Page 11 - Albina_1959_07
P. 11
Cîteva recomandări
. ■ W W / . W
Recoltarea orzului e pe sfîrşite. In une tatea de treieriş a batozei, ne asiqurâm
le părţi ale tării s-a trecut la secerişul deci punerea la adăpost a recoltei în ter
griului care după cum ştim ocupă cea mai men scurt^ şi în cele mai bune conditiuni.
mare suprafaţă în culturile de păioase. Pe de altă parte timpul ploios înlesneşte
A m luat oare toate măsurile pentru însămînţarea unor suprafeţe cit mai mari
strînqerea rodului pînă la ultimul bob ? cu culturi duble pentru furaje şi în mod
Să nu uităm că în vara aceasta recoltarea deosebit pentru siloz. M inisterul Aqricul-
păioaselor se face în condiţii oarecum deo turii şi Silviculturii recomandă în această
sebite de ' alţi ani. In recriunile din su privinţă să se însămînteze cu precădere
dul tării din cauza secetei din prim ăvară secară furajeră pentru păşunat în toamnă
griul are paiul scurt, neunifonn dezvoltat, şi amestec de porumb, floarea soarelui şi
iar spicele etajate. In regiunile din apus m azăre pentru masă verde şi însilozare.
şi în Transilvania din cauza ploilor că Datorită condiţiilor specifice ale acestui
zute din belşuq, qrîul este bine d ezvolta t an este bine ca arăturile de vară să se
iar în unele locuri căzut C e avem de facă la o adîncime mai mare decît în anii
făcut ? ce au trecut.
In primul rînd e bine să ţinem seama de Ploile au favorizat buna dezvoltare a
recom andările făcute de M inisterul A g ri culturilor prăsitoare. Nu trebuie lăsat
culturii şi Silviculturii, care ne sînt de însă totul pe seama ploilor. O recoltă bo- In raionul articolelor de menaj şi coloniale al cooperativei din
mare folos. După cum se prevede ploile qată va_ putea fi asiqurată numai dacă ne comuna Nadeş, regiunea Stalin.
vor continua să cadă. In asemenea condi organizăm astfel munca incit o dată cu
ţii recoltatul la timp, adică atunci cînd lucrările de recoltare să asiqurâm şi înqri-
spicul a dat în pîrq, este prima noastră iirea acestor culturi. Recoltarea, uscarea şi
grijă. Folosirea timpului bun de lucru, în depozitarea finului în cele mai bune con
treaga capacitate a maşinilor şi uneltelor, ditiuni este de asemenea de mare însem
atelajelor pentru recoltare, căratul snopi nătate^ pentru asiqurarea bazei furajere,
lor îndată după seceriş şi clăditul Ipr în fără să' mai vorbim de lucrările ce sînt
stoguri pe arie este o altă qrijă de care necesare în vii şi livezi şi mal ales lucră
trebuie să ţinem seamă. Grăbind căratul rile de stropire, a com baterii dăunători
lor şi altele.
pe arie vom avea de cîştiqat. In primul
Iată deci cîte lucrări avem de executat
rînd pentru ca să ferim boabele de încol- Petru Gîrceag, colectivist din ghe Tohâneanu, membru al gos
în această perioadă şi toate intr-un timp
tire în clăi. folosim la maximum capaci care nu ne îngăduie nici un răgaz. Hărman, a intrat în maga podăriei colective „Tudor Vla-
zinul universal. dimirescu" din Hărman, trece
— Ce doriţi ? — l-a între azi de 70.000 lei. In anul trecut
bat vînzătorul. el a încasat de la gospodărie
In anul 1957 a luat fiinţă Aceste realizări puse faţă în dulea au şi dat răspunsul. Ei •— O motoretă — a cerut produse şi bani în valoare de
Institutul de Cercetări pentru faţă cu situaţia din trecut, cînd au stabilit că rădăcinile po scurt Gîrceag şi atît de firesc, peste 44.000 lei.
cultura porumbului de la Fun- în ţara noastră, socotită „emi rumbului hibrid ajung pînă la de parcă ar fi cerut o balama De mai bine de zece ani
didea. namente agrară" nu se produ 3.5 metri adîncime. De aici ne sau niscai cuie. A numărat mii- S.M.T-ul din Hărman îi învaţă
Porumbul, această plantă ceau mai mult de 1.000 kg. po cesitatea de a ara pămîntul mai şoarele pînă la una şi puţin pe oameni să lucreze ştiinţific.
care se cultivă pe 40 la sută rumb la hectar, îşi înmiiesc im adine. Pe de altă parte o pro după asta şi-a vîrît motoreta în S.M.T.-ul execută mecanizat
din suprafaţa arabilă a ţării, portanţa. Dacă, de pildă, cele ducţie mare pe care o dă po ogradă. Intîmplări de acest peste 82 la sută din lucrările
este o bogajie de seamă a eco 700.000 hectare cultivate cu po rumbul hibrid, cere foarte multă fel nu prea mai miră pe ni agricole. „Dacă n-ar fi
nomiei noastre naţionale. In a- rumb hibrid în aoest an vor hrană. De aceea nu este posi meni. Responsabilul magazinu S.M.T.-ul, — spun colectivişti»
fară' de numeroasele sale între bilă cultivarea porumbului hi lui spune că în ultimele luni din Hărman, — pentru a lu
buinţări industriale şi alimentare brid fără aplicarea îngrăşămin gospodinele din Hărman au cra întreaga suprafaţă ne-ar
porumbul este foarte cerut la telor organice şi minerale. Prin cumpărat 20 de maşini electrice trebui, ca vite de muncă, cam
pe locul şase în lume, după Un post tre problemele de agrotehnică de călcat, tot electrice fireşte, Ia 1.400 de cai, iar ca timp
de spălat rufe, 40 de maşini
export. Ţara noastră se situează
doi ani într-unul“. Colectiviştii
ce au fost puse la punct încă
S.U.A., U.R.S.S., China, Brazi de ia început sînt cele legate 30 de lustre în care seara seîn- au fost sprijiniţi ca să-şi cree
lia şi Mexic, in ceea ce priveşte de epoca de semănat (cînd so teie cîte trei şi patru becuri. ze ei înşişi o mecanizare pro
cultura şi exportul de porumb. înaintat lul are 8— 10 grade), densita Nu se poate şti ce treoe prin prie. Azi au nouă maşini multi
Din toate acestea se poate în tea ia hectar (30.000—40.000 mintea vînzătorului în astfel de ple, un tractor cu remorcă, două
ţelege ce însemnătate are sar de plante), distanţa de semă clipe. Dar gîndindu-ne la fap autocamioane, ateliere mecani
cina pe care şi-a Inat-o acest tî- al nat (25—35 cm.) şi altele. tul că el, ca localnic, ştie cum ce, un motor stabil, o moară de
năr institut, de a studia sub Pentru dezvoltarea creşterii arătau clienţii lui odinioară, e ciocane, un grajd de vite mo
toate aspectele cultura porum animalelor prezintă o impor de presupus că face acum anu dei, cu toate operaţiile mecani
bului şi întrebuinţările sale, de tanţă deosebită experienţele în mite judecăţi. Este vorba anu zate. Colectiviştii au belşug de
a promova cultura porumbului legătură cu valorificarea po me de faptul că aceleaşi femei cereale, vite multe şi produc
Irbrid şi de a produce noi so rumbului în hrana animalelor. care bateau pînă la istovire cu tive. Le place să trăiască bine
iuri de porumb hibrid adaptate 5IIINTEI Astfel de experienţe au stabilit maiul în rufa de cînepă, cer- că au cu ce şi unii îşi iau pen
Ia condiţiile ţării noastre. că porumbul poate constitui în cînd s-o scoată la lumină, pun tru distracţie motorete, după
Legătura institutului cu pro tre 80—87 la sută din raţia de acum la priză maşina de spă cum văzurăm. Cu aceasta e de
lat şi, în răgazul pe care i-1
ducţia se face prin cele şase hrană. dăruie obiectul acesta de con aşteptat ca povestea să ia sfîr-
staţiuni ale institutului, şi prin încă din toamna anului 1957 fort şi civilizaţie, trece la alte şit. Ea continuă însă şi urma
numeroase puncte de sprijin în institutul a luat în studiu şi treburi. rea o găsim înscrisă în scrip
fiinţate în gospodării colective K H C fU problema culturii griului, iar tele cooperativei. Sînt aici ta
Magazinul are de toate, de la
şi de stat. din anul 1958 se experimentea unealta agricolă pînă la ciora bele cu numele celor ce s-au
Au trecut doar doi ani de la ză şi alte plante, cum ar fi sfe pul de mătase, iar oamenii (şi angajat să vîndă în acest an,
ca şi anul trecut, de altfel, din
înfiinţarea acestui institut şi cla de zahăr şi soia. acesta este lucrul de căpetenie) prisosul lor, statului. Intîlnesc
roadele activităţii sale se fac produce numai cu 1.000 kg. Iată că în numai doi ani, en au bani să le cumpere. In pri
simţite în producţie. Cele peste boabe la hectar în plus, aceasta tuziastul colectiv de la Fundu mele trei luni ale acestui an s-au numele Iui Tohâneanu, Petre
70 de soiuri de porumb hibrid va însemna un spor de recoltă lea a obţinut atîtea realizări de vîndut mărfuri de 747.000 lei. Manea, Gîrceag şi ale altora,
importate au fost raionate, ţinîn- de 70.000 vagoane boabe, sau seamă, îneît îşi merită renume- De la un an la altul cantitatea care au contractat cartofi, grîu
du-se seama de condiţiile de cli 7 milioane de porci îngrăşaţi. le care a trecut graniţele ţării. de mărfuri vîndute creşte. Cei şi orz. Peste 50 de tone de
mă şi sol din fiecare regiune. Sînt cifre care vorbesc de la Dovadă, numeroasele scrisori de la birourile cooperativei spun cartofi, 15 tone de grîu, 10 tone
Cultura porumbului hibrid a sine. primite de la institutele asemă că ei planifică un anumit vo de orz este cantitatea globală
luat o mare extindere. La a- Introducerea culturii porum nătoare din U.R S.S., R.D. Ger lum de produse, dar de regulă contractată personal de colec
ceasta a contribuit faptul că bului hibrid a dat naştere la mană, Ungaria, Austria, Cana planificarea e depăşită de ce tivişti pe anul în curs. Osebit
institutul a furnizat ţărănimii o serie de întrebări şi anume : da, S.U.A. şi alte numeroase rinţele vieţii. In asta găseşti un de asta, gospodăria colectivă a
muncitoare numai în 1959 peste ţări care se interesează neînce mijloc foarte potrivit pentru hotărît să vîndă statului pro
15.000 tone de porumb hibrid „Are nevoie porumbul hibrid de duse agricole şi animale în va
de sămînţă. Suprafaţa culti o agrotehnică specială ?■ ,,în tat de rezultatele obţinute pînă măsurarea creşterii bunăstării loare de 1.533.000 lei, adică cu
oamenilor. De cînd au stricat
vată s-a extins astfel în acest ce constă aceasta ?“ La aceste în prezent de tînărui institut. casa cu sărăcia ei sînt într-un 560.000 lei mai mult ca anul
an la 700.000 hectare. Dar en întrebări cercetătorii de la Fun trecut. Aş pune această creşte
tuziaştii cercetători ai porumbu Ina. M A R IA B O G D AN continuu suiş. Avuţia lui Gheor- re în timp alături de cea a can
lui nu s-au oprit aici. Ei s-au tităţii de mărfuri cumpărate de
angajat ca în anul 1960 să săteni prin cooperativă şi aş
producă sămîntă pentru toate
cele 4 milioane de hectare ce spune că între ele este o le
vor fi cultivate cu porumb. A- gătură directă şi de nedesfăcut
eeasta va ti o contribuţie din Ea exprimă raporturile noi, din
tre cele mai mari la realizarea
sarcinei trasate de Congresul tre oraşul şi satul nostru de
al doilea al P M.R. de a se azi.
produce 8—9 milioane tone de
porumb anual. V . TUDOR
La Consfătuirea de la Con
stanţa s-a pus un deosebit ac
cent nu numai pe mărirea su Unde se vâd
prafeţelor cultivate, ci, în spe
cial, pe mărirea producţiei agri roadele ştiinţei
cole la hectar. Pe această linie
se poate afirma că institutul
de mai sus a adus un aport în Zilele trecute la redacţie a
semnat. Pe terenurile cultivate sosit o ştire. Muncitorii, ingine
cu porumb hibrid s-au obţinut rii şi tehnicienii gospodăriei de
producţii neinaiîntîlnite. Iată, stat Cetate, raionul Cu j mir,
de pildă, în anul 1957, an fa arătau cu mindrie rezultatele
vorabil culturii porumbului, Ia obţinute în urma aplicării mă
staţiunile institutului s-au obţi surilor agrotehnice la cultura
nut recolte de 8—9.000 kg. la griului.
hectar, iar la porumbul irigat Astfel, de pe o suprafaţă de
peste 11.000 kg. 1a hectar. Chiar 42 hectare s-a obţinut o produc
ţie medie de 5000 kg. la hectar,
în 1958, an nefavorabil cultu
rii porumbului, la Fundulea iar de pe două hectare au scos
s-au obţinut producţii care au o producţie record de 6000 kg.
grtu la hectar.
depăşit 5.000 kg. porumb la lată ce Înseamnă buna pre
hectar. Recolte de acest fel s-au gătire a terenului, semănatut
obt»nut la gospodăriile agricole timpuriu cu sămînţă aleasă şt
tratată, aplicarea de îngrăşă
de stat şi gospodăriile agricole
minte chimice în perioada de
colective care au cultivat po Meoanizedorti de I* G.A.S. Rogoo», regiune» Craiooa, folosesc din plin mijloacele meeaniteie, pe»r topire a zăpezii, grăpatut şi pli
rumb hibrid. iru a termina t» oondi&i hune recoltare» p&oosrioţ, vită! In primăvară.
