Page 15 - Albina_1959_07
P. 15

OPINIA PUBLICA INTERNAŢIONALĂ                                                              V o m              fi     tari

       CERE  ELIBERAREA  EROULUI  GREC                                                       p î n ă            la       s fîr ş it


                                                                                             — — ”  -    de  M A N O L IS   GLEZOS   -----------------
           Manoiis  Glezos  trebuie  să  trăiască I  Libertate  lui  Manolis
         Glezos!  Viafa  eroului  de  pe  Acropole  trebuie  salvată !  Mi­                       Manolis  Glezos,  neînfricatul  luptător  pentru  libertatea
         lioane  de  oameni  cinstiţi  din  lumea  întreagă  rostesc  cu  neţăr­                şi  independenţa  poporului  său.  şi  căruia  astăzi  i  se  în­
         murită  dragoste  numele  neînfricatului  erou  al  poporului  grec,                   scenează  un  mîrşav  proces,  a  fost  pînă  in  prezent  de
         îşi  unesc  puternicele  glasuri  protestînd  cu  profundă  indignare                  trei  ori  condamnat  la  moarte.  In  martie  1949,  aflîndu-se
         şi  revoltă  împotriva  mîrşavului  proces  îneoenait  de  autorită­                   în  celula  condamnaţilor  la  moarte,  cu   puţină   vreme
          ţile  qreceşti  lui  Manolis  Glezos.                                                 înainte  de  executarea  sentinţei  anulate  in  cele  din  urmă
           Opinia  publică  mondială  nu  poate  fii  înşelată.  Născocirile                    datorită  puternicu'ui  protest  al  poporului  său  şi  al  oa­
         autorităţilor  din  Grecia,  care  încearcă  să-l  prezinte  pe  Mano­                 menilor  cinstiţi  din  lumea  întreagă.  Manolis  Glezos  a
         lis  Glezos  drept  spion  nu  pot  stîmi  crezare  şi  ele  sînt  res­                scris  emoţionanta  poezie  pe  care  o  publicăm  mai  jos  în
         pinse  cu  mînie  şi  indignare.  Oamenii  de  bună  credinţă  din                     versiune  romînească :
         toate  colţurile  globului  spun  răspicat :  „Nu 1  Manolis  Glezos
         nu  e  şi  nu  poate  fi  spion".  Eroul  de  pe  Acropole  aparţine  nu                              Ni-i  trupul  ca  o  stîncă
         numai  poporului  grec,  ci  întregili  umanităţi.  Prin  faptele  eroice                             Şi  inima  ni-i  tare.
         şi  prin  întreaga  sa  activitate,  Glezos  întruchipează  luptătorul                                Călăule !
         dîrz  pentru  cele  mai  nobile  idealuri  ale  omului,  pacea  şi  li­                               Nu  cerem  nici  milă.  nici  cruţare.
         bertatea.                                                                                             Hai  vino  şi  alege,
           In  însufleţite  mitinguri  şi  adunări,  în  emoţionante  scrisori                                 Priveşte-ne  cumplit.
         şi  moţiuni,  mesaje*  de  proteot  şi  telegrame,   prin  presă  şi                                  Noi  neînvinşi  rămînem
         radio,  oameni  de  pe  toate  meridianele  globului,  intelectuali,                                  Şi  tari  pîn-la  sfîrşit 1
         reprezentanţi  ai  diferitelor  organizaţii,  personalităţi  da  dife­
         rite  concepţii  politice,  slujitori  ai  bisericii   şi-au  exprimat               Priveşte-n  jos  călăul
         protestul  lor  hotărît.  indignarea  lor  fără  margini  împotriva                  Şi  ochii  nu-şi  arată..
         acţiunilor  criminale  puse  la  cale  de  autorităţile  din  Grecia                 Apoi  cu  glas  de  fiară
         şi  oare  primejdui esc  viaţa  lui  Manolis  Glezos.                                Răcneşte  dintr-o  dată.
           In  numele  a  milioane  de  oameni  ai  muncii  din  Uniunea                      E  faţa  lui  lividă
         Sovietică,  Consiliul  Central  al  Sindicatelor  din  U.R.S.S.  a                   Şi  groaznică-i  acu :
         adresat  guvernului  grec  o  declaraţie  prin  care  protestează                   —  Ridică-te  şi  vino!...
         cu  hotărîre  împotriva  represiunilor  pregătite  pentru  a  curma                             Şi  tu...  şi  tu...  şi  tu !...
         viaţa  fiului  glorios  al  poporului  grec,  Manolis  Glezos,  cerîn-
         du-se  totodată  neîntîrziata  eliberare  a  eroului  de  pe  Acro­                                   Un  geamăt  surd.
         pole.  Organizaţia  juriştilor  din  întreaga  Chină  a  trimis  me­                                  Tăcere  ca-n  preajmă  de  furtună.
         saje  regelui  Greciei  şi  primului  ministru  Karamanlis  în  care                                  Apoi  o  voce  caldă
         se  arată  că,  în  interesul  justiţiei  şi  apărării  drepturilor  omu­                             Ţîşneşte  şi  răsună  •
         lui,  se  impune  imediata  încetare  a  persecuţiilor  lui  Manolis                                  —  Cu  bine,  fraţi  de  luptă.
         Glezos  şi  că  procesul  înscenat  n-are  niciun  temei  juridic.                                    Cu  bine,  dragi  tovarăşi !...
           „Exprim  profunda  nelinişte  a  opiniei  publice  italiene  în                                     Şi-n* suflete  lumina
         legătură  cu  procesul  intentat  iul  Manolis  Glezos  —  arată   Manolis  Glezos  în  faţa  intră­  Ni  se  revarsă  iarăşi I ..
         vicepreşedintele  Comisiei  pentru  afaceri  externe  a  Gamelei   rii  subterane  care  duce  spre
         deputaţilor  3  Italiei  intr-o  telegramă  adresată  regelui  Gre­  Acropole.
         ciei.  Patrioţii  antifascişti  cer   eliberarea   eroului   naţional
         grec".
           înscenarea  judiciară  împotriva  luă  Glezos  şi  a  altor  pa­                                           povestirea  pietrarilor  auzită  cu
         trioţi  greci  a  stîmit  pînă  şi  indignarea  cercurilor  burgheze                                         un  an  în  urmă.  Rîdea   încet :
         din  Grecia.  O  mărturie  a  acestui  fapt  o  constituie  şi  decla­                                       „Da,   muncitorii  Greciei   sînt
         raţiile  fostului  prim-ministru  Tsaldaris  şi  fostului  ministru                                          plini  de  romantism  şi  de  ima­
         Aîamanis  care  se  pronunţă  împotriva   judecării  procesului                                              ginaţie".  Totul  s-a  petrecut  mult
          lui  Glezos  şi  a  celorlalţi  patrioţi  de  către  um  tribunal  militar.                                 mai  simplu.  El  n-a   urcat  pe
           Oamenii  muncii  din  ţara  noastră,  muncitori,  ţărani,  inte­                                           culmea  abruptă.  Dar  din  copi­
          lectuali,  bărbaţi  şi  femei,  tineri  şi  vîrsteici   s-au   alăturat                                     lărie,  jucîndu-se  cu  alţi  băieţi
          luptei  opiniei  publice  mondiale,  exprimîndu-şi  cu  tărie  în   Oare  putem uita  vreodată  ziua   eroii  legendari  ai  vechii  Elade,   desculţi  de  la  periferia  Atenei.
         cadrul  mitingurilor  şi  adunărilor,  scrisorilor   şi  moţiuniior   aceea,  depărtată  astăzi,  în  care   cîntaţi  de  Homer.  Fapta  aceas­  Glezos  a  aflat  o  intrare  subte­
          adresate  autorităţilor  din  Grecia  cererea   îndreptăţită   ca   agenţiile  telegrafice  din  lumea   ta  a  devenit  pentru  omenire  un   rană  ascunsă  care  rămăsese  ne­
         Manolis  Glezos.  erou  al  luptei  antifasciste  a  poporului  grec,   întreagă  au  răspîndit  pe  supra­  simbol  a(  biruinţei  raţiunii  a-   cunoscută  de  ocupanţi.  Pe   a-
          să  fie  pus  în  libertate.                        faţa  globului  pămîntesc  o  ştire   supra  nebuniei,  a  biruinţei  for­  ceastă  intrare  a  mers  Glezos  in
           Opinia  publică  internaţională  odată  cu  protestul  ei  împo­  scurtă,  venită  din  Grecia  ocu­  ţelor  păcii  asupra  forţelor  răz­  noaptea  de  31  mai.
         triva  criminalului  proces  înscenat  eroului  Manolis  Glezos,   pată ?  Un  viteaz  necunoscut  a   boiului.   Neînfricatul  erou   al   Greutatea  cea  mare  nu  con­
         demască  adevăratele  planuri  ale  guvernului  grec  camuflate   pătruns  noaptea  pe  străvechile   Greciei  a  aprins  facla  speranţei   sta  în  a  ajunge  pînă  la  colină
          în  spatele  acestei  fărădelegi.  Prin  acuzaţia  falsă  de  spionaj,   coline  ale  Acropolei,   înălţate   pentru  toate  popoarele   ţărilor  ci  în  a  smulge  steagul  sub
          guvernul  grec  urmăreşte  să  intimideze  poporul   grec  care   deasupra   Atenei   şi  păzite  cu        ochii  soldaţilor  fascişti.   Dar
          lupta  împotriva  transformării  teritoriului  Greciei  într-o  bază   străşnicie  de  unităţile  SS-ului,   ura  faţă  de  aceştia   era   atît
          pentru  arma  atomică  şi  arma  rachetă,   pentru   renaşterea   a  smuls  de  pe  postament  stea­  de  BORIS  POLE V O I  de  mare  în  sufletul   grecilor,
          libertăţilor  democratice.  Lupta  poporului  grec  nu  va  putea   gul  nazist  şi  a  ridicat  în  locul   incit  Glezos  nu  numai  că   a
          fi  înăbuşită  şj  în  această  privinţă  sînt  grăitoare  cuvintele   lui   steagul   alb-albastru   al    smuls  cîrpa  cu  zvastica,  dar  a
         iui  Manolis  Glezos  dtin  scrisoarea  adresată  primului  ministru   Eladei.   ocupate.  Steagul  grecesc  desfă­  şi  rupt-o  în  bucăţi  călcînd-o  în
          al  Greciei.  Karamanlis :  „In  ţara  noastră  se  vor  găsi  întot­  Toate  acestea  s-au   petrecut   şurat  pe  Acropole  în  locul  stea­  picioare...
          deauna,  independent  de  sacrificiile  care  vor  fi  făcute,  oameni   în  zile  extrem  de  grele  pentru   gului  nazist   prăbuşit   spunea   Ascultam  această   povestire
          curajoşi,  hotărîţl  să  apere  cu  abnegaţie  poporal  şi  demo­  omenire.  Companiile   hitleriste   parcă  întregii  lumi:   „Fascis­  simplă  a  celebrului  meu   coleg
          craţia...  in  ce  mă  priveşte  sint  mîndru  şi  fericit  că  mi-am   mărşăluiau  pe  vechile  pieţe  din   mul  va  fi  zdrobit!“  grec  care  redacta  pe  vremea  a-
          dedicat  viaţa  celor  mai  nobile  idealuri  ale  oamenilor,  acelor   Praga.  Cizmele  grele  ale  pa­  Omenirea   are  o   memorie   ceea  un  ziar  progresist  la  Ate­
          idealuri  care  le-au  susţinut  curajul  în  clipele  grele  ale  răz­  trulelor  din  unităţile  SS  răsu­  bună.  Ea  va  ţine  minte  veşnic   na,  priveam  cu  mirare  la  omul
          boiului  Împotriva  fascismului  şi  care-i  însufleţesc  acum  in   nau  pe  asfaltul  străzilor  pari­  numele  pe  care  l-a  aflat  atunci,   acesta  liniştit  şi  mă   gîndeam*
          măreaţa  luptă  pentru  pace,  libertate  şi  independenţă".  ziene.  Naziştii  beţi  aruncau  de   numele  unuia  din  cei  mai  glo­  că  lupta  împotriva  fascismului,
           Iată  pentru  ce  e  judecat  Manolis  Glezos :  pentru  dragostea   pe  mal  sticle  goale  în  statuia   lupta  pentru  libertate,   pentru
          Înflăcărată  de  patrie,  de  pace,  pentru  sentimentele  de  prie­  Sirenei  lui  Andersen  din  Co­  rioşi  fiii,  a  unui  fiu  cu   care   idealurile  luminoase  ale   ome­
                                                                                          popoarele  se  vor  mîndri  întot­
          tenie  faţă  de  toate  popoarele.  Oare  toate  acestea  înseamnă   penhaga.  In  Grecia,  pe.înălţi­  deauna.  nirii  dă  oamenilor  o  putere  de
          spionaj  !  Eroul  naţional  ai  poporului  grec  este  un  înflă­  mea  Acropolei,  sub  paza  ruine­      leu,  îi  transformă  în  eroi  le­
          cărat  patriot,  un  neînfricat  luptător  pentru  libertatea  po­  lor  Panteonului,  atît  de  scump   Nu  voi  uita  niciodată   cum   gendari.  Şi  mă  mai  gîndeam  că
          porului  său  şi  pentru  independenţa  patriei  sale.  De  aceea,   pentru  întreaga  cultură  a  ome­  doi  pietrari  în  vîrstă,  care  pe   odată  şi  odată  omului  acestuia,
          opinia  publică  internaţională  îşi  ridică  tot  mai  puternic  glasul   nirii,  stăteau  adăpostite  baterii­  înălţimea  Acropolei  făceau  niş­  care  a  făcut  să  răsune  în  în­
          său  şi  cere :   Manolis  Glezos  trebuie  să  trăiască !  Libertate   le  maritime  germane.   Radioul   te  reparaţii,  ne-au  arătat  nouă,   treaga  lume  numele  tării   lui
          eroului  de  pe  Acropole I  Viaţa  Iui  Manolis  tTebuie  salvatăl  răspîndea  strigătele   înnebuni-   turiştilor  sovietici,  locul  în  care   mici,  i  se  va  înălţa,  probabil,  la-
                                                              tului  fubrer  care  afirma  că  în­  Glezos  a  săvîrşit  măreaţa  lui   Atena  un  monument,  alături  de-
                                                              cepe  să-şi  instaureze  „noua  or­  faptă.  Totul  rămăsese  neschim­  monumentul   poetului   Byron
                                                                                          bat.  Pe  culme,  deasupra  prăpas-
                                                              dine"   nazistă  pe   continentul   tiei  se  înălţa  catargul  alb   pe   care  a  căzut  în  lupta  pentru*
                                                              european  pentru  cel  puţin  1000                      libertatea  poporului  grec...
                                                              de  ani.  Ca  un  simbol  al  aces­  care  Glezos  arborase   steagul,   Şi  iată  că  în  faţa.  noastră,
                                                                                          îmi  aduc  aminte  că  cineva  din­
                                                              tei   groaznice   „ordine   noi“ ,                      Manoiis  Glezos  e  in  temni­
                                                              blestemate  de  toate  popoarele,   tre  noi  a  întrebat:  „Cum  a  pu­  ţă.  Pe  Manolis  Glezos  îl   aş­
                                                              el  a  poruncit  să  se  înalţe  dea­  tut  urca  un  onr  pe  o  asemenea   teaptă   tribunalul  militar   în
                                                              supra   Acropolei   steagul   cu   înistime?  Nici  capra  de  munte   faţa  căruia  eroul  va  apare  fără
                                                              zvastica  nazistă-  Şi  steagul  a   n-ar  putea  străbate  pe  aici  !“  dreptul  de  apărare.  Pe  Manolis
                                                                                            —  Da,  aşa  este.  Dar  Manolis
                                                              fost  înălţat  după  cum  au  co­                       Gîezos,  acest  glorios  patriot  a!
                                                              municat  ziarele  lui  Goebels.  a-   ai  nostru  a  urcat  totuşi.  Dra­  Greciei,  îl  ameninţă   pedeap^.*
                                                              celaşi  steag  care  nu  de  mult   gostea  faţă  de  patrie  îi   dă   cu  moartea  Ne   putem   oare
                                                                                          omului  aripi  de  vultur  —  mi-a
                                                              se  înălţase  ca  un  uliu  deasupra                    gîndi  la  aceasta  fără  mînie  şi
                                                              Parisului  ocupat,  de  pe  culmea   răspuns  pietrarul  ars  de  soare.   indignare ?  Ne  putem  oare  îm­
                                                              turnului  Eiffel-           In  cuvintele  lui  se  simţea  mîn*
                                                                                          dria.  Am  înţeles  că  fapta   lui   păca  cu  gîndul  că  toate  acestea
                                                                Şi  iată  că  odată,  într-o  noap­  Glezos  răsuna  în  inimile  no­  se  petrec  în  a  doua  jumătate  a
                                                              te  de  mai  acest  steag  a   dis­  bile  ale  compatrioţilor  săi   ca   secolului  XX ?
                                                              părut.  A  dispărut  sub   nasul   o  epopee.             Astăzi,  eu,  ca  şi  oricare alt om
                                                              sentinelelor  care-1  păzeau   şi   Iar  peste  un  an,  spre  seară,   sovietic,  vreau  să  adaug  vo­
                                                              soarele  care  s-a  înălţat   dimi­  cînd  stînciie  încălzite  de   soa­  cea  mea  la  milioanele  de  voci
                                                              neaţa  deasupra  apelor  albastre   rele-dogoritor  al  zilei,  începeau   ale  oamenilor  de  bună  credinţă,
                                                              ale  Mării  Egee  a  luminat   pe
                                                                                          să  se  înfăşoare  în  beznă  şi  o   care  încrezători  în  victoria  min­
                                                              postament  steagul  elin  de  cm   lună  rotundă  arginta  marmo­  tii  şi  a  adevărului,  cer  în  toate
                                                              loarea  valului  mării,  In  aceste   ra  măreţelor  ruini,  noi  urcam   limbile  în  care  vorbeşte  omeni­
                                                              zile  pe  cele  cinci  continente  ale   pe  Acropole  cu  un  om  nu  prea.   rea :
                                                                                          înalt  de  statură,  cu  ochii  negri,   —  Libertate  marelui   patriot
                                                              pămintului,   oamenii  au  aflat
                                                                                          glasul  blînd* şi  o  figură  gîndi-   grec
                                                              numele  lui  Manolis  Glezos  care   toare*  de  intefectuai.  Era  Gle­  —  Jos  mîinile-  de  pe  Manoli*
                Aspect  de  ta  adunarea  publică  din  Capitala  a  săvîrşit  o  faptă  demnă   de  zos.  In  drum  i-am  vorbit   de  Glezos I
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20