Page 31 - Albina_1959_06

DUPĂ PRIMA ETAPA 2 )eoe tot 7>ei »c iot

A CONFERINŢEI DE LA 6ENEVA

încă din primele zile ale lucrărilor conferinţei de la Gene-
1! va au ieşit la iveală adevăratele intenţii cu caxe au venit la
• ’ conferinţă miniştrii de externe occidentali. Aceste intenţii,
]' străine de dorinţa sinceră de a se rezolva Pe cale paşnică
.. problema germană, au fost ambalate în învelişurile rigide şi
•’ nerealiste ale ,,planului-pachet“ şi scoase una cîte una din
]' numeroasele „pacheţele" pentru a încîlci şi mai tare actuala
situaţie internaţională şi pentru a face imposibilă ajungerea
•' la un acord. Ambalajul s-a dovedit a fi însă destul de nere-
ziştent şi. în timpul desfăşurării tratativelor, planurile con-
.. trare năzuinţei popoarelor n-au mai putut fi camuflate. Ast-
" fel, opinia publică mondială şi-a dat pe deplin seama că pu-
terile occidentale urmăresc să împiedice încheierea Tratatu-
.. lui de pace cu Germania, inclusiv menţinerea regimului de
" ocupaţie din Berlinul occidental, să zădărnicească ţinerea Piaţa din lata pa­
]! conferinţei la înalt nivel.
vilioanelor con­
Trimiţîndu-şi delegaţii cu astfel de planuri negativiste, pu-
1 ’ terile occidentale se aşteptau că Uniunea Sovietică o să se strucţiilor mecani-
• • mulţumească să ia act şi să condamne refuzul miniştrilor oc- îr;* ce gi a industriei
" cidentali şi cu asta conferinţa de la Geneva să eşuieze.
‘' In cursul tratativelor delegaţia sovietică a dovedit însă cu chim ice a Expozi-
• • prisosinţă dorinţa fermă de a face totul ca problema germană
, 1 să fie soluţionată în mod just, atît în interesul poporului german „ * 'ie; realizărilor e-
!, cît şi a tuturor popoarelor din Europa. Sint cunoscute propune- conom iei naţiona­
• • rile prezentate de A. A. Gromîko, la 9 şi 10 iunie, propuneri
\' care veneau în întîmpinarea puterilor occidentale şi care au le a U.R.S.S.
.. arătat întregii lumi eforturile perseverente pe care le face
• ■ Uniunea Sovietică — apărătoare fermă a nobilelor idealuri de
" pace şi progres ale omenirii. Miniştrii de externe occidentali
., au respins şi aceste propuneri binevoitoare şi judicioase, adu-
• cînd fel de fel de „argumente" care, bineînţeles, nu aveau
)' nici un temei. Fiind puşi în această încurcătură, reprezentan-
. ţii occidentali care se agaţă de menţinerea regimului de ocu-
■ • paţie din Berlinul occidental — focar de încoTdare, de acte
]' subversive şi spionaj — au încercat atunci să susţină că Construit în U. R. S. S.
.. aceste propuneri „au un caracter ultimativ". Văzînd că po-
• • ziţia lor negativistă nu mai poate fi justificată în nici un fel,
' ‘ delegaţii occidentali au mers şi mai departe şi au prezis sfîr- Pe emblema Expoziţiei reali­ de B. N. BOGDANOV tul lor, nici literatura lor, nici
.. şitul apropiat, fără nici un rezultat, al tratativelor. zărilor economiei naţionale a directorul Expoziţiei realizărilor dreptul La învăţătură şi la viaţă,
U.R.S.S.. deschisă la Moscova simt în prezent popoare culte
^ [ Delegaţia sovietică a demonstrat, cu argumente concrete, economiei naţionale
,. puternice, că noile propuneri ale statului sovietic nu repre- în ziua de 16 iunie a-c., se pot a U.R.S.S. şi civilizate. Astăzi, noi demon­
observa lesne
siluetele
unui
zintă de loc un „ultimatum", ci dimpotrivă oferă o bază pre- străm roadele participării crea­
" ţioasă de discuţii. Din nou occidentalii au fost puşi în în- muncitor, a unei ţărănci, a unui toare a tuturor popoarelor
.. curcătură, şi pentru a salva această situaţie de impas în care constructor. Ele simbolizează noastre, la crearea unei tehnici
au ajuns, au încercat să împacheteze într-un nou ambalaj colaborarea creatoare .a mili­ noi, la crearea belşugului în
" poziţia lor rigidă, răspunzînd la 16 iunie printr-un „document" oanelor de oameni sovietici pildă maşinile agricole. Din cele mai variate domenii ale
.. prezentat delegaţiei U.R.S.S. Intr-adevăr „documentul" a fost care au cucerit gloria de care cele prezentate la noua expozi­ economiei naţionale. Acestui
• ■ prezentat într-o formă nouă, în 575 de cuvinte, dar în fond se bucură astăzi minunata ţie 170 sînt tipuri nou croate si lucru îi sînt închinate cele 15
cei care doresc pot învăţa tot
noastră patrie. Lor, acestor con­
el expunea vechea poziţie neconstructivă a celor trei pu- pavilioane republicane şi multe
< teri occidentale în problema Berlinului occidental. „Docu- structori şi colhoznici, acestor aici cum trebuie să le folo­ alte pavilioane.
mentul" a mai fost prezentat şi cu speranţa că Uniunea So­ muncitori şi chimişti, creatori­ sească. Pe exponate stă scris:
li vietică se va convinge de inutilitatea discuţiilor şi va părăsi lor a tot ce vedem azi şi a tot Mai mult decît atît. Expozi­ „Construit în U. R. S. S."
ce vom vedea
mîine
• ■ conferinţa. le este închinată noua Absolut oe toate expo­
11 Şi de data aceasta occidentalii s-au înşelat. A. A. Gromîko, expoziţie. Ei sînt în r ~ natele orasului-grădi-
• • in numele guvernului sovietic, a venit la 19 iunie cu o nouă acelaşi timp şi organi­ nă s-ar putea pune
] ’ iniţiativă, propunînd un acoTd cu privire la reglementarea ei. f Adevărata poezie marca vremii noastre
11 provizorie a problemei Berlinului occidental. zatorii si oaspeţii măreţe: „Construit în
Si aici găsim trăsă­ ajunul comunismului".
' 1 Miniştrii de externe occidentali epuizînd întreaga gamă a
11 „argumentelor" n-au mai putut minimaliza şi denatura sensul tura caracteristică : de IGOR KOBZEV Da. toate acestea sînt
• ■ adevărat al propunerilor sovietice. Sub presiunea crescîndă poporul este şi elev si o creaţie a mîinilor o-
]' a opiniei publice mondiale, delegaţii occidentali n-au avut profesor î Simţi bucuria în jur revărsată ? mului sovietic. Si tot
11 curajul să-şi exprime pe faţă lipsa oricărei dorinţe de a con- Teritoriul expoziţiei Cîntu-i mai vesel şi rîsul mai plin. ce este prezentat aici
• • tribui la rezolvarea problemelor în discuţie şi atunci au cerut este de 211 hectare. Ochii mai limpezi sînt parcă, şi iată este de pe acum dat
] [ întreruperea tratativelor pînă la 13 iulie a.c. Cererea puteri- Expoziţia mondială de Parcă-i mai albă şi cupa d« crin... în folosinţă, a intrat
1 lor occidentale dovedeşte cu prisosinţă şubrezenia poziţiei la Bruxelles, unde Totu-i schimbat de vreo mină măiastră î. în viata noastră. în
■ • negative pe care au adoptat-o de la începutul lucrărilor con- erau reprezentate 54 Varsă lumini oceanul ceresc ? industria noastră, In
] ’ ferinţei şi care nu poate rezista în faţa presiunii ferme a de tari ocupa o supra­ Nu ! agricultura noastră.
• > popoarelor care năzuiesc spre pace şi progres. faţă mai mică. Pe te­ S-a deschis Expoziţia noastră 1 Tara construieşte co­
!' Opinia publică mondială speră că în timpul acestei între- ritoriu! expoziţiei sînt Marile noastre izbînzi strălucesc ! munismul. Ideile celui
*' ruperi puterile occidentale vor analiza din nou propunerile 71 de pavilioane. Din­ Cît de măreţ ne e drumul ! Ce drept e I de al XXI-lea Congres
], sovietice şi că tratativele ce vor reîncepe la 13 iulie se vor tre acestea 18 sînt cu Mîndră ni-i marca pe nichel şi crom.., al P.C.U.S. însufle­
totul noi. In ce pri­
■ încheia cu rezultatele aşteptate de toate popoarele iubitoare veşte exponatele, nu­ Toate aceste maşini înţelepte ţesc pe cei care au tri­
', de pace din întreaga lume. Omul le face cu gîndul la Om I mis cele mai bune fa­
mai în domeniul in­ bricate la Expoziţia
> ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ dustriei si al transpor­ Totul în iur îţi desfată privirea. de la Moscova, pe cei
tului ele ating cifra de Totu-î gigantic şi nemaivăzut. care de pe acum în­
Ştiu că zidind pe pămînt Fericirea,
Pentru consolidarea păcii 36.000, dintre care Multe maşini vom avea de făcut 1 trec pe crescătorii de
3.600 de maşini mari
de
si strunguri. Dacă a- Unii vor spune : poetul să scrie vite din statele care
peste ocean
si
în Europa dăugăm la această ci­ Nu despre fier Despre lună şi brazi t..« mîine vor pune în
fră 500 de tractoare, Nu 1
Desfăşurarea de zl cu zi a eve- „Delegaţiile U.R.S.S. şi R.D.G. combine şi alte maşini In maşini e acea Poezie funcţiune cea mai
mare hidrocentrală din
nimentcilor internaţionale oferă — se subliniază în comunicat—■ agricole ou aproape Pe care-o trăieşti în avîntuî de azi 1
opiniei publice mondiale noi şi constată cu regret că cele trei 400 de denumiri si t In romîneşte lume cea de la Kras-
noi dovezi grăitoare ale con­ delegaţii occidentale n-au accep­ dacă privim de la f de M. DJENTEMIROV noiarsk. Pe cei care
secventei politice de pace a tat la Conferinţa de la Geneva înălţime întregul oraş- _ înaltă oraşe şi stu­
ţărilor lagărului socialist. O propunerile privitoare la pregă­ gTădină cu numeroa­ diază posibilitatea ob­
expresie concludentă a a- tirea şi încheierea Tratatului de sele lui eleştee, ne apare lim­ ţia oglindeşte minunatele rezul­ ţinerii reactiunilor nucleare di­
cestei politici o constituie şi re­ pace cu Germania". După cum pede uriaşul avînt şi marea tate ale dezvoltării armonioase rijate. Partidul leninist duce
centul comunicat cu privire la se ştie, delegaţiile occidentale frumuseţe a perlei capitalei a întregii constelaţii a republi­ poporul spre comunism Pe dru­
vizita de prietenie a delegaţiei au ridicat fel de fel de obstacole noastre — Universitatea popu­ cilor noastre sovietice, oglin­ mul acesta vom atinge succese
de partid şi guvernamentala a în calea soluţionării acestei pro­ lară. deşte înflorirea culturilor na­ nemaivăzute I Noua expoziţie a-
R.D. Germane în U.R.S.S. bleme, urmărind extinderea do­ Universitatea populară... Da, ţionale ale popoarelor înfrăţite. rată cu prisosinţă că pentru
In cadrul convorbirilor şi tra­ minaţiei militariştilor germani numele acesta moştenit de ta Astăzi nu mai este vorba nu­ obţinerea acestor succese vom
tativelor care au avut loc între pînă la Oder şi Neisse, legali­ fosta Expoziţie agricolă unio­ mai de faptul că popoarele care avea destulă minte, voinţă, pu­
cele două delegaţii s-au discutat zarea şi continuarea înarmării nală caracterizează de minune altădată nu aveau nici alfabe­ tere şi talent!
probleme privind situaţia inter­ aţomîce a R.F. Germane, precum şi noua expoziţie. Realizările
naţională, asigurarea securităţii ş' includerea întregii Germanii economiei naţionale a U.R.S.S.
în Europa, situţia din Germania în N.A.T.O. din ultimii ani nu numai că
şi Berlinul occidental, dezvolta­ Animată de dorinţa sinceră stîrnesc un sentiment de admi­ P E S C U R T
rea continuă a colaborării prie­ de a se asigura pacea şi secu­ raţie şi legitimă mîndrie, ele
teneşti dintre cele două ţări, în­ ritatea popoarelor dtn Europa, te îndeamnă să te gîndeşti la © La 21 iunie a • La invitaţia a fost terminată
deosebi în domeniile economic R.D. Germană a venit cu o nouă ziua de ieri şi la cea de avut loc la Poznan C. C. al P. C. din construcţia a două
şi tehnico-ştiinţific. şi valoroasă iniţiativă propunînd mîine. A fost o vreme în care (R. P. Polonă) în­
Referindu-se la actuala situa­ ca între cele două state germane Rusia era ţara sărăciei şi a chiderea celui de-al R. Cehoslovacă a cuploare cu o ca­
ţie internaţională şi la rezolvarea să se încheie un tratat de nea­ plugului de lemn. Astăzi. Ţara 28-lea Tîrg inter­ sosit ia Praga o pacitate anuală de
paşnică a problemei germane, gresiune care, fără îndoială, ar Sovietelor este cunoscută în lu­ naţional. R. P. Ro- delegaţie a Parti­ 200.000 tone. La
comunicatul arată că cea mai contribui la îmbunătăţirea rela­ mea întreagă datorită rachetei dului Muncii din construirea acestor
scurtă oale care duce la consoli­ ţiilor dintre cele două Germanii sale artificiale, datorită atomu­ mînă, care a par­
darea păcii în Europa şi care şi la lichidarea „războiului rece" lui folosit în scopuri paşnice. ticipat la acest tîrg R. P. Albania care două cuptoare un
înlesneşte renaşterea naţională pe continentul nostru. Vizitatorii străini de altădată cu un centru de va face o vizită de aport deosebit l-au
a Germaniei ca stat iubitor de In încheierea comunicatului se informaţii şi tran­ prietenie în Ceho­ adus şi tehnicienii
pace este încheierea Tratatului subliniază faptul că guvernele nu prea aveau ce învăţa la comerciale, slovacia. romini care au aju­
de pace cu Germania şi curma­ Uniunii Sovietice şi R.D. Ger­ expoziţiile ruseşti, ca. de pildă, zacţii
rea situaţiei anormale din Ber­ mana „vor întări şi de acum cea din Novgorod, unde se a- a încheiat contrac­ tat ta elaborarea
linul occidental. Sînt cunoscute înainte prin toate mijloacele uni­ răta cum trebuiesc împletite te pentru livrarea © Zilele acestea, proiectului cuptoa­
prevederile proiectului Tratatu­ tatea lagărului socialist deoarece opincile sau cum trebuie dără- de produse chimi­ la fabrica de ci­ relor şi la monta­
lui de pace cu Germania propus !n această unitate ele văd o ga­ cită lîna. Astăzi, însă, au într- ce, agroalimentare, ment din Seung- rea instalaţiilor pri­
de Uniunea Sovietică de comun ranţie sigură a dezvoltării paş­ adevăr ce învăţa privind noile maşini, material hori, din provincia mite din R. P. Ro-
acord cu guvernul R.D.G. şi pre­ nice a ţărilor lor, a menţinerii soiuri de grîu, avioanele de
zentat spre discutare conferin­ şi consolidării păcii în intreaga tipul „TU-104“, ori puternicele lemnos etc. Phenianul de Sud. mină.
ţei de la Geneva. lume*. srncirofazotroane 1 Să luăm de