Page 10 - Albina_1959_07
P. 10
I N T E C U L C E L N Q !
Ialomiţa a mişcat ani îndelungaţi — Da’ tu... dumneata, de unde-oi
roata morii lui Rizescu. Ialomiţa a fi ? — nici n-o cunoştea
mişcat mai tîrzior turbinele pentru La război, asoultindu i frăraîntul,
războaiele de ţesut pe care acelaşi urmărind goana suveicii s-a călit
bogătaş le-a îngrămădit o dată cu Maria Motoc, fiica unuii miner de la
primii muncitori intr-o magherniţă. Şotînga, silită de mizerie să mun
Iarna degerau afară fârîmînd gheaţa cească de la 14 ani. Acum vorbea şi
rîului cu- maiurite pentru a stoboxi vorbele parcă erau bolovani care se
apa spre războaie. Vara în schimb rostogolesc în hău. Ele anunţau pa
cînd apa seca n-aveau ce să mai tronului începutul sfÎTşitului puterii
facă. Ţesătoarele stăteau cu mîinile sale. Trei ani mai tîrzdu, după ce
încrucişate într-o aşteptare mută şi ţesătoria a fost preluată de munci
desperată, fiindcă li se micşora cîşti- tor;, au început Maria Motoc şi tova
gul şi aşa mai de nimic. Se mai răşele ei drumul spre culme. Faptul e
spune că nevasta patronului trecea consemnat în cartea de aur a uzinei
atunci ca o furie printre ţesătoare şi unde se află numele ei şi al altora,
le ocăra, le tîrnuia de păr că trîndă- scoase pentru totdeauna din anoni
vesc. mat. Scrie ai<# că Maria Motoc e
Toate acestea par oa o clipă de în fruntaşă de şase ani în şir. Asta în
tuneric pe crugul vremii. Slugile ăe seamnă, cu alte cuvinte, că de tot
atunci privesc azi în jur cu mîndiie atâta timp dă pînză bună, că le dă
şi cutezanţă. Au şi la oe. Ln cei 15 dăceşte pe cele tinere şi le învaţă
ani care au trecut de la primul ,,23 meseria, că în viaţa obştească se in Aspect din secţia de ftaiere a filaturii „Dacia" Bucureşti.
August”, locurile acestea şi-au alcă teresează de odihna tovarăşilor pe
tuit o altă geografie. La Doiceşti, în care îi trimite în staţiuni, de hrana
apropiere, coşurile înalte ale vestitei muncitorilor, de sănătatea copiilor.
termocentrale zvîrle spre cer, ziua şi Mai aflăm, pe căi particulare, că a puit ce ar fi fost ele dacă regimul ci* alături. Cit de sfielnică şi temă
noaptea, trîmbe de fum. E una din fost în Uniunea Sovietică în călăto nostru nu le-ar fi slobozit din robia toare era la început! Şi acum...
marile construcţii ale planului de e- rie de plăcere, că a străbătut ţara şi capitalului. +
lectrificare. Ea îşi trimite efluviile îi e plan sufletul de frumuseţile ei, Stela Zamfir, preşedinta comitetu E aici o pînză numită „Soarele şi
de tortă şi lumină în cele patru zări. că-şi construieşte o casă nouă din lui de întreprindere, e filatoare, pre st ei ele". Privtită dintro latură, pe
Pornind de aici se avîntă în văzduh câştigul ei de muncitoare fruntaşă. şedintă aici, cum am spus, deputată pînză se desluşesc în luciri puterni
suspendate pe izolatoarele de cera Peste 300 de analfabeţi număra în Marea Adunare Naţională şi ma ce razele soarelui. E un model de o
mică, cunoscutele trei fire de aramă fabrica cu 15 ani în urmă. Cînd pri mă de copii. Le îndeplineşte pe toate desăvârşită măiestrie artistică, năs
ale liniei de înaltă tensiune. Una din meau leafa puneau degetul cel gros cit se poate de bine. Nu dă nici una cocit aics în fabrică.
ele se îndreaptă spre combinatul şi de fiecare dată aveau sentimentul, din îndatoriri peste cap că nu stă în „Ca zefirul nostru, ca olandina
textil „Constantin Ivănuş" din Pu uitîndu-se pe hîrtiile acelea cu sute firea ei de muncitoare şi comunistă. noastră, nu găseşti uşor” — spunea
cioasa şi pune în mişcare sutele de de semne neînţelese, că sînt înşelaţi S-o vedeţi cum priveghează naşterea fata din seciia de ambalaj aplicînd
războaie şi agregate. Combinatul se Acum Maria Rimbu e maestră ajun firului subţire de bumbac, cum vor pe mărfuri cunoscuta etichetă triun
măreşte cucerind noi suprafeţe de să aici din simplă ţesătoare. Ea con beşte ou sutele ei de alegători des ghiulară a combinatului textil din
lucru. Va fi gata în curînd 6 nouă duce munca a 3? de oameni. Lina pre cîte nevoi sînt, cum îşt strînge Pucfioasa. Ii răzbătea în glas mîndria
hală de filatură modern utilată. Nu Şerban, priceputa meşterită din sec seara copiii în braţe. E în toate cea pentru marca fabricii lor. O ascul
se mas recunoaşte nimic din tot ce-a torul 17, se pricepe de minune la mai curată patimă şi putere de dă tam şi-i dam dreptate. Tot ce se vede
fost. Dezvoltarea uzinei trage după îndepărtarea incidentelor tehnice. ruire. aici e opera lor, a unor oameni ridi
sine pe cea a oraşului. Au rămas In Ana Mocanu, maestră şi ea, urmă Ţine în mină, cînd povesteşte, o 1- caţi de regimul democrat-popuilar la
sus casele mici şi mărunte. Aici s-au reşte trecerea mărfurilor dintr-un a- lustrată cu o singură ramură de măr rangul demnităţii şi onoared. Ei nu
ivit blocuri de locuinţe, masive şi e- telier în altul, face retete de chimi înflorită. A felicitat-o de 1 Mai Geor- pot face decît lucruri minunate.
leqante, care apropie praşul de în cale pentru aparatele de albire, do geta Ciobanu, azi preşedintă a co
făţişarea viitorului. Oamenii au ma zează substanţele ce scot unele ne mitetului raional de femei din Be- V . TO SO
gazine şi restaurante, stadion, parc curăţenii din pînză. E uşor de închî- ceni. îşi aminteşte de ea că au mun
de odihnă. Se va construi şi un tea
tru. Nu a fost totdeauna aşa. Oame
nii au dus în trecut a viată sumbră.
Oamenii aceştia trăiesc şa azi. Ei
au măsurat cu propria lor existenţă
ad'ncimea şi amploarea transformă
rilor petrecute în jur.
*
Un trâznet adus de furtună, de un
deva din găvanele munţilor, a între
rupt pentru cîteva minute curentul. Iniţiativa creatoare, dragostea faţă organizează vizite la gospodăriile co propriile lor sate, supunînd spre apro.
Au tăcut sutele de maşini şi o li de tot ceea ce e nou şi mobilizator — lective, la instituţiile de stat şi cultu. bare întregii obşti dările de seamă şi
nişte profundă, cu care cei de-aici nu trăsături care însufleţesc pe - toţi cei rale, prin sat. pe la casele ţăranilor programele artistice. De multe ori mai
sînt obişnuiţi, a înfăşurat uzina. La ce muncesc cu entuziasm pe ogorul muncitori. După amiază, la căminele sînt necesare completări, adăugiri etc.
război suveica s-a oprit din cursa culturii de masă de la sate, a scos la culturale au loc mari serbări populare, In duminica următoare gazdele de
ei nebună. Ţesătoarea, în schimb, nu iveală, acum cîţiva ani, o nouă meto unde oaspeţii prezintă dările de sea vin la rîndul lor oaspeţi pentru alte
stă locului nici acum. Grăbită, cu dă de antrenare a căminelor culturale mă (adevărate conferinţe întocmite cămine culturale de pe traseu şi ast.
răţă maşina de scamele şti murdăria în întreceri pasionante: ştafeta cul p.e plan local despre realizările sa fel, din sat în sat ştafetele se fac pur
care se strînq neîncetat in timpul turală. telor respective) şi programele artis tătoarele celor mai frumoase realizări,
lucrului. De obicei curăţirea se face Pornită la început în cîteva raioa tice pregătite în acest scop. Se pre a celor mai înaintate experienţe din
dimineaţa în timp ce pe deasupra din ne din regiunea Constanţa, ştafeta dau apoi steagul şi caietul ştafetei, munca culturală de masă.
încîlceala ceea de fire iese în va culturală a prins viaţă mai apoi la după care se organizează discuţii Finala ştafetelor, organizată în cen
luri nesfîrşite pînza de-un alb de Sibiu şi Mediaş, Alba Iulia şi Brăila, prieteneşti, în cadrul cărora se fac trul muncitoresc Cisnădie în ziua de
crin. Pretutindeni sînt petele urîte, Bistriţa şi Satu Mare. Un caracter schimburi de experienţă rodnice, sco- 3 noiembrie a întrunit formaţiile ar.
dar pe alb şi mai şi. Ţesătoarele ve deosebit de antrenant şi popuiar l-a ţîndu.se în lumină metodele cele mai tistice din 17 sate, de pe cele nouă
ghează, aşadar, să nu se ivească pete avut la Sibiu. Iată. pe scurt, istoria înaintate de muncă. trasee, un mare număr de activişti
pe pînză. Nici noduri, nici rărituri să ştafetelor culturale din acest raion. In zilele următoare gazdele se pre culturali din întregul raion şi mii de
nu se ivească. Să aibe qospodina de Iulie 1957. Din 9 extremităţi ale ra. gătesc la rîndul lor de plecare. A. oameni ai muncii din localitate.
lâ oraş ca şi cea de la ţară motive ionului, de la Tilişca, Poplaca, Ar ceste pregătiri antrenează mase largi ...Iulie 1958. Porneşte ediţia a 2-a
de mulţumire cînd cumpără pînza. meni. Noul şi d:n alte sate, pe 9 tra de oameni ai muncii. Toţi ţăranii a ştafetelor din raionul Sibiu. Numă
Căutaţi pînza cu marcă triunghiula see, dinainte şi în mod chibzuit întoc. muncitori sînt interesaţi să ştie cum rul traseelor se măreşte de la 9 la 13,
ră de la „.Constantin Ivănţuş” şi o mite, 9 cămine culturale pornesc în va fi reprezentat satul lor în locali pentru a cuprinde mult mai mult de
să vă convingeţi că aşa-i. Se dă aici, satele învecinate să ducă mesajul tatea vecină, ce se va spune în darea 38 de cămine culturale, cit antrenaseră
pînă la ult’mul război, bătălia pen realizărilor satelor lor în domeniul de seamă despre realizările comunei. primele ştafete.. Invăţînd din experien
tru calitatea pînzei. Bătălia a ridi transformării socialiste a agriculturii, Formaţiile artistice repetă cu înfrigu ţa anului carfe trecuse, se dă o aten
cat fruntaşi. Printre ei străluceşte a realizărilor obşteşti şi a muncii rare cele mai frumoase cîptece, poe. ţie mai mare colaborării cu organi
Maria Motoc. culturale. In fruntea delegaţiilor se zii şi piese de teatru, iar brigăzile de zaţiile U.T.M. De astă dată în . ştafete,
Acum 20 de ani s-a angajat la fa află reprezentanţi ai organelor de agitaţie cuprind în programul lor tot le culturale- sînt cuprinse şi formaţii,
brică o fetită înăltuţă şi subţire ca partid şi de stat, precum şi colecti ceea ce este mai însemnat în viaţa le sportive. Finala ştafetelor, organi
o trestie. N-a băgat-o nimeni în sea vele de muncă ale căminelor cultu satelor. zată în noiembrie 1958 la Sălişte, cu
rale. Sînt nelipsite formaţiile artisti Cu o duminică înainte de a porni prilejul sărbătoririi a 75 de ani de
mă, niciodată. A muncit tăcută la
ce. în satele învecinate, căminele cultura activitate a corului din această locali
război ani în şir. Ţesătoarele nici nu le organizează adunări populare în tate, a constituit o entuziastă trecere
prea vorbesc de altfel. îşi fac semnă în revistă a noilor realizări ale sate.
sau se înţeleq după mişcarea buze lor din raion. Numărul corurilor s.a
mărit la 45, iar al brigăzilor de agi
lor. Huietul atelierului acoperă to
taţie la 50.
tul. Cînd da prin atelier patronul Ştafetele din 1958 au făcut cunos.
căta numai la maşini să vadă dacă cute noile realizări obţinute în fiecare
nu s-au smintit cu ceva. Ţesătoarele, sat. In 1957, cei din Roşia au trans
mis ţăranilor muncitori din Casolţ că
nu aveau însemnătate. Cădea una,
satul lor a fost complet cooperativi-
venea alta şi-i lua locul. Erau atîtea zat. Cînd au venit peste un an ei au
care ciocăneau la poartă. adus o nouă veste : colectivizarea sa
In 1945 o delegaţie de muncitoare tului în întregime. Aceste realizări nu
bau lăsat indiferenţi pe cei din Ca
s-a dus la birou şi a cerut să li se
solţ : în scurt timp au pus şi ei te.
plătească cinstit pentru cele 12 cea meliile unei cooperative agricole de
suri cîte făceau, şi nu pentru opt. Pa producţie.
tronul le-a întors spatele. A ieşit a- In anul acesta, încă din luna trecu
tă, căminele culturale fac pregătiri
tunci din mijlocul lor una înăltuţă şi
intense în vederea organizării celei
subţire ca o trestie. S-a dus în faţa de a 3-a ediţii a ştafetelor culturale,
lui şi a bătut cu pumnul în masă: care se desfăşoară în cinstea zilei de
„A i să plăteşti, aşa să ştii )* Patro 23 August şi care vor duce din sat în
set vestirile minunatelor realizări ob
nul s-a întors s-o înfrunte, dar i-ou
ţinute de ţărănimea muncitoare în cei
îngheţat cuvintele pe buze. „Brr I ce
15 ani de la eliberarea patriei noastre.
S căutătură la femeia aceasta, ca p tr L. S T A N C U
vwi de cremene”.
f c * * * * * * * * * * * * *
