Page 13 - Albina_1959_07
P. 13
doua de cîmp a gospodăriei Intre timp, jucătorii terminaseră par
Satchinez, regiunea Tinri- tida de şah. iar inginerul agronom Mi-
să de Talie Stancu, scosese hai Lucacea, se pregătea ~să ţină lecţia
ele rînduri prăşite, despre ce trebuie făcut acum în cam
crui. oamenii se risipiră. pania de recoltare. In lecţia aceasta din
:asele lor. alţii de vorbă pe miez de vară Sra vorbit despre strînge-
cei mai mulţi, printre care rea la timp şi fără pierderi a recoltelor,
brigadierul, împreună cu despre ţreieriş, despre dezmiriş.tit şi în-
i şi Ana Petrovna apucară sămînţarea a 25 la sută din mirişti cu
colţul roşu al gospodăriei, culturi duble pentru asigurarea bazei fu
u îşi făcură loc printre alţi rajere necesară animalelor gospodăriei.
,’eniţi înaintea lor, să ceară
ja un ziar. ba să joace o A urmat un şir întreg de discuţii. Cele
ah. mai aprinse au fost cu privire Ia orga
I şi Chirii Pistrui, vechi ri- nizarea mupeii culturale la arie.
— Trebuie să citească omul ziarele?
iportului cu 64 de pătrăţele,
— Trebuie 1
asupra mesei de şah. gîndi-
— Atunci să vedem ce măsuri a luat
a cîştiga ? — întrebau cei în această privinţă căminul cultural ? Oameni ai zilelor noastre
— Tocmai de asta am venit şi eu, zise
eau.
Ştefan Georgescu, directorul căminului
timp Talie Stancu trece pe
perete rezultatele întrecerii culfural... feECPETMHL DE MRTID
— Cu zic să numim chiar acum pe ci
Ki brigăzi de cîmp ale gos-
neva care să se ocupe cu asta.
dreptul brigăzii a doua, Ta-
urcă săgeata roşie cel mai De la responsabilul cu ziare s-a ajuns £ 2 L _ ^ / C O L E C T I V E I \
că brigada lui terminase a la cel cu gazeta de perete, la cel cu pa
noul de onoare şi la cel cu standul de
la porumb. 819 hectare nu-s
cărţi. Intr-unui din anii trecuţi toamna v e VVW W W V VV VYVW W
a luat-o a doua înainte, îşi Inginerul a propus ca biblioteca volan nise pe nepusă masă. Pe tarlalele co-
lectivei din Sintana o bună parte din Oamenii îl chemau, iar el nu putea să
u părerea. tă să fie bine înzestrată cerîndu-se k> porumb a rămas verde. Intr-o seară, nu se ducă. Se ducea şi-i ajuta că doar
i vorba şi pe uşă apăru pre- această direcţie sprijinul bibliotecii co colectiviştii discutară multă vreme des „oameni sîntem*. Doftorea animalele şi __
■spodăriei, Lazăr Snacev, munale, care să trimită oît mai multe pre ce o să facă cu el. Părerile erau stătea la taifas cu oamenii despre co- ■'
în mînă o hîrtiuţă, lăudîn- cărţi agrotehnice, cărţi cerute de colec împărţite. lectivă, despre viitorul frumos al co- • ’
tivişti. — Să-l tăiem şi să-l dăm cailor, pro lectiviştilor, despre ce a văzut la col - : »
puseră unii. hoznici. Şi nu puţini sînt astăzi colecti- ■ •
rnţa numărul unu, băieţi! Pînă în tîrziul serii oamenii s-au sfă — Da- de ce numa’ la cai ? — se viştii care îi mulţumesc pentru felul i
mii la baza de recepţie care tuit pe-ndelete şi 1* plecare unii dintre amestecară cîţiva. — Mai avem şi cum a ştiut să-i ajute şi să i îndemne
.U i orzul contractat şi cel ei şi-au mai aruncat privirea peste cele vaci şi... să păşească pe calea muncii unite.
Dumitru Bîtea asculta, iar gîndul său
cile o-M T. Trebuie să-i dăm două săgeţi roşii de pe grafic care re
zbura către colhozurile din regiunile
Nouă"
Gospodăria colectivă „Viaţă
>coltatul celor 855 hectare de prezintă simholul avîntului, al întrecerii, Harcov, Nicolaev şi Kerson, pe care le din Sintana. raionul Criş, are acum 218
a obţine şi atei chitanţa nr. al vieţii noi în continuă înflorire. vizitase în anul 1950 împreună cu o de taurine, dintre care 100 vaci cu lapte,
tovarăşe Talie, mai trage pe legaţie de ţărani muncitori. Atunci, in 110 scroafe de prăsilă, 1.080 porci la în
;eată cu recoltatul orzului. M A R IA S T A N C U filele carnetului său şi-a însemnat o grăşat, 2.600 de oi ţii peste 100 stupi
mare noutate: insilozarea porumbului de albine. Colectiviştii au luptat şi au
verde pentru porcine. „Să faceţi şi voi învins, dar nu fără greutăţi. Unii ţineau
aşa, — le spuseseră atunci colhoznicii — mai mult la cai şi erau împotriva dez
şi n-o să vă pară rău*. Acest sfat îi voltării fermelor de animale de produc
revenise în minte. „Oricum trebuie să ţie, care. cică „ar consuma prea mult".
propun* se gîndi Bitea şi ridică mîna. La un moment dat gospodăria avea 160
— Eu sint de părere să nu prăpădim de cai la 40 de vaci cu lapte. Cele mai
porumbul pe cai. Avem furaje destule. bune furaje, fin şi grăunţe se dădeau
— Şi ce să facem cu el. că doar nu
l-om mînca noi fiert... cailor, iar pentru celelalte animale ceea
ce era mai slab. Pe de altă parte co
— Nu l-om mînca noi, n-aveţi grijă, lectiviştii trebuiau să se qîndească la
îl tăiem şi-l băgăm în gropi pentru construcţii. Comuniştii s-au aşternut pe
însilozare şi la iarnă o să-l folosim ca lucru. Mai întîi s-a lămurit necesitatea
hrană pentru porci. construirii de adăposturi. Apoi a urmat
Oamenii se uitară unii la alţii, apoi partea mai grea. adică renunţarea la un
cineva din fundul sălii zise, aşa în de- număr de cai în favoarea animalelor de
rîdere :
producţie. Comuniştii au arătat că la
— Mă. Dumitre, să nu mai spui la păioase munca e mecanizată 90 la sută,
nimeni aşa ceva, că te rîde. Cum să la porumb 40 la sută. Aşadar, o bună
dai porumb siloz la porci ? parte din cai sînt numai mîncători de
Altul în locul lui s ar fi dat bătut in furaje bune şi atît In locul lor pot fi
faţa deprinderilor vechi ale oamenilor. întreţinute animale productive şi în nu
Dar Dumitru Bîtea. cu toate că cei mai măr mult mai mare.
mulţi nu erau de acord, s-a hotărît să Colectiviştii au ascultat cuvîntul co
le arate că n-au dreptate. împreună cu muniştilor, şi-au însuşit propunerile lor
alţi ciţiva comunişti, a adunat cam un şi iată că anul acesta numărul porci
vagon de porumb verde, l-a tăiat cu lor contractaţi trece de 1.000 (plus 200 •!
tocătoarea de mînă pe care o aveau
de dansuri a căminului cultural din comuna Grozeşti, raionul Strehaia, atunci, au săpat o groapă şi I au insi- berbeci, 150 oi qrase. 3.000 kg lînă, 10 J >
nd la jaza ne regiune ce a avut loc la Tur nu Severin, dansul cu temă: lozat după sfatul colhoznicilor. In pri vagoane de lapte şi altele pentru care ■ |
„Intrarea în gospodăria agricolă colectivă colectiviştii au încheiat, de asemenea, J ■
măvara următoare colectiviştii au con contracte cu statul).
statat cu îngrijorare că în cîteva zile Acum nimeni. în colectivă, nu mai ţ
or să rămină fără concentrate pentru zice „ăsta-i fîn prost, dă-1 la vaci*.
scroafe. „S-a dus ferma de porci", — îşi
â tivişti culturali trebuie să folo- cel mai potrivit, de a nu lăsa ( ziceau unii, cu amărăciune. Şi cînd în
î- sească din plin aaitatia vizua- să se irosească rodul muncii j grijorarea i-a cuprins mai tare. Dumitru La colţul roşu al gospodăriei, preşe
j- lă si cele mai atractive form e ţărănimii noastre. Centrul de Bîtea a desfăcut silozul. Hrana scroafe dintele. tovarăşul Gheorghe Goina ex
î- ale muncii de masă fsimpo- activitate al bibliotecilor de la | plica oaspeţilor, tot colectivişti şi ei,
lor de prăsită a fost asigurată pină cînd
d zioane literar-muzicale, ium ale sate să fie deplasat la locurile > din cuprinsul raionului Criş, experienţa
• dat verdeaţa.
ii vorbite, procese literare, dra- de muncă, pe arii. Lectura în | — De atunci am pus în gospodăria celor de la „Viată Nouă" în orqanizarea
u matizări). Un interes deosebit colectiv a articolelor din presă I muncii.
noastră baza însilozării, îşi continuă
>r trebuie să manifeste în această si a fragm entelor din cele m ai | Dumitru Bîtea amintirile. Astăzi avem — La noi n-ai să găseşti neghină şi
perioadă bibliotecile si pentru potrivite cărţi ca „Bărăgan" de f pălămidă în lan oricît ai căuta Şi ca
siloz special construit pentru porcine,
> îmbunătăţirea muncii cu m icii V. Em. Galan, „Pîin e albă* de ! cu o capacitate de 6 vagoane. In total dovadă o să merqem să vedem.
a. cititori. Prin manifestări de ma- Dumitru M ircea. „Rădăcinile i Vizitatorii au avut tntr adevăr ce
le să atractive, vizionări de dia- sînt amare" de Zaharia Stancu. ţ însilozăm pe an cam 90 de vagoane vedea şi mai cu seamă ce învăţa.
u filme, concursuri literare etc. „M orom etii* de M arin Preda, ! siloz. Cointeresarea materială a colectiviştilor
i- trebuie să li se facă cunoscute „O prim ăvară buclucaşă" de f ★ pentru sporirea producţiei a stat şi stă
jr succesele obţinute în transfor V . O vecikin etc. trebuie să ! Dumitru Bitea este astăzi secretarul mereu in centrul atenţiei comuniştilor.
me marea tabloului aeneral al tării fie forma de bază a activităţii ; organizaţiei de partid, iar pe linie de In fiecare din cele 6 briqăzi complexe
a- în cei 15 ani de la eliberare, bibliotecilor. Fruntaşii recolte- : producţie răspunde de sănătatea anima alcătuite in locul celor 12 briqăzi vechi, l *
a- Trebuie să fie antrenaţi vîrstni- lelor pentru care a urmat o şcoală de au fost repartizaţi şi membri de partid. «J
-e cii participanţi la luptele împo- lor boqate si realizările gospo- 1 zootehnie la Şimleul Silvaniei, şi di La brigada a 6-a a trecut Păuleanu J,
,ţ- triva fascismului si muncitori dariilor agricole colective tre- ;■ ferite cursuri la Aradul Nou şi la Pe- Vesa. la a 5-a Leopold Kerner şi can- ,■
o- cu vechi staaiu în producţie si buie să fie larg popularizate si ţ cica. Din 1951 a fost numit brigadier didatul Karol Timerman, la a 4-a Elisa- ij
ei în partid care să povestească prin form ele de masă ale mun- zootehnic. Pe atunci gospodăria avea beta Ivan, Avram Vîrciu şi alţii Fie- Jt
la copiilor aspecte din viata dusă cii cu cartea. vreo 20 de scroafe de prăsilă, cam 50 care briqadă are în primire păminţul,
a_ în trecut, despre lupta partidu- Exemplul unor bibliotecari i de oi. s-au cumpărat apoi vreo 20 de atelajele, animalele de producţie, pînă
j e lui pentru condiţii omeneşti fruntaşi ca Am et M erzie freg. j vaci cu lapte şi s a înfiripat baza fermei şi porcii şi păsările. Se inqrijeşte de în-
ie de muncă şi de trai, despre Constanta), Decuseară Ion zootehnice Ziua el muncea la fermă, iar grăşarea pămîntului. de sporirea numă
iii perspectiva luminoasă pe care freg. Galaţi). V îlcan C. Petru seara răsfoia carnetul cu Însemnări din rului de animale, de îngrăşăminte etc.
a- a deschis-o copiilor regimul freg. Craiova). V a lo vei Felicia Uniunea Sovietică, unde găsea răspuns Toate muncile se fac în acord indivi
freg. Stalin), Kerestes V ilm a la multe întrebări. Cîte nopţi a stat el dual Pentru că unii se codeau nefiind
or democrat-popular. siquri de reuşită, începutul l-au făcut
In Munca bibliotecilor noastre (R.A.M .) care s-au situat în la maternitatea de scroafe veghind ! Da
prim ele rînduri ale activiştilor torită aplicării învăţămintelor căpătate, comuniştii.
oc în această perioadă trebuie să în 1954 qospodăria a avut vaci care Oamenii au stat şi-au cumpănit. „Dacă
culturali, trebuie să fie un sti
fie leqată de asemenea de sar- dădeau şi 30 de litri de lapte pe zi. membrii de partid s-au angajat înseamnă
mulent pentru toti acei care I
od cina sprijinirii campaniei de Ochii individualilor erau îndreptaţi că i bine întotdeauna ce au propus ei
lucrează in domeniul muncii |
:a* recoltare si ţreieriş. Biblioteca către colectivă. Rezultatele dobîndite de a fost bine" Si le-au urmat pilda în
r i rii trebuie să se alăture efortu- cu cartea, pentru ca în întîm - I colectivişti ii atrăqeau. Şi de multe ori toamnă la împărţirea veniturilor, *-au
:ă. rilor ţărănimii muncitoare de pinarea zilei de 23 August, să ( comunistul Dumitru Bîtea se pomenea încredinţat Că bine au făcut.
ziua sau în puterea nopţii cu cîte un
ic- a strînge recolta în termenul obţină rezultate asemănătoare. | individual care-1 ruga: „Hai tovarăşe CL. M U N T E A N U _
Bitea şi vezi « - i cu vaca noastră că..,* I A M U M V W W V m
