Page 32 - Albina_1959_06

S-a aprins lumina-n sat.»

S-a aprins lumina-n sat,
Satu-ntreg s-a bucurat.
Totuşi, rîzi de unii care
Sînt porniţi pe... supărare î
Că e satul luminat.
Stă Gheorghiţă îmbufnat
Ocolind vîlceaua-ntreagă
După doi obraji de fragă,
Fiindcă m'rndra la portiţă
Nu-i mai poate da guriţă
Că mi-o văd luminile
Şi mi-o rid vecinele.
S-a aprins lumina-n casă.
Toată lumea-i bucuroasă.
„Supărat" e doar Culaie
Din copaie
Că nu poate-n mîini să prindă
O „gutuie" prinsă-n grindă.
S-o mănînce-ori să se joace
C-altfel nu e chip şi pace 1 „PROFESORUL”
S-au aprins lumini şirag... — Ce rezultat ţi-a dat? 1 CINSTIREA FRUNTAŞULUI...
Şi-n căminul nostru drag — Tot satul colectivizat. — Iţi mulţumim pentru gri'ja care ne-o porţi.
Ca un bec ce luminează Răsplata: la împărţirea avansului...
Astăzi un film... vechi rulează. (Desen de N. CLAUDIU) (Desen de ADRIAN DRAGOMIRESCU)'
,,Vechi“ pentru vecinul meu
Tractorist la semeteu
Care-i foc de... supărat, Panou de onoare
Pentru că, dragi cititori,
Filmul l-a vizionat Corul căminului cultu­
Acas' la... televizor! ral din comuna Blăgeşti,
S-a aprins lumina-n sat. raionul Buhuşi, s-a pre­
Satu-ntreg s-a bucurat. zentat bine pregătit în
Cum să nu rîzi de cei care cadrul celui de al 5-lea
Sînt porniţi pe... supărare ? 1 concurs. Schimbarea foarte sugestiv: „Roada",
„Supărare" de-aşa soi, Corul vostru-a repurtat Adică, ,,Roada“ va rodi. Dar...
' Să tot fie pe la noi 1 un succes răsunător; meniului sau.., (o, de n-ar fi acest ,,dar“!) iată
iar noi, cei care-am aflat, că „Roada" s-a dovedit a fi
P. TELE/VIAN vă felicităm... în cor! 250 de oi ale gospodăriei co. stearpă, nerodiitoare. După cum
lective din Merişi, raionul Stre-
haia, împreună cu surorile
noastre caprele, vacile şi alte
dobitoace mai mari, fac pe
această cale o plîngere către
Unchiul Din şi „ muştele ii consiliul de conducere al co­
lectivei prin care reclamă că
le-a apucat dorul de măsele
’ Pe unchiul vecinului meu, Buduroaiele astea ale matale îs — Ce faci cu-atîta bănet, ne­ şi o strepezeailă a danturii ce
Marin, îl cheamă Din. Nici de pe timpul lui Pazvante. poate ? l-ai luat cu împrumut ? se soldează cu o amărăciune
Dinu, nici Dinescu, nici Dinu- — Ce-ai zis ? — se răsti un­ — I-am luat pe ,.apa“ pe generală a limbii ţi a cerului
lescu. Scurt pe doi : Din ! Şi chiul Din. gurii. Motivul principal al ace­
numele pare dintr-o bucată, aşa — Ce-ai auzit — răspunse care o dau chiar acu’ Ia... stei boli se trage din mej-
cum e şi unchiul Din. Pînă Marin. — Acuma, e vremea contractare. Ia gustă, să vezi dreala şi rosul pomişorilor să"
acum cîţiva ani, i se dusese stupilor sistematici. Trebuie să cum îi I diţi în primăvară cu multă mi.
vestea peste şapte sate că ar lucrezi ca la carte. Şi albinelor Unchiul Din gustă o dată, de gală de colectivişti în noua lor Spuneam, i s-au pus „Roadei" de
fi, chipurile, cel mai bun prisă- le place învăţătura. două ori, de trei ori... In loc livadă. Cum timpul este priel- toate. Numai articole au uitat
car. Că albine harnice ca ale — Să piei din ochii mei —* să simtă dulceaţa mierii, gura nic urcării lor la munte sau la tovarăşii de la Bixad să-i pună.
Iui n-are nimenea. Toţi din sa­ se oţărî unchiul Din. — Auzi, i se făcu parcă pungă, de stre- deal, ele, oile, împreună cu su. Au uitat o zi, au uitat două, au
tul Ciobani (regiunea Piteşti), cine mă-nvaţă pe mine albină- pezeală. Plecă abătut către rorile lor mai mari şi în deo-: uitat nouăzeci şi nouă... Şi tot
îi purtau un deosebit respect. ritul ! Eu, care fac aşa cum casă. A doua zi, se duse la co­ sedi căpriţele şi alte rozătoare, aşa, azi, după un an „Roada"
Unchiul Din păşea ţanţoş, ne­ am apucat de la tata şi cum a lectivă, Ia nepotu-său, rugîn- a ajuns... roasă de vînturi şl
voie mare. Iată însă că ci­ apucat şi el de la... du-1 să-i „sistematizeze" şi lui soare, de ploi şi de... nepăsare.
neva îndrăzni să-i ştirbea­ — De la bunicul, străbunicul, buduroaiele. Acum, unchiul Din Şi pe drept cuvînt, corespon­
scă niţeluş din „prestigiu", stră-stră-stră... merge pe uliţă tot ţanţoş, ne­ dentul nostru voluntar Victor
din „autoritate". Şi, culmea, — Să taci, atîta îţi spun 1 voie mare. Al mai bun prisăcar Citiriu se întreabă : „Oare pe
acel „cineva" era taman ne­ Toată lumea mă ştie că eu, Ion e însă nepotu-său. Dar, ori de
potul său, Marin. Marin cîte ori are prilejul (cînd nu-i cei care ar trebui să se ocupe
Mutu. In ciuda faptului că-1 St. R. Din... din Ciobani, sînt nici nepotu-său de faţă şi nici de ea, nu-i... roade de loc fap-
chema „Mutu", Marin era un de-atîţia ani... casierul de Ia cooperativă, care tul că „Roada" nu dă... roade ?
vorbăreţ şi un ghiduşar fără Şi nepotul se apucă de lucru ştie toată tărăşenia), le spune
pereche. cu stupii sistematici „ca la MARIA STANCU
carte". Acum doi ani, cînd a celor din jur, cu mindrie:
— Ce-ţi mai fac muştele, un­ — N-am trăit degeaba pe
chiule? — l-a întrebat o dată recoltat prima miere, nepotul lume. Mi-am lăsat moştenitor in
l-a poftit şi pe unchiul Din să
nepotul.
fie de faţă. Cînd au început să loc. Marin, nepotu-meu, îmi face stricătoare, roagă consiliul de
„Muştele", în limbajul un­ curgă şiroaie din faguri, un­ cinste. Eu l-am învăţat mese­ GrKiicîiori
chiului Din. însemnau albinele. chiul Din a zis neîncrezător : ria. Da, da, da, mereu îi spu­ conducere ca o dată cu...
Cînd le rîzgîia, le spunea — Ha, ha, ha, nu mă păcă­ neam : azi, băiatule, nu mai schimbarea atitudinii fată de Tinerică şi nurlie
„musculitele tatii". Şi „muscu- leşti tu pe mine, pezevenghiule! merge cu buduroaie ca pe avutul obştesc, să le schimbe Vara poartă pălărie
liţele tatii" în loc de recunoş­ A; pus apă şi-acuiina zici că-i timpul lui Pazvante. Azi, taică, şi lor... meniul'. Toamna însă de bătrînă
tinţă îl înţepau pe „tata" pînă miere... se lucrează ca la carte. Da, da, Ii cad dinţii în ţărînă I
îl făceau să suduie, numindu-le aşa i-am spus. Ce, nu credeţi ? „R oada" nu dă.* (iniaioos o a jo o fj)
zile,
nepotul
Peste cîteva
„gîngănii afurisite". făcu ce făcu şi-! chemă din Şi unchiul Din spune cu atîta ro ad e !
— Păi, ce să Tacă ? — răs­ nou pe unchiul Din pe la „stup- convingere vorbele astea, incit Şade-n sat pe-un par, turceşte
punse unchiul Din. — Miere chii sislimatici". De data asta, le crede şi el singur... La cooperativa din Bixad, ra­ Nenea Stan şi povesteşte.
fac I Apoi îşi mai drege glasul.
casierul cooperativei, de faţă, îi ionul Oaş, s-a pus acum un an
— Care miere, unchiule? Fac numără lui Marin una cîte una ION CRUCEANA o gazetă de perete. I s-a pus Şi ne spune cît e ceasul I
atîta, cit să te lingi pe degete. treizeci de sute-n cap. corespondent voluntar şi geam, şi chenar, şi un titlu Uruoznaa)
ISRRÂVILE LUI ÎLIE CIOClRLIE (19) F. CALAFETEANU
Corespondentul nostru voluntar C. Boboc l-a invitat pe Ilie Ciocîrlie în comuna Romîni, Buhuşi, pentru a găsi o... soluţie mai practică în privinţa
bibliotecii care e purtată mereu pe drumuri, neasigurîndu-i-se un local corespunzător.

La început au cărat-o cu braţele şi Apoi. fantezia şi-a spus cuvîntul: Totuşi, targa s-a do-vedit un pro- Ilie însă — spirit novator — a
Cu desaga... căratul cu pătura se făcea mai re- cedeu mai nimerit. transformat biblioteca în... cărucior.
pede... Soluţia ideală ar fi însă ca sfatul
popular să-i asigure, în sfîrşit, biblio­
tecii un domiciliu stabil. 1
REDACŢIA: Bucureşti Piaţa „Scînieil", Tel I7b0,l0 I7h0 20 I7WM0- ABONAMENTE: 7,(K) tet anual Taxa poştală plătită în numerar eoni. aprobării Dir. Generale
P.T1.R. Nr. 17.933/942. Abonamentele se lac la oficiile poştale, prin tactorii poştali şi diluzorii voluntari. TIFARUL: Combinatul Poligrafic Casa Scinteii ,1. V, Stalin"