trece atunci ? Nevasta, soacra şi cei şui, cu cuibul de barză. g
g trei copii ai lui au să se uite la el, ca Banii îi găsise, dar de ruşine nu mai g
g sfînta Cecilia la dumnezeu. Totdeauna era în stare să scoată nici o vorbă, g
g i-au aruncat : «Zevzecule, aiuritule, cap Adună unul cîte unul şi banii bătrînu- g
g sec, uită-te la cei deştepţi, cum ştiu lui, şi îi curăţă de noroi. g
g să se învîrtă şi să aleagă smîntîna, — Nu te supăra, Mihaly. Iartă-mă... g
g numai tu nu te alegi niciodată decît cu
g zerul |u De cîte ori nu l-au umilit, cît Mi-am pierdut capul... g
g l-au mai jignit, numai fiindcă era bun Cu capul gol, zburlit, cu ochii injec- g
g la inimă, nu era iscusit şi pe deasupra taţi de indignare şi amărăciune, cu bra- g
g mai era şi sărac, şi nu rîvnea la bunul ţele tremurînde, bătrînul se aşeză pe g
g altuia. «Acuma, iaca şi dreptatea, oiştea semănătorii şi privi la Karikas g
g uite-o ici în buzunarul mare dinlăuntru al suma- — ţîşni mută durerea din el şi oa vlăguit se cu o nemărginită tristeţe. g
g nului meu !..." Că acolo vîrîse banii, şi-i şi ne- repezi înapoi spre remiză .. . — A ieşit la iveală dracul din tine — zise. — =
g tezise cu palma şi-i potrivise cu grijă, ca să le La remiză, pe locul de unde plecase, acolo Ai uitat cd mi-am primit şi eu partea mea. Tot g
g facă un culcuş bun şi de aceea partea stingă îi unde îşi numărase banii, şedea acuma, cu o bîtă
= stătea umflată gata-gata să pleznească. «He, he — mare în mină bătrînul paznic de zi. anul am lucrat, am trudit împreună, am avut In- g
g rîse în sinea lui. — Mi-am căptuşit sumanul Aşa — Care-i baiul, Karikas ? credere unul într-altul, iar acum, cînd te-ai văzut g
g căptuşeală, să tot ai, fire-ar să fie !“ — Nu-1 nici un bai. cu atîţia bani în mînă, te repezi să mă strtngi g
g Scoase de după ureche două mucuri de ţigară, — Te-a speriat careva? de gît. Ai şi ieşit din rîndul oamenilor. Nu mai g
g că — din economie — acolo se deprinsese să le — Nu . . . nu m-a speriat. . .
g lipească la păstrare pe cele mai groscioare. Le — Stai jos, odihneşte-te. ştii decît de tine. g
g frecă în palmă le răsuci în hîrtie de ziar, aprinse Karikas nu stătu jos. Cu privirea lui speriată — Nu te supăra, M ihaly. . . îl imploră Karikas. g
g ţigara şi începu să se otărască : mătură de la un cap la altul remiza, luă la cer­ — Iartă-mă . . . g
cetare şi pe bătrîn, cum îi arată buzunarele, oare
g — Ei, să mai aud şi-acuma că zevzecule şi ză- Atîta mai era în stare să spună într-una, su- g
g naticule, să mai vedem şi-acuma cine alege smîn- din ele e mai umflat, deoarece numai el ar fi grumat de ruşinea grozavă care 11 cuprinsese, g
g tîna înaintea mea 1 O să vedeţi voi cum o să arate putut să-i găsească. „Banii mei sînt la el şi nu
g casa mea peste patru săptămîni. Am s-o podesc, mi-i dă înapoi 1" — se înspâimîntă Karikas şi ochii Intise braţul spre bătrîn şi, chinuit, zîmbi încurcat, g
g şi-o să arate ca a popii, iar cînd mi s-o urî şi am să lui vărsarâ seîntei, cînd se uită la bătrîn. încercînd să-i apuce mîna. =
g mă plimb prin ea cu mîinile la spate o să răsune — Măi ce te uiţi la mine ? — Nu mă supăr . .. fiindcă ai fost om sărac şl g
g toară casa Patul pus pe ţăruşi o să-l aruncăm — Iac-aşa, mă uit. .. aştepţi de treizeci de ani ziua asta — se îmbună g
g la gunoi Am să scot ţăruşii din pămînt să nu — Te-au gonit de-acasă ? paznicul, rînduindu-şi banii la loc în pălărie. — g
g înflorească salcia sub mine. Iar prin acoperiş am — Pe mine ? Ştii, îi pun aici, că acuma md duc acasă şi ne- g
= să ridic un coş. Roşu. Să nu mi se mai adune — Aşa mi se pare . .. Arăţi de parcă ai fi vasta md întreabă : „Ei, unde-s banii ?" «Nu-s, g
g fumul în casă, de tot lăcrimam, de cîte ori vroiam fost izgonit de undeva. zic eu. nu mi-au dat". Atunci ea începe să-mi g
g să ne încălzim ca şf cum am fi tot jelit vreun Karikas dădu din mină şi nu ştiu ce să mai scotocească buzunarele, iar eu îmi scot p ă lă ria ... g
= mort în casă Iar pe coş o să-şi facă cuibul zică. Dacă i-ar trăda bâtrînului ce nenorocire gro­ Hehe ! O pun niţel pe jăratic pe bdtrînă- =
g barza 1 zavă l-a lovit şi s-ar lăţi vestea toată lumea ar
începe să caute prin curte, prin qrădină, cineva Şi rîse la gîndul acesta cu o bucurie de copil. =
g Barza 1 Zîmbi. Că s-a gîndit la barză. Cum de fot i-ar găsi banii, dar nu-i sigur că i-ar şi da Karikas porni spre casă zdrobit, dar pe drum §§
g nu şi-a făcut niciodată cuib pe casa lui, deşi înapoi. A mai auzit el de-a3tea.
II apucă iar o voioşie grozavă. Pînă să ajungă g
g încă de tînâr a dorit-o mereu. Iar berze s-ar fi Aşa că cercetă buzunarele bătrinului numai în dreptul cooperativei, merse de parcă toată g
g găsit, numai coş n-avea. Si nici fîntînă cu cum- din ochi. Toate erau însă turtite. Sub suman
n-avea pieptar aşa că nu-i putuse ascunde acolo. lumea ar fi fost a Iul . . . g
g până Şi nici grajd, ca măcar rîndunelele să ciri- Nu erau nici sub cămaşă, că dacă ar fi fost
g pească în jurul lui. Nu se adunau la el decît acolo, s-ar fi văzut Numai pălăria era suspectă, — Cum stai, Karikas ? — îl întrebă careva. =
— Bine 1 Chiar adineauri am pierdut şase mii g
= vrăbiile. în pod. Ce-1 drept a avut şi folos de pe că prea îi stătea uşurel pe creştetul capului. Ca de lei, preţul a trei vaci — rdspunBe din vîrful g
urma lor, fiindcă mai de mult, cînd ziua de mîine şi cum i-ar fi fost umplută pe dinlăuntru. «Acolo
sînt banii mei 1“ — îl săgeta ginul şi rămase ca buzelor, şi, cu pălăria pe ceafă, intră în coopera- g
g le era tot atît de nesigură ca şi ciolanul unui
vrăjit cu ochii la pălărie. tivă. g
g cîine, cru încropit din şaizeci de vrăbii o biată
— Tu ai ceva, Karikas. Că ti-ai pierdut cu­
g tocană pentru copii care tot plînqeau după un loarea. Trîntt o sută pe tejgea. g
g pic de carne. Acuma însă, o să aibe sus pe coş — De unde ai cumpârct pălăria asta ? — Cinci naţionale t Dar fără uscături în ele, că g
= o barză. O să se mai g ăsească ea vreuna, care — Pălăria asta ? La tîrg . . , plătesc cu bani buni. . , g
r— Ia arat-o. lllllllllllllllllllllllNIItlUIIIIIIIIIIIIHIItiiîf