Page 12 - Albina_1959_07

Căminul cultural — sprijin

de nădejde în campania

agricolă de vară

In marea de spice au început să-şi menilor asupra avantajelor pe care le
croiască drum secerătorii. Snopii grei oferă formele cooperatiste superioare.
de roade se aştern pe mirişte aşteip- Argumente puternice stau la îndemîna
tînd să le vină rîndul la batoze. Pe agitatorilor. In anul acesta, se pre­
ogoarele întinse ale oomunei Amărăştii vede că, la grîu, de pildă, cooperati­
de Jos, raionul Caracal, a început re­ vele vor culege aproximativ 2.000 kg.
coltatul. In frunte cu comuniştii, la hectar, pe cînd întovărăşirile vor
membrii celor două cooperative agri­ scoate numai vreo 1.600 kg. Pentru a
cole de producţie şi ai celor 12 înto­ face mai grăitoare această diferenţă,
vărăşiri din această comună coopera- agitatorii folosesc, ca şi în anii tre­
tivizată muncesc cu spor la stiînge- cuţi, panouri comparative întocmite
rea pîinii de pe ogoare. de căminul cultural. Pe un asemenea
In aceste zile, fiecare ceas, flecare panou, anul trecut au fost comparate,
clipă sînt preţioase : oamenii şi .maşi­ de pildă- veniturile obţinute de doi
nile trebuie să lucreze din plin. fără săteni din comună : Ion Vişan, mem­
zăbavă, să strîngă pînă la ultimul bob bru al cooperativei agricole de pro­
recolta de pe cîmp în cel mai scurt ducţie şi întovărăşitul Petrică Simion. La biblioteca raională din comuna Periş, regiunea Bucureşti. Ultimele
timp. Fruntaşii recoltelor trebuiesc Primul, lucrînd într-o formă superioară cărţi sosite sini cercetate cu atenţie de bibliotecară.
popularizaţi, iar metodele lor îmbrăţi­ de producţie, a obţinut venituri de
şate de toată lumea ; codaşii, şfichiuiţi, două ori mai mari decît cel de-al
ca să intre cît mai grabnic în rînd doilea. Văzînd această comparaţie vie,
cu cei harnici. Tot acum, oamenii concretă, Petrică Simion s-a înscris în O vie activitate se pregăteşte să ,Dar cind numea e în toi
cumpănesc rezultatele de pe un întreg cooperativa agricolă de producţie. desfăşoare pe arii si biblioteca căminu­ Ei se plimbă prin zăvoi".
an de muncă. întovărăşiţi! din co­ Alături de el, în ultimul an încă 175 lui cultural- condusă de tovarăşa
mună se interesează cît au scos cei de familii de întovărăşiţi au îngroşat Elena Ştefan. La fiecare arie biblio­ sau satirizează pe o fată leneşă: în
din cooperativele agricole de produc­ rîndurile celor două cooperative de tecara şi-a propus să organizeze o „Cînd răsare mindrul soare
ţie. Este timpul cînd ei îşi fac din producţie din comună. bibliotecă volantă compusă din cîteva Draga mea se-ntoarce-n ţoale". Pt
nou socotelile şi inima le dă ghes Ţăranii muncitori şi-au dat seama zeci de broşuri şi cărţi de literatură. li<
către formele superioare ale muncii: că, muncind laolaltă, pe întinsele Colective de cîte cinci activişti volun­ In afară de activitatea de la wii, 81
cooperativa agricolă de producţie, gos­ tarlale ale întovărăşirilor şi cooperati­ tari ai bibliotecii, ţărani muncitori şi se va desfăşura o muncă susţinută şi tn
podăria colectivă... După ce culeg bu­ velor agricole de producţie culeg învăţători- vor citi cu sătenii veniţi la la sediul căminului cultural. Astfel,
catele, sătenii îşi îndeplinesc îndato­ roade mai bogate decît atunci cînd arie, în pauzele muncii, articole din vor fi organizate în fiecare duminică d<
ririle, predînd organelor comerciale munceau în gospodăriile individuale. ziarele centrale şi din ziarul regional, programe în legătură cu terminarea
de stat şi cooperatiste cerealele con­ Din cele văzute în comunele înveci­ fragmente din cărţi şi broşuri. în cel mai scurt timp a campaniei di
tractate. nate, unde sînt gospodării agricole de vară şi pentru convingerea întovă-
In toate aceste probleme care-i pre­ colective, mulţi dintre săteni văd că Cuvîntul brigăzii artistice răşiţilor să intre în cooperativele agri­
ocupă pe ţăranii muncitori, căminul acolo munca este şi mai spornică, iar cole de producţie. In deschiderea *
cultura] are un rol deosebit. De veniturile şi mai mari. De aceea, oa­ Pe scena căminului cultural, o mtnă programului se ţin conferinţe, prima c f
aceea, colectivul căminului cultural, menii cei mai înaintaţi din comună- fiind cea a tehnicianului agricol Tu- di
(director Dumitru Boşoteanu), sub în­ comuniştii, tind să treacă şi ei, in­ de oameni, abia veniţi de la muncă, der Petrişor, în legătură cu recolta­
zăbovesc pînă tîrziu asupra textului
drumarea comitetului comunal de par­ tr-un viitor cît mai apropiat, la înfiin­ noului program al brigăzii artistice de rea la timp a păioaseloT, după care A
tid, Şi-a alcătuit un plan de muncă ţarea unei gospodării colective agitaţie. Colectivul de creaţie, format vor urma spectacole date de echipa
pentru sprijinirea prin toate mijloacele O dată cu începerea treierişului, la din tovarăşii Niou Ştefan, Augustin de teatru, taraful, corul şi echipa de i a:
muncii culturale a îndeplinirii sarcini­ arii vor apare gazete de arii. Colec­ dansuri. De asemenea echipa de tea­ P
lor ce-i revin tn campania agricolă Jitianu şi directorul căminului cultu­ tru pregăteşte piesa ,-Bucuroşi de Z'
tivul căminului cultural îşi va aduce ral, Dumitru Boşoteanu, a alcătuit un
de vară. oaspeţi", oare ilustrează viaţa nouă
contribuţia sa Ia aceste gazete prin text intitulat ,-Să obţinem rod bogat", £
scrierea de articole care să populari­ în oare problemele centrale sînt re­ pe care o duc ţăranii muncitori în 1
Muncă de agifafie vie, zeze pe fruntaşi şi să critice pe cei coltarea la timp şi fără pierdere a gospodăria colectivă; iar corul are în g
convingătoare leneşi. La căminul cultural, sub îndru­ recoltei şi munca de atragere de noi repertoriu cînteoe în legătură cu co­
marea comitetului comunal de partid, membri în cooperativele agricole de lectivizarea agriculturii, cum este cîn-
au şi fost întocmite o serie de lozinci producţie. Programul începe cu un tecul „Vizită în colectivă", precum şi
Munca agitatorilor, care nu cunoaşte care cheamă pe ţăranii muncitori din cântece de masă.
istov niciodată, capătă în aceste zile comună să strîngă la timp şi fără pier­ apel la munca spornică pe ogoare: ★
o mai mare forţă mobilizatoare. In deri recolta. „Harnici gospodari din sat Căminul cultural din Amărăştii de
această activitate, căminul cultural îşi Jos are un bogat plan de activitate
aduce şi el contribuţia sa. Agitatorii, In convorbirile pe care le au cu E vreme de recoltat.
instruiţi de comitetul comuna] de par­ consătenii lor, agitatorii popularizează Ieşiţi cu toţi pe ogor pus în slujba realizării sarcinilor prin­
tid, îndeamnă pe consătenii lor să uriaşele transformări petrecute în în­ Şi Ia muncă daţi-i zor". cipale din perioada campaniei agri­
cole de vară. El va trebui să fie însă
termine cît mai de grabă recoltatul. treaga noastră ţară în anii regimului completat cp o serie de manifestări
Gei mai mulţi dintre agitatori au par­ de democraţie populară, cît şi reali­ Brigada descrie munca plină de a- legate de sărbătorirea a 15 ani de la
ticipat la cercul agrotehnic organizat zările obţinute pe plan local. Casa de vînt care se desfăşoară în cooperati­ eliberarea patriei noastre. Conferinţe
la căminul cultural şi ştiu de acolo naşteri, căminul cultural cu o sală de vele agricole de producţie: la căminul cultural, convorbiri la arii
ce preţ are la recoltare fiecare zi, 600 de locuri, biblioteca- magazinul ,,Ca albinele In. stup în care să se arate sătenilor marile
fiecare ceas. Agitatori cum sînt de universal, dispensarul veterinar sînt înfăptuiri ale regimului nostru demo-
pildă comuniştii Paraschiva Vasile, Ion numai cîteva dintre realizările din Muncesc oamenii pe cîmp
comună dobîndite în anii puterii Şi-au făcut ogorul, vere, crat-populax atît pe plan naţional, cît
Cîaca, Dumitru Nuncă fac parte din Curat fagure de miere". Şi pe plan local, manifestări artistice
rîndul celor mai harnici cititori ai bi­ populare. Cît despre creşterea nivelu­ ale căror programe să fie axate pe
bliotecii, sînt oameni luminaţi, care lui de trai al populaţiei vorbesc cît aceleaşi obiective, trebuie cuprinse şi
Evidenţiind o serie de ţărani mun­
participă din plin la activitatea cămi­ se poate de convingător cele aproape citori fruntaşi cum sînt: Vasile Marin, ele în cel mai sourt timp în planul
nului cultural. Instruiţi temeinic de 300 de case noi, sutele de aparate de de muncă al căminului cultural. îm­
radio şi biciclete etc. cu care se mîn- Elena Zamfirescu şi alţii, brigada îi
către comitetul comunal de partid, dresc locuitorii din această comună. cheamă pe toţi la muncă însufleţită: bogăţirea planului. îndeplinirea lui
agitatorii, bine pregătiţi din punct de Căminul cultural a alcătuit şi patru întocmai, atragerea maselor largi de
vedere politic, ideologic şi cultural, fotomontaje în legătuTă cu înfăptuirile „Haideţi fete şi flăcăi ţărani muncitori din comună la dife­
ritele
manifestări
cultural-educative
Să muncim cu spor şi noi /“
încep zilele acestea munca de agitaţie regimului nostru democrat.popular în legate de obiectivele actualei campanii
regiunea Craiova, si care îi îndeamnă
la cele 14 arii din comună. La ariile Brigada nu-i iartă pe leneşi şi agricole de vară sînt sarcini de onoare
pe sătenii de aici să întîmpine cu
hitovărăşiţilor munca agitatorilor are noi succese în muncă aniversarea a chiulangii. De pildă, despre Ion Ga- pentru colectivul căminului cultural.
ca obiectiv principal convingerea oa- 15 ani de la eliberarea patriei noastre. viilă şi Ion Mitran spune: I. DRAGOMIRESCU
în baza spiritului de întrecere mînuiesc cărţile. Ei 1
c î t e v a s a r c i n i a c t u a l e creat între biblioteci în urma aibă în vedere faptu
concursurilor reaionale. A cţiu ­
re carte împrumutaţi
nile de masă prevăzute în aces­ zuintă este o armă p
A L E M U N C II C U C A R T E A te concursuri, dacă vor fi bine demîna lor de căt
preqătite şi axate pe populari­
pentru com baterea n
zarea celor mai potrivite cârti, Si ideoloqiei burqhes
necesităţilor econom ice şi po­ m obilizarea întrequli
Consfătuirile interreaionale 4— 5 luni de activitate au în­ Mare, Ploeşti au organizat anul litice concrete, vor contribui la construirea social
pentru analiza muncii cu car­ scris cîte 1000 de cititori si au acesta concursuri reqionale în­ la ridicarea nivelului conştiin­ Bibliotecile raionale
tea. orqanizate de Ministerul difuzat 4000-5000 de volume. A- tre biblioteci cu o etapă de a- ţei maselor, la m obilizarea lor tecile reqionale pot
Invăţămîntului şi Culturii în şadar, la sate există posibilităţi naliză la 23 Auqust a.c. Requ- pentru traducerea în viată a în cinstea m arii sărt
lunile mai-iunie în centrele larqi de îmbunătăţire continuă lam entele concursurilor eviden­ politicii partidului. festive în com unele î
Craiova. Iaşi, Cluj, Constanta, a muncii, sînt create condiţiile ţiază posibilităţile nelim itate Bibliotecilor reqionale le re­ fost declarate biblio
au scos în evidentă o serie de unei atraqeri m asive a ţărăni­ ale activiştilor culturali caie vine sarcina qeneralizării si tase în cadrul cor
succese obţinute de lucrătorii mii muncitoare spre carte. lucrează în biblioteci. Requla- popularizării intense a celor reqionale Aci, în <
din biblioteci în axarea activi­ Un fapt pozitiv reieşit în con­ mentul de concurs al reqiunii mai bune iniţiative si m etode cu căm inele culturali
tăţii loi pe problem ele esenţia­ sfătuiri este îndrumarea mai Iaşi stabileşte de pildă media în munca cu cartea. nizatiile de masă se
le de viată, pe sprijinirea sar­ concretă decît în trecut a bi- numărului de cititori în biblio­ In cinstea zilei de 23 Auqust niza adunări publice
cinilor politice şi econom ice tecile comunale între 800-1800, bibliotecarii, sub îndrumarea să se facă prezentare
trasate de partidul nostru. A iar al cărţilor citite: 8000-18000 orqanelor de partid, au sarcina tării sub toate aspecte
reieşit cu acest prilej o mai f de G. BONDOC 1 (menţionăm că în anul 1958 de a desfăşura o muncă cu car­ nului şi în special a
fustă orientare a bibliotecilor ( inspector principal j media numărului de cititori în tea mult mai vie decît pînă a- respective în cei 15
de la sate pentru concentrarea ( Dir. G.rală a Aşezămintelor J bibliotecile comunale a fost pe cum, de a transforma lectura eliberare. Materialele
muncii cu cartea în direcţia f Culturale { întreaqa tară 612, iar în 1953 într-o necesitate orqanică de te sub îndrumarea ori
unei susţinute propaqande în sub 400). In requlamentul de toate zilele. Bibliotecarii vor partid, vor trebui să
scopul transformării socialiste concurs al reqiunii C raiova se atinqe obiectivele menţionate la creşterea draqostei
a aqriculturii, răspîndirii cărţii bliotecilor de către sfaturile prevede că la sfîrşitul anului, dacă vor studia în permanentă muncitoare pentru ai
social-politice şi popularizării populare. Preluînd în mod crea­ 50 la sută din totalul popu­ presa, cele mai actuale lucrări lizări, la întărirea ho
ştiinţei Trebuie evidenţiate tor experienţa concursului laţiei ştiutoare de carte să frec­ social-politice şi de populariza­ de a le apăra si dez
succesele obţinute de unele bi­ „N ic i o casă de ţăran muncitor venteze bibliotecile, dintre a- re a ştiinţei; dacă vor studia localităţile în care ai
blioteci comunale ca cele din fără cititor", desfăşurată în ceştia 65 la sută să fie cititori literatura axată tematic pe rea­ lupte armate îm potr,
Vama-Cîmpulunq, reqiunea Su­ 1957-1958 din iniţiativa M inis­ maturi etc. In cinstea măreţei lizările construcţiei socialiste: mului, să se cinsteasi
ceava. Ştefăneşti, reqiunea Pi­ terului Invăţămîntului si Cultu­ sărbători a eliberării, activiştii dacă vor părăsi toate practicile deosebit memoria en
culturali si bibliotecarii vor
teşti. Catane N oi, reqiunea rii, sfaturile populare reqionale şi m etodele învechite care fac zuti. să se populariz
trebui să lărqească si să con­
Craiova, Vânătorii Neamţului, din Iaşi, Constanţa, Craiova, solideze succesele obţinute din unii bibliotecari doar sim­ scrierile cu această
regiunea Bacău, care numai In Tg. Mureş, Bacău, Clui, Baia •pînă acum în munca cu cartea. pli arhivari ce înreqistrează şi Bibliotecarii şi toţi c