Page 18 - Albina_1959_07

Sute de cetăţeni prestează muncă voluntară pe şantierul de
C ofcp cu rsu l „ A l b im e i • ** hidroamelioraţii de la Becicherec — Timişoara. (Corespondent i
IOSIF JAMBOR, colectivist — Cenad).

% s ttu l A f i

£cs no! Ies &ssa»vKSfi$e«g®€uzcB

Ia adăpostul cetăţii de stînci a Rete­ Să fi văzut cu cită tragere de inimă lu­
zatului, sub dealurile acoperite de livezi cram !... Acum s-a isprăvit cu lămpile
şi grădini unde totul pare ca în basm, de gaz care ne afumau şi cu glăjile de
se află comuna Sarmisenetuza. O lampă care se spărqeau mereu. Seara
scaldă în cleştarul lor rîuri repezi, co­ nu ne mai culcăm o dată cu qăinile.
loritul viu al ierburilor înalte, o mîn- Nevestele şi fetele torc şi ştricănesc, pe
gîie. în faptul serii, sunetele dulci ale cînd noi mai cetim gazeta, cîte un sfat
tălănqilor cirezilor de vaci şi turmelor agricol şi ascultăm radio. Că fain mai
de oi. Trăiesc aici oameni harnici şi cîntâ Ion Luican şi Emil Gavriş. Bina
mîndri. care au ştiut să înfrunte vitre­ c-am mai apucat şi eu zilele acestea...
gia vremurilor, a timpurilor de aspră ...Dacă treci azi pe uliţele comunei SARACIA:—-După ce că-s alungată de peste tot, acuma, cu canalul ăsta, o
durere, cind boqăţiile trudite de harni­ Sarmisegetuza. aproape că nu mai ştii să intru şi mai rău la apă 1
cele lor braţe işi qăseau adăpost la unde stă cutare sau cutare om. In locul (Desen de AL. CLENCIU)
curţile boiereşti. caselor întunecoase, pline de igrasie ş;
acoperite cu paie, s-au ridicat clădiri
arătoase şi luminoase, cum este cea a
...Cit e de schimbată azi Sarmiseqetu- Z N bilele noastre nu seamănă.
*a I... In locul cârciumilor şi a „bolţilor- lui Zgîrcea L&scut, Albulescu Iosif, Ne- Sint mereu altele,
cămătăreşti, în centrul comunei s-a des­ chifor Dumitru. Corui Simion. Sio Petru Ne avântăm tot mai aproape de soare
chis un magazin universal unde consu­ şi mulţi alţii ca ei. I O Cu fiecare Ian de schele noi
matorii qăsesc tot felul de mărfuri. In Oamenii s-au convins de avantajele Pe locuri spuzite
comună există astăzi cămin cultural, muncii în comun, şi şi-au unit for­ De urmele trecutului...
bibliotecă, o grădiniţă sezonieră şi două ţele în întovărăşirea agricolă „Dacia A Mîinile noastre poartă
şcoli elementare. nouă", al cărui preşedinte a fost ales L In căuşul lor pacea
harnicul gospodar Albulescu Iosif. Dar
In faţa acestor prefaceri îmi aduc a- S Ca pe o inimă înflăcărată;
xninte de anii copilăriei mele. In sat la ei nu se mulţumesc cu ce au lăcut Roşie ca steagul din creştetul zilelor noastre
«o i nu era pe atunci şcoală decît pînă pînă acum. Tovarăşul Zgîrcea Lăscuţ, Şi ca florile din zâmbetul copiilor.
la clasa IV-a. Pentru ca să înveţi mai secretarul întovărăşirii, m-a asigurat că E Zilele noastre nu seamănă
în toamna aceasta se va inauqura gos­ T Sânt mereu altele;
departe trebuia să parcurgi zilnic 12 km.
podăria colectivă. Cu fiecare „Mîine".
până în comuna Peşteana. Astăzi copiii O dată cu prefacerile ce-au avut loc L Smţ mai aproape de soare,
au scăpat de această grijă. Ei au la dis­ în viaţa satului, s-au schimbat mult şi R Din ce în ce mai aproape
poziţie o şcoală elementară de 7 ani. oamenii. Fiii locuitorilor din fosta ca­
pitală a dacilor sint astăzi oameni de
Tot în aceşti ani a fost electrificată co­ GHERGHEI GR1ŞA
ispravă. Corui Adam este judecător la E E
muna. Ţi-e mai mare dragul să porneşti Tribunalul Popular din Petroşani, Z^jîr- libljokctr-Galafi
acum seara prin sat. Becurile din col­ cea Aurel, ofiţer, Vrînceoni Ştefan, teh­ i
tul uliţelor sclipesc ştrengăreşte de pe nician la Oraşul Stalin, iar alţii dau a-
stâlpi. Nenea Iosif, un om trecut de cum bătălia pe băncile şcolilor pentru
obţinerea titlurilor de viitori ingineri, S E A R A
mult peste cumpăna vieţii, mi-a spus
sau profesori.
printre altele : In zilele revederii meleagurilor na­
— Păcat că n-ai nimerit pe-acasă a- tale, am luat parte şi la festivalul tine­ La poarta mea, sub nucul încărcat La poarta asta simplă de ţăran
tunci cind se întindeau sârmele pe stâlpi. retului. Orele zilei iar s-au adunat. S-adună seara-ntregul Bărăgan,
Steguleţele multicolore fluturau pe
stîlpii de telefoane, dind un aspect de Grăbite fiecare să îmi spună ŞTEFAN TANASE
mare sărbătoare. Priveam în jurul meu : Care a fort din toate cea mai bună.
colectivist, comuna Patru Fraţi,
zeci de tineri şi tinere intonau un cân­
Activiştii tec despre viaţa noastră nouă. Şi noaptea ca o pătură se-ntinele raionul Urziceni
Peste hambare pline de merinde,
Seara, cînd întunericul a învăluit co­
Peste gospodării înfloritoare
II vezi mereu pe drum, neobosit, muna. m-am îndreptat spre căminul cul­ Care-şi primesc lumina de la soare.
Asprindu-i faţa soarele sau vîntul tural. Sărbătoarea tineretului nu luase
Sătenii mei, de mult l-au îndrăgit sfirşit. Echipele artistice din satele Ho- Eu o privesc şi simt cum se îmbracă
Şi-i preţuiesc şi fapta şi cuvîntul. In pântecele vremii ca-ntr-o arcă
biţa. Clopotiva, Ostrov şi Sarmisegetuza
Zile de muncă, lungi, gălăgioase
Deşi-j împresurat de-atîtea trebi se întreceau încîntînd privirile specta­ Şi grele-n felul lor, dar şi frumoase Trestia se zbate costelivă
Ajută inimos pe fiecare torilor, cu graţia minunatelor dansuri Şi ore dese, îmbulzite foarte, Lingă ţărmul ce-a rămas pustiu;
Că stai adeseori şi te întrebi : populare din Valea Haţegului. Duc pescarii azi ia colectivă
De unde-atîfa energie oare ? Menite bucuria să ne-o poarte Rodul apei, ca argintul viu.
Spectacolul la care am asistat mi-a
Şi-n urma lor minutele-ndrăzneţe
dovedit încă o dată inepuizabilele re­ linul cîntă-n urma unui car
E hotărît şi-n vorbă cumpătat. Ce-au vrut cu rîvna lor să ne înveţe Ingroşindu-şi vocea pescăreşte:
surse ale artiştilor amatori.
E viu model de comportare-n toate. Ce-nseamnă viaţa, munca, sîrguinţa. „Truda nu-ntristează un pescar
După spectacol, tinerii s-au prins în Cită vreme... balta are peşte I
Şi-i purtător mereu înflăcărat In ce constă iubirea, biruinţa,
viitoarea jocului. De sus, luna poleia
Al liniei partidului, la sate. Le văd pe toate-aşa cum se cuvine Bacuria-n pieptul Iui tresaltă
cu razele ei crengile pomilor, hiind Ca şl linul din năvod prelins.
In timpul care trece, care vine,
TEODOR HARDON parcă şi ea parte la bucuriile satului Că stăpin e azi pe-ntreaga baltă
Şi-alăturea cu de merg şi eu,
învăţător meu natal. Pe unelte şi pe rodul prins".
Poet cum sint şi cum am fost mereu,
Giurcani-Murgeni Creşte-u glasul, cadenţat de car
CAROL BORA Cîntrnd ou de-o dată la un loc Mugurul atîtor bucurii!
funcţionar-Craiova Al bucuriei împlinit soroc. Luna, ca o barcă de pescar
Trece printre nuferii-aurii...
NICOLAE BULGARI)
strungar — Bucureşti
i de Frunză de trifoi
Frunză d« trifoi
Frunză-n patru foi
Cui să mulţumim
în fiecare an în satele şi comunele de culoare galbenă din mătasă, pic­ de flori cu ornamente, o ploscă de Că bine trăim,
raionului Gurahonţ se organizează, în tată eu diferite figuri geometrice în nuntă în formă de inel tubuiar, lucra­ i-am scăpat de rău
cadrul căminelor culturale, tot mai culori variate şi deschise. Maria Moţ re interesantă şi foarte rară. La ex­ i de traiul greu ?
multe expoziţii pe diferite teme. In de la ş<apite ani a îndrăgit desenul cu poziţie au fost prezentate peste 120 de Cine ne-a-nvăţat
anul acesta, fn majoritatea căminelor creioane colorate şi la treizeci de ani obiecte, toate ornamentate cu brode­ t li bine-n sat
Cum
culturale s-a organizat expoziţia „ 0 - a început să picteze în ulei. Coridorul rii şi desene interesante, specifice ra­ Să lucrăm cu spor.
rigina şi evoluţia omului" şi „Struc­ casei ei este ornamentat cu diferite ionului Gurahonţ. Printre piesele rare Să trăim uşor,
tura universului". tablouri pictate direct pe perete, re­ ale expoziţiei se numără şi un ştergar Să avem bucate,
Pentru dezvoltarea creaţiei artistice prezentând peisaje şi oameni. In casă cu motive populare locale în ţesătură, Şi minţi luminate,
populare şi în cadrul expoziţiei bie­ Maria Moţ are multe broderii şi cu­ care a fost lucrat în anul 1890. Braţe oţelite,
nale de artă populară, secţiunea de sături. Expoziţia dovedeşte că întreaga Glnduri împlinite ?
învăţămînt şi cuMură a raionului a La expoziţia din acest an participă creaţie artistică populară este în plin Frunză de trifoi.
organizat de curând expoziţia raională mai multe ţărănci şi ţărani decît la avânt şi dă la iveală gustul pentru Frunză-n patru foi
de artă populară. Aici, talentaţi ar­ celelalte expoziţii care au fost des­ frumos al ţărănimii muncitoare de pe Partidul iubit
tişti populari au expus numeroase o- chise pînă acum la centrul de raion. aceste meleaguri. Şi nebiruit,
biecte şi cusături reprezentând prin­ Ţăranul Nicolae Negru din comu­ Ei ne-a învăţat
cipalele îndeletniciri şi portul popular na Gurahonţ expune o vioară con­ VITALIE MUNTEANU Şi l-am ascultat 1
tocai. struită din 360 de bucăţele de scân­ bibliotecar — Sebiş-Gurahonţ Frunză verde, Iată
Ţăranca întovărăşită Maria Moţ în dură, cu mare rezonanţă, lucrată cu Frunză de muşcată
vîrstă de 35 de ani din comuna Bu- multă măiestrie artistică. Ţăranca 1) spătoi — cămaşă femeiască. Hai să ;hiuim
teni a expus un costum femeiesc alcă­ Zeni Herd expune o cămaşă ţărăneas­ Să ne veselim
tuit din următoarele părţi: un spătoi ') că cu broderie la mîneci şi umeri, 2 ) sumnă — fustă foarte largă in Şi eă mulţumim
din pânză de in cu broderie în aâb şi prosoape, poale cu dantelă albă şi o eulort variate şi chiar intr-o singură Partidului drag
gulerul mare din dantdă, o sucnnă2) năframă de catifea cu ciucuri şl bro­ fuioare. Că sub al său steag
de culoare închisă, pictată în ulei cu derie. 3 ) zodie — şort care poate fi cu Noi muncim cu drag.
flori mari şl mici reprezentând tran­ Olarul Aurel Golea din comuna ornamente foarte bogate. Se poartă şi Culca de CHIRA VERA
dafiri înfloriţi şi albăstrele, • zodie ’ ) Hătmăgel • adus la expoziţie vaze In zi de sărbătoare. Tg. Lăpuş