Page 14 - Albina_1959_07
P. 14
Expoziţia sovietica de la New-York
mmm sucirlism
1 ' 1/ U t S C P t A M t K l f A M I
Aprecieri ale presei LEV OSANIN
americane
Cuvîntul nostru
• „New York Journal and
American1' : „Pentru a ca
racteriza această expoziţie
esrte necesar cuvîntul „colo Pămuitul nostru, cum tl ştim,
sal". Expoziţia sovietică Se schimbă iar şi iar.
de la „Coliseum” este uriaşă Există-al undei zbor sublim
şi atotcuprinzătoare, te a- Şi zborul de bondar.
meţeşte".
• „Wall-Street JoumaiP : Există ritmul de motor
.««Ruşii ne-au arătat că au Vuind sub cer, cumplit,
Deschiderea Expoziţiei Sovietice de la New-York. De la dreapta tm avion capabil să stră
la stingă: P. R Kozlov, D. Eisenhower, R. Nlxon. Şi-un ritm al inimii, uş'
bată fără escală 4.200 mile Şi-n tihnă auzit.
care separă New-Yorkul de
Moscova. Aşa ceva, probabil Tu fiu al ţării strămoşeşti
că nu s-ar încumenta să Gînd dărui anii tăi
facă nici noile turboreac Zidind corăbii să porneşti
toare comerciale americane. Pe siderale căi.
Este sigur că vinturile care
suflă de obicei pe traseul Tot ce clădeşti cu braţ de fier,
dintre Moscova şi Occident, Cît vei trăi, s-o ştii.
„Dacă nu aveţi mijloacele ne bine din partea întregului po ar sili avioanele „Douglas Nu-i pentru mări, nici pentru cer
cesare şi paşaportul pentru o că por sovietic. dc-8" şi „Boing-707” să facă Ci pentru inimi vii I
lătorie în Uniunea Sovietică, la Avionul „TU-114“ a stîrnit o escală.
orice oră din zi, începînd de la Avionul „TU-114” produce In romîneşte de
30 iunie şi pînă la 10 august, admiraţia americanilor- Ziarele o puternică impresie asupra D. MIHAIL
luaţi metroul, ajungeţi pînă publică fotografii uriaşe ale a- americanilor".
în strada 59 unde se află clă vionului sovietic. In articolele • „Christian Science Mo
direa ..Coliseumukii" şi va publicate se subliniază că avi nitor" : „Exponatele expozi
veţi găsi cu totul în altă lume, onul „TU-114“ cu 220 locuri ţiei constituie o mărturie a
faptului că în U.R.S.S. fci-
lumea socialismului". Cu a- a bătut recordul zborurilor văţămîntul este gratuit şi
ceste cuvinte, ziaristul ameri avioanelor de pasageri. Ziarele se bucură de deplina susţi liiiin ,.....
can Josef Nort îşi începe amă „New York Times", „New York nere a statului. Se pregătesc £ e
cadre didactice calificate
nunţitul articol închinat Expo Herald Tribune” „Daily News”
care se bucură de mult suc
ziţiei Sovietice de la New York. şi „Daily Miroir" publică în ces. Se dezvoltă ştiinţele «miUII!
Călătoria noastră la Expozi primele pagini fotografiile gi naturale şi tehnica. Guver
ţia Sovietică din „Coliseumuil" ganticului avion în aer şi pe nul protejează artele. Orice funcţionare anormală a
Asupra americanilor pro Putem privi în inimă
new vorkez a necesitat ceva aeroportul din New York în acestor procese este descoperi
duce o mare impresie bogă
mai multă vreme decît a prevă soţite de descrieri amănunţite. ţia mărfurilor de larg con Organismul omenesc este tă pe loc.
zut Josef Nort: II ore şi 6 mi Foarte multe lucruri noi şi sum, varietatea şi calitatea ţ complicat şi în bună măsură
nute E necesar totuşi să dăm necunoscute admiră americanii lor". ‘ încă nestudiat. Medicii visează „Lupa timpului"
• „Baltimore Sun" : „Ex
anumite amănunte: turboreac în clădirea „Coliseumului". poziţia vizitată chiar din de tnuttă vreme să poată „ve Această instalaţie a fost pe
torul „TU-114“ a străbătut fără Fără a părăsi America ei au po prima zi de un mare număr dea" acele procese ascunse în hună dreptate denumită „Lupa
escală 7.750 de kilometri. Pu sibilitatea să cunoască realiză de oameni, se bucură de un adîncul corpului omenesc cum timpului". Ea dispune intr-ade
ternicul avion a părăsit Mos rile poporului sovietic în toate succes colosal. e de pildă circulaţia singelui şi văr de fantastica posibilitate de
cova în dimineaţa zilei de 28 domeniile vieţii. Aceasta este Modelele sateliţilor artifi a „extinde“ clipa. Un aparat ul-
ciali, a avioanelor cu reac schimbul de materii de care de tra rapid fotografiază aproape
iunie. Pe bordul lui, la deschi cu atît mai important cu cît de ţie, a spărgătorului de ghea pinde sănătatea şi vioiciunea o- 33 de milioane de cadre intr-o
derea Expoziţiei de la New la prima expoziţie sovietică în ţă atomic, a utilajului agri mului. Un radiograf cu opt secundă. In felul acesta avem
York a realizărilor Uniunii So S.U.A., care a avut loc la Ex col au stîrnit admiraţia canaluri în faţa căruia se o- posibilitatea să înregistrăm pe
vietice în domeniul ştiinţei, teh poziţia Mondială de la New unanimă. Momentul culmi presc vizitatorii la Expoziţia de placa fotografică ceea ce se pe
nant l-a constituit însă con trece ou o viteză fulgerătoare.
nicii şi culturii, a plecat, F. R. York, au trecut 20 de ani.
tactul direct dintre oameni. la New York ne permite să In diverse domenii cercetătorii
Kozlov, prim vicepreşedinte al Numeroase scrisori sosesc pe O mare mulţime de ameri privim cele mai ascunse proce nu se pot mulţumi numai cu
Consiliului de Miniştri al adresa direcţiei expoziţiei. Des cani au asaltat pe transla se care au loc în organism. presupuneri, ci trebuie să vadă
U.R.S.S. pre ce scriu americanii ? Ab tori punîndu-ie tot felul de concret tot ce se petrece. In
întrebări". Omul înghite un praf care vremea noastră, vremea vitezei
Pentru prima dată. un avion solut despre tot. Savanţii de la conţine o cantitate neînsemna cosmice, de care se izbesc per
zboară de la Moscova la New multe universităţi şi labora • „Washington Post and manent cercetătorii in domeniul
Times Herald" : „Expoziţia tă şi cu totul nedăunătoare de
York fără escală. E un lucru toare ar vrea să cunoască în sovietică este o demonstra radioizotopi gama. „Atomii ştiinţei naturale, in ce priveşte
uimitor I Pe vremuri, admiram deaproape sateliţii artificiali ai ţie demnă de toată atenţia. m-anoaţf" se rîspindesc in tot fenomenele complicate ale lumii
zborurile lui Cikalov şi Qromov, Pămîntului construiţi în Uni Ea arată realizările ruşilor organismul. Cele opt antene ale materiale, un asemenea aparat
este de o deosebită importanţă.
în multe domenii ale culturii
iar astăzi aceste zboruri ne unea Sovietică. Ei vor să afle
şi ale industriei. aparatului sînt aşezate în punc
par ceva obişnuit. Sub aripile cît mai multe despre succesele
Poporul american poate tele studiate ale organismului. Oceanele aşteaptă
celui mai mare avion de pasa Uniunii Sovietice în domeniul învăţa multe lucruri privind Ele îi raportează medicului des
geri din lume trec rînd pe rînd studierii Cosmosului. Reprezen exponatele expoziţiei". pre viteza şi intensitatea sîn- Fantezia de altădată s-a în
Marea Baltică, munţii -Scandi tanţii numeroaselor companii truchipat în metal. încă nu de
gelui, despre asimilarea hranei.
navici, Oceanul Atlantic. In americane se interesează de mult, oamenii visau un vas
care luni de zile să rămînâ în
timpul zborului pasagerii s-au mărfurile de export. Oamenii
larg, fără să se oprească tn
simţit minunat. Ei se plimbau simpli se interesează în special porturi. Valurile mării scaldă
pe coridoarele largi, se odih de construcţia de locuinţe, de de pe acum corpul unui ase
menea vas. La New York ma
neau în fotoliile moi, luau masa plata chiriilor, de sistemul de
rinarii americani admiră mo
la restaurant jucau şah, citeau ocrotire al sănătăţii, de învăţă- delul acestui vas Nu va trece
ziare, într-un cuvînt nici nu-şi mîntul public. Mulţi întreabă! mult şi ei vor vedea steagul
dădea seama că se află la o — Este adevărat că bolnavii primului vas atomic din lume
— spărgătorul de gheaţă „Le-
înălţime uriaşă. nu trebuie să plătească pentru
nin"
In ziua de 28 iunie, la orele tratament? Intr-adevăr, plata
18 şi 11 minute, după ora Mos chiriei, reprezintă doar cîteva Energia stelară
covei, avionul a aterizat la procente din salariu ? E oare
New York Pe aeroport a luat adevărat că studenţii nu plătesc Secole de-a rindul oamenii
cuvîntul F R Kozlov. taxele de învăţămînt ? — Nu au admirat frumuseţea şi stră
— Sper, a declarat el, că Ex e greu să înţelegem sensul unor lucirea stelelor. Mulţi s- iu gin-
poziţia Sovietică de la „Coli- asemenea întrebări, dacă ţinem dit că sus, în înălţimile stelare,
seum“ va ajuta americanilor seama de faptul că în Statele se petrec anumite orocese cu
să-şi facă o imagine adevărată Unite impozitele şi plata chi totul necunoscute. Astăzi, sa
despre viaţa şi realizările po riei reprezintă jumătate din ve vanţii sovietici au hotărîl să
porului sovietic în domeniile nitul unui american. Taxele de pună energia stelară in slujba
dezvoltării economice şi cul învăţămînt sînt de asemenea omului. La Expoziţia de la
turale. In timpul prezenţei în mari în Statele Unite. New York se poate vedea o
ţara voastră noi intenţionăm Fără îndoială că deschiderea instalaţie specială in care pul
să cunoaştem New Yorkul, să Expoziţiei Sovietice de la New sează o lumină puternici. Mîi-
vizităm şi alte oraşe ale State York şi a Expoziţiei America ne, energia pe care o dau ste
lor Unite, precum şi întreprin ne de ia Moscova va contribui lele va lumina oraşele noastre.
derile industriale, cunoscînd la întărirea prieteniei dintre Oamenii sovietici vor sili focul
totodată, şi viaţa americanilor. popoarele sovietic şi american. ceresc să se pună in slujba
Tovarăşul F. R. Kozlov a păcii şi a fericirii. El va lumi
G. QSEVEROV
transmis locuitorilor New Yor- na ca o faclă ziua senina de
corespondentul special al
kului şi întregului popor ame mîine, zi cucerită 'de-munca mi
ziarului „Komsomolskaia New-York, clădirea ^CoUseumuluC. Aiei se află Expoziţia reali
rican cele mai sincere urări de Pravda". zărilor Uniunii Sovietice in domeniul ştiinţei, tehnicii şi culturii,. lioanelor de oameni.
