Page 19 - Albina_1959_07
P. 19
E X E M P L U L
GOSPODAHIILORSTAT
V eştile care ne vin sînt una mai îmbucurătoare decît
alta. G ospodăriile agricole de stat, m odele de agricultu
ră socialistă, îndreptăţesc şi-n acest an aşteptările. Pri
m ele rezultate ale campaniei de recoltare anunţă o re
coltă bogată.
Gospodăria de stat Terem ia M are, regiunea Tim işoa
ra, a obţinut 7.200 kg. de grîu la hectar de pe o supra
faţă de 7 hectare, producţie neîntîlnită pînă acum la
noi, iar de pe 101 hectare, 3.600 kg. la hectar. Gospodă
ria Grabăţ din aceeaşi regiune a obţinut de pe o supra
faţă de 90 hectare o producţie m edie de grîu de 5.600
kg. lia., iar N eudorf 4.000 kg. la hectar de pe o su
prafaţă de 70 hectare.
G.A.S. Urziceni, regiunea Bucureşti, a obţinut pînă în
prezent o producţie care a ajuns pe unele parcele la
4.021 kg. grîu la hectar. Şi la orz s-au înregistrat pro-
® ducţii mai mari ca în alţi ani. A stfel la G.ÂtS. Apold-Hu-
nedoara de pe întreaga suprafaţă recoltată cu orz s-a
obţinut o producţie m edie de 3.100 kg./ha. Pe întreg trus
tul Gostat Oradea, producţia de orz a fost de 2.900 kg/
ha., iar maxima 4.000 kg.
Cu toată seceta de la începutul acestei prim ăveri, re Săpăturile înaintează cu repeziciune. In curînd pe aici va trece canalul
simţită în mod deosebit în Bărăgan, G.A.S. Dragalina,
gospodărie fruntaşă pe ţară, a recoltat pînă în prezent
de pe 96 hectare o producţie m edie de 2.500 kg./ha.
M uncitorii de aici au luptat eroic îm potriva secetei pu- i-G ru u w J
nind, încă din luna februarie, îngrăşăminte chimice în
semănături (cîte 200 kg. azotat la ha.). După dezgheţ au
administrat îngrăşămîntul din avion. Cantitatea totală
de îngrăşăm înt a fost de 926 tone pe o suprafaţă de Pe malul sitîng al Argeşului, Lucrau de zor cei de Ia dig Au întîmpinat amiaza obosiţi,
4.400 hectare semănate cu grîu. Starea timpului a de de la Miloteşti pînă la Budeşti, ca şi cei de la desecări. In câ dar tot veseli, căci in urma
terminat aci, ca şi-n alte părţi, coacerea bruscă a griu colectiviştii şi întovărăşiţii lu teva ore de muncă canalul lor digul începuse să-şi contu
crează la construirea unui dig unde munceau colectiviştii, în reze spinarea-i masivă ce şer
lui. G rijulii să nu piardă nici un bob, lucrătorii gospo de 8.140 metTi lungime, pentru tovărăşit» şi învăţătorii din puia de-acum cîteva sute de
dăriei din Dragalina au folosit toate m ijloacele meca
zăgăzuirea apelor care inun Budeşti se adîncise la 1,5— 2 metri în lungul malului. Se
nice de care dispun. In ziua de 8 iulie, de pildă, au fost dau în fiecare an cam 600 hec m. şi se lungise pe zeci de bucurau că pe cele 1.000 de
scoase pe cîm p 90 de combine care au recoltat într-o tare, distrugînd recoltele. Pa metal. Dar pînă Ia cei 12.000 hectare vor cultiva fără grijă
^ singură zi peste 600 de hectare. ralel cu aceste lucrări se vor m. cit trebuie să numere ca orez, legume şi zarzavaturi şi
Aplicarea întocm ai a com plexului de măsuri agroteh săipa canale pentru a deseca şi nalele de desecări I! De a- alte culturi de unde vor scoa
nice recomandate de ştiinţă, folosirea largă a m ijloace asana bălţile .care se întind pe ceea tineri şi vîrstnici îşi mă te în fiecare an mii de kilo
grame de produse agrioole ve*
lor mecanizate, îşi vădeşte şi de astă dată, şi în mod mai bine de 400 hectare de surau puterile întrecîmlu-se
teren. care mai de care să dea cit getale.
strălucit după cum se vede, foloasele în rezultatele ob- mai mult. Glumele şfichiuiau In zilele următoare s-au re
o ţinute de către gospodăriile agricole de stat. Aceasta In ziua de 21 iunie s-au a- pe cei ce se dalăsau cit de
dunat aici vreo 2.000 de oa întors cu aceeaşi dragoste şi
este o lecţie vrednică de urmat pentru toţi cei ce mun cit, îndîrjindu-i să nu se lase
meni şi 1.326 căruţe. Dins muncesc cu acelaşi spor. Oa
cesc pe ogoare. pre Hotarele, Crivăţ. Gru- mai prejos. Din mijlocul lor menii vor oa întregul volum
o 'w im n n n n r im n r in m r ^ ^ iu, Budeşti. Nana Radovanu şi am remarcat pe o tovarăşă, de lucrări, de peste 96.000 m c.
alte comune au început să se Ioniţă Rada, care, în pofida să-l termine în cinsitea zilei de
scurgă spre locul de muncă celor 52 de ani. muncea straş 23 August. Această importantă
şuvoaie de căruţe şi oameni, nic şi cu mult spor. Alături, lucrare, realizată prin munca
C f l I R I T A IN SLUJBA întrecerea a început o dată cu Lina Lăcătuş, care nici ea nu voluntară a colectiviştilor şi
răsăritul soarelui şi a conti mai era tînără, se ţinea tot întovărăşiţilor din raionul Ol
M I I I I J / l AGRICULTURII nuat întreaga zi cu veselia atît de bine. Acelaşi lucru pu teniţa, uniţi în muncă pentru
tem să spunem
şi de Marin
a reda agriculturii cele 600 de
care de obicei însoţeşte mun
ca unită, la care se adaugă a- Mitrea, Oanea Marin precum hectare expuse vitregiei ape
cordurile viorilor, ţambalului şi de membrii corpului didac lor şi cele 400 de hectare pa
Institutul Hortivitico! - Bucureşti şi acordeonului întotdeauna tic în frunte cu tov. Maria Pa- care în prezent creşte numai
prezente pe aceste şantiere. raschiv, secretarul organizaţiei papură şi stuf este o dovadă
Viticultura, pomicultura şi tehnice pentru asigurarea pro Două bufete amenajate de că că forţa unită a oamenilor
legumicultura sînt trei din cele ducţiilor mari de fructe în tre cooperativa din Budeşti de partid- La lucrările de în poate pune stavilă furiei a-
mai însemnate ramuri ale eco fiecare an, sistemele de în aveau mare căutare, puaînd diguire cel mai mare randa
nomiei ţării noastre. Ele ocu treţinere şi lucrarea solului la dispoziţia tuturor băuturi ment l-au dat cei din Grudu peior.
pă în prezent o suprafaţă de în livezi, studiul tăierilor Ia răcoritoare şi de ale gustării. urmaţi de cei din Budeşti. V. CAZAGU
aproximativ 700.000 de hecta pomi, organizarea teritoriului
re şi furnizează o producţie ce şi metodele de combatere
reprezintă 11 la sută din va a eroziunii, ameliorarea unor
loarea producţiei agricole. soiuri şi crearea de soiuri — Secţia de legumicultuiră: I.C.H.V. au dat unele răs cucerit-o pînă dincolo de ho
Şi în aceste domenii, re- noi, raionarea speciilor şi obţinerea de legume timpu punsuri care. ca o încunu tarele tării. Faptul că produ
qimul burghezo-moşieresc ne-a soiurilor etc. rii, eficacitatea îngrăşăminte nare a muncii ştiinţifice de sele hortiviticulturii romi-
lăsat o tristă moştenire. Vii — In domeniul viticulturii : lor bacteriene, stabilirea celor puse, pot fi aplicate în prac neşti sînt apreciate şi ceru
slab productive, formate în încercarea soiurilor de vită de mai bune mijloace agrotehni tică. te la export se datoreşte in
proporţie de peste 75 la sută vie. îmbunătăţirea celor exis ce, folosirea seminţelor hibri In sprijinul institutului cen mare parte şi activităţii a-
din soiuri hibride, livezi în tente şi crearea de noi soiuri, da de legume, crearea de noi tral s-au înfiinţat 13 staţiuni cestui institut. Trebuie amin
care predomină prunul în de lucrările solului, studiul tăie soiuri. experimentale în diferite re tită celebritatea vinurilor ro-
trimentul speciilor valoroase, rilor, stabilirea distantelor op De remarcat este faptul că giuni ale ţării şi numeroase mîneşti care. la concursurile
o agrotehnică înapoiată, lipsa time de plantare, prelucrarea la majoritatea acestor pro puncte de sprijin în gospo internaţionale do la Liubliana,
de preocupare pentru comba şi vinificatia eftc. bleme cercetătorii de la dăriile de stat şi colective. Budapesta, MontpeUier. La-
terea bolilor şi dăunătorilor, Aceste staţiuni experimenta genleuse (Austria) au ob
lipsa unei industrii prelucră le, pe lingă planul lor de cer ţinut 55 medalii de aur şi 42
toare. comerţul exterior slab cetare ştiinţifică acordă în medalii de argint
dezvoltat, sînt numai cîteva drumare şi sprijin tehnic şi Congresul al II-lea al P.M.R.
aspecte ale acestei moşteniri. material (prin acordarea de a stabilit obiective impor
Apreciind importanţa aces seminţe Şi material săditor) tante pentru dezvoltarea viti
tor ramuri ale agriculturii, unităţilor socialiste din jur. culturii şi pomiculturii. Va
partidul a dat preţioase in Institutul central şi staţiunile trebui ca în 1970 să se pro
dicaţii cu privire la refacerea sale folosesc cele mai varia ducă anual 1.800.000 tone de
şi continua lor dezvoltare. Să te forme pentru introduce fructe. Aceasta înseamnă ca
îmbunătăţim livezile şi viile rea în practică a rezultatelor suprafaţa livezilor să creas
existente, să le mărim pro ştiinţifice. Producţiile de 12— că la 400.000 de hectare (80
ducţia, să valorificăm terenu 14.000 kg. de struguri la hec do milioane de pomi). In do
rile degradate şi cele supuse tar obţinute la gospodăriile meniul viLculturii va trebui
eroziunii prin plantări de vii colective din Odobeşti, Jariş- ca în 1970 să avem 300.000
şi livezi, să cultivăm cele tea. Petroasa, Valea Călugă hectare vii omogene care să
peste 100.000 de hectare din rească ; 29.950 kq. de mere la asiqure o producţie anuală
Lunca Dunării cu plante hor- hectar (187,19 kg. de fiecare de 1.300.000 tone de struguri.
tiviticole, iată cîteva din căile pom) obţinută la G.A.S. Ha- Cercetătorii institutului hor-
propuse pentru dezvoltarea a- iîrga (Tr. Severin) şi la alte tiviticol sînt hotărîţi să con
cestor sectoare. unităţi. 97.000 kg de roşii la tribuie din pl;n la realizarea
O măsură de cea mai mare hectar şi altele de acest fel, acestor obiective. Modul iu
importanţă în realizarea o- obţinute pe ioturile demonstra care au pornit la lucru, pa
biectivelor de mai sus a fost tive ale gospodăriilor colec siunea şi elanul dovedit p:uă
înfiinţarea în anul 1957 a In tive din Ciudeşti (Buzău), Mo- acum sînt o chezăşie a rea
stitutului de Cercetări Horti- delu (Călăraşi) şi altele au lizărilor din viitor.
viticole de la Bănoasa. dovedit cu prisos:nţă impor
încă de la înfiinţare, colec tanţa aplicării măsurilor agro Ing. M. BOGDAN
tivul de cercetători şi-a propus tehnice recomandate d« cerce
ca scop al cercetării găsirea tători.
celor mai potrivite soiuri de O valoroasă activitate des
pomi fructiferi, vită de vie şl făşoară colectivul institutului R E C T IF IC A R E
lequme, şi stabilirea celor mai şi staţiunile sale în ceea ce
potrivite măsuri agrotehnice pr;veşte creşterea cadrelor In articolul „Un post înain
care să contribuie direct la de tehnicieni. In fiecare an tat al ştiinţei agricole" apărut
ridicarea producţiei. peste 1.200 de elevi de la în Nr- 602 al revistei noastre,
Iată numai cîteva din pro şcolile profesionale şi medii la pagina III, coloana 3, para
blemele cele mai însemnate hortiviticole efectuează prac graful 3, în loc de „...distanţa
pe care le studiază cercetă în fiecare an Ia Institutul de Cercetări Horliviticol fac practică tica la staţiun’le institutului. de semănat (25—35 om) şi al
torii institutului : elevi ai şcolilor profesionale agricola din Sori Geoagiu, Valea- Succesele obţinute de Insti tele" se va citi „...distanta de
— In domeniul pomicultu Lăhtgărească. In fotografic : un grup de elevi ascultă cu atcn[ie tutul de cercetări hortiviticole semănat (l,25m— l,35tn) şi ala
ra : studiul măsurilor, agro explicaţiile tovarăşei inginer Dumitrcscu justifică fa.,-.ha pe care şi-a tele".
