Page 2 - Albina_1959_07
P. 2
ISUUULSULSLSLSLSJUUiP
IT L U T O IIII I.
p e p * u > & € e / n e £ e J p e & itfic e J a tu £ u L
(
In regiunea Stalm s-*a indieiat, re chipele din Dăişoara, Căpîlna de Jos
cent, întrecerea dintre formaţiile muzi etc.
cale şi coregrafice din întreprinderi şi Avîntul stîrnit de concurs a îmi
de la -sate, dpi cadrul celui de al V»lea dit la activitate artistică oomune
conşurs al echipelor artistioe de ama care1 pînă acum se resimţea. încă o oa
tori. Pe scenele din Mediaş, Sibiu şi recare lîncezeală. Astfel, în comuna
Oraşul Stalin s-au prezentat fruntaşele Mîndra, de pildă, în carai de multă
etapelor precedente, însumînd zeci de vreme munca cultural-artistică stagna,
'coruri, echipe de dans, brigăzi artis a luat fiinţă o echipă de dansuri a cărei
tice de agitaţie, orchestre, fanfare, so activitate susţinută a atras după sine
lişti vocali şi instrumentişti. intensificarea şi a celorlalte sectoare de
întrecerea a scos în evidenţă creşte activitate ale muncii culturale din co
rea mişcării artistice de amatori din mună.
această regiune, atît sub raport canti Un important succes al fazei regio
nale îl constituie alegerea unui reper
tativ, cît mai ales în Ceea ce priveşte
toriu legat de problemele concrete ale
conţinutul programelor şi nivelul artis construcţiei socialiste la sate. De un Corul căminului cultural din comuna Brebu, raionul Cimpina
tic al formaţiilor muzicale şi coregra binemeritat succes s-a bucurat corul
fice. La baza acestor succese se află G.A.C. Laslea, care a interpretat în lim
bile romînă şi germană un program de
dezvoltarea economică a satelor regiu cîntece despre viaţa nouă din gospodă poporul nostru : „Steagul partidului", maţi de casa regională a creaţiei popu
nii, creşterea sectorului cooperatist al „Măreţ p&mînt al patriei iubite", „Cîn- lare şi de casele de cultură, întâmpină
ria colectivă. Asemenea formaţii co tecul partizanilor păcii" etc. Viaţa sărbătoreşte, printr-o bogată activitate,
agriculturii, care au dat un puternic rale, care au adus pe scenă bucuria
nouă, clocotitoare, din satele regiunii ziua de 23 August, ziua aniversării a
impuls activităţii artistice de amatori, vieţii noi, înfăptuită în cadrul gospo a fost ilustrată cu multă măiestrie de 15 ani de la eliberarea patriei noastre.
ridicînd-o pe o treaptă nouă, superioa dăriei colective, au fost numeroase, re- numeroase formaţii artistice. Dintre a- L. STANCU
ră. Astfel, numărul formaţiilor corale a marcîndu-se dintre ele cele din comu cestea, de un mare succes s-a bucurat şi S. RADULESCU
ajuns la 236, cel al echipelor de dan nele Axente Sever, Nochrich şi Rîş- brigada artistică de agitaţie din comu
na Săcele care, în programul său în
suri Ia 500, iar cel al brigăzilor artis nov. Semnificativă este şi tema de bază chinat aniversării a 15 ani de la eli
berarea patriei noastre, a prezentat în
tice de agitaţie a depăşit cifra de 200. a programului brigăzii artistice de agi versuri şi oîntec harta nouă a comu Pregătiri pentru
Concursul a făcut să apară formaţii ar taţie din Prejmer, intitulată „Ce ne a-
nei lor, pe care au apărut întreprinderi,
tistice noi, bine pregătite, care au a- duee gospodăria agricolă colectivă". Cu construcţii de locuinţe, parcuri, maga
juns la nivelul celor vechi sau chiar multă căldură au fost primite de pu zine etc. DECADA CULTURII
au întrecut unele formaţii cu renume. blic echipele de dansuri din comuna Valoarea repertoriului a crescut şi
In raionul Sibiu, de pildă, alături de Proştea Mică, care a prezentat dansul prin contribuţia adusă de către forma ( Urmare din pag. I )
binecunoscutele formaţii corale din Să- „Secerişul", şi cea din Sighişoara, care ţiile artistice în prelucrarea motivelor berare, pot ii prezentate şi popu
liyte şi Răşinari, s-au ridicat cele din a executat „Dansul săpatului", aducînd folclorice locale. S-au bucurat de mul larizate în standuri festive atît la
Gura Rîiilui, Racoviţa şi Ocna Sibiului. elemente noi, educative, în arta core tă preţuire din partea publicului cînte căminul cultural, cît şi la arie, la
siloz etc. Pot ii organizate de ase
Echipa de dansuri din Tătîrlana, pre grafică Pe toate scenele de concurs cele compozitorilor din această regiune, menea expoziţii cu tema «Satul nos
miată în faza finală a precedentului formaţiile de cor şi soliştii au executat inspirate din folclorul local : „Munca" tru în trecut şi azi, ce ar stîrni un
concurs pe tară, a fost întrecută de e- cîntecele de masă atît de îndrăgite de de Gheorghe Şoima, „Frunză verde de interes deosebit în rîndurile oameni
gorun", de A. Bogdan, „Ca pe la Si- lor muncii de pe ogoare şi îndeo
sebi ale tineretului, care ar înţelege
bii" de C. Arion, „Cîntecul prieteniei"
şi mai bine măreţia prefacerilor din
de Norbert Petri. De asemenea, a ieşit ultimii ani. De o călduroasă primi
* ' ^ V ? iff , \ /) v' în evidenţă şi preocuparea instructori re se va bucura în sînul ţărănimii
•. 4 v' f
£ ' lor de dansuri de la sate, care au pre muncitoare organizarea de excursii
la mari unităţi agricole socialiste
c zentat într-o formă scenică deosebit de din împrejurimi, ca şi la întreprin
' 4 v 'ir '* ' atrăgătoare cunoscutele dansuri ardele
fcv f _ * ,, A derile industriale din oraşele apro
' neşti : „Bărbuncul", „Fecioreasca", piate.
„Purtata", „De-a lungul" etc. Specta Manifestările festive organizate In
' , ♦ A cadrul decadei culturii vor culmina
colul echipei de dansuri din Dăişoara a In ziua de 23 August. La toate că"
5U ** ' impresionat prin elementele coregra minele culturale se vor ţine atunci
fice noi, scoase la iveală din tezaurul conferinţe pe tema : ,,15 ani de la
eliberarea patriei noastre". Vor ur
de veacuri al acestei regiuni şi puse
ma programe artistice precum şi
în valoare, într-o formă artistică înaltă,
mari serbări cîmpeneşti la o căror
de către această echipă. deplină reuşită căminele culturale
Cel de al V-lea concurs artistic al au datoria să aducă o largă contri
buţie.
formaţiilor de amatori a prilejuit în re
Instrucţiunile Ministerului Invăţă-
giunea Stalin, ca de altfel în toate re mîntului şi Culturii, privind organi
giunile tării, o mişcare artistică de zarea decadei culturii în cinstea
mase de mare amploare. Fruntaşii se celei de a 15-a aniversări a elibe
rării patriei noastre, vin ca un pre
pregătesc în aceste zile pentru faza
ţios îndrumar, dar şi ca un îndemn
interregională şi finală a concursului
Brigada artistică de agitaţie din comuna Lapoş, regiunea Pioeşti, prezentind la mobilizarea tuturor forţelor capa
un moment de voie bună Ia o clacă a iinereiului Corurile, echipele de dans, brigăzile bile să îmbogăţească manifestările
artistice de agitaţie, soliştii vocali şi in festive închinate lui 23 August.
°> T n r în r r tn n m n r ^ strumentişti din regiunea Stalin, îndru în n n n m r r r îr în n fl
In acţiunea de culturalizare a sa să păşească pe calea cooperativi Emil Geană şi Vasile Berezciuc au fost cel intitulat „Prăşitul mecanic",
telor un preţios sprijin îl aduc şi zării. contribuit şi ei la cooperativizarea precum şi dintr-o serie de jurnale de
caravanele cinematografice. între Personalul care deserveşte carava completă a celor două comune. A- actualitate, ţăranii muncitori au vă
prinderea cinematografică regională nele nu s-a mulţumit numai să pre celaşi lucru l-eu făcut şi opera zut avantajele muncii în comun, cu
Stalin este înzestrată cu opt aseme zinte în bune condiţii tehnice fil torul Geza Henter, şoferul Emeric mijloace mecanizate şi metode de
nea caravane care fac să pătrundă mele, ci a depus o adevărată muncă Zsogon în raionul Rupea, precum şi lucru înaintate.
filmul în acele sate ale regiunii noas de agitaţie în scopul convingerii ţă alţi operatori şi şoferi, in activita O contribuţie însemnată la educa
tre unde nu există cinematografe sta ranilor cu gospodării individuale să tea pe care o desfăşoară caravanele ţia socialistă a ţărănimii muncitoare
bile. Lunar, fiecare caravană prezintă intre în sectorul cooperatist. De o- în regiunea noastră. o aduce difuzarea, cu ajutorul ca
40—45 de spectacole în faţa a mii bicei, înainte de începerea spectaco Caravanele cinematografice spriji ravanelor. a filmelor artistice sovie
de spectatori. Prin filmele pe care lelor, operatorii care însoţesc cara nă de asemenea popularizarea meto tice cum sînt : „Pavel Korceaqhin",
le programează, caravanele cinema vanele fac o prezentare a filmelor delor agrozootehnice înaintate, ca „Pe Donul liniştit", „Infrîngerea",
tografice aduc, alături de celelalte şi îndeamnă pe sătenii cu qospodării şi buna desfăşurare a campaniilor a- „Zboară cocorii" etc. înaintea înce
forme de agitaţie şi propagandă, con individuale să păşească pe drumul gricole. Noi ne-am orientat în pro perii spectacolelor, personalul cara
tribuţia lor la transformarea socia belşugului, să se înscrie în unită gramarea de filme documentare şi vanelor prezintă filmele, ajutîndu-i
listă a agriculturii pe ţăranii munci
şi la educaţia so tori să înţeleagă
cialistă a ţărăni mai bine lupta
mii muncitoare. In plină de abneqatie
acest scop noi am dusă de poporul
difuzat, cu aju COMUNELE REGIUNII STALIN sovietic pentru
torul caravanelor viaţa cea nouă, să
cinematografice, o vadă în toată mă
serie de filme artistice şi documen ţile cooperatiste de muncă. De cu- jurnale de actualitate după specifi reţia lor pe oamenii sovietici, întru
tare care să-i facă pe spectatori să rînd. operatorul Emil Geană şi şofe cul raioanelor unde merg caravanele chipaţi de actorii sovietici pe ecran.
înţeleagă mai bine lupta dusă de rul Vasile Berezciuc, poposind în cinematografice. Astfel, am progra Colectivele caravanelor cinemato
ţărănimea muncitoare de-a lungul comunele Sincel şi Spini din raionul mat. de pildă, documentarul „Pentru grafice din regiunea Stalin se stră
timpului împotriva exploatării moşie Tîrnăveni, au organizat, în afară de creşterea producţiei de lină" In ra duiesc să-şi îndeplinească cu cinste
reşti, pentru construirea vieţii noi, spectacole cu filmele pe care le a- ioanele în care creşterea animalelor sarcinile pe care le au. Imbunătă-
socialiste veau în program, o susţinută muncă este o ocupaţie de bază a ţărănimii ţindu-şi In permanentă munca, lucră
Prezentarea de filme artistice cum de agitaţie. Tn colaborare cu orga muncitoare i documentarul despre torii din acest Important sector de
ar fi „Neamul Gheracilor", „Moşte nele locale de partid şi de stat ei cultivarea viţei de vie l-am difuzat activitate al întreprinderii noastre
nire însîngerată", „Pămînt". „Bijute au invitat la staţia de radioamplifi în special pe Valea Tîrnavelor, pen vor contribui şi mai mult la trans
rii de familie" sau filme documen care a caravanei ţărani colectivişti tru a ajuta viticultorilor să-şi în formarea socialistă a agriculturii, la
tare ca „Ultima qeneraţie de săraci", şi întovărăşiţi care au luat cuvîntul suşească cele mai bune metode de opera de culturalizare a maselor de
precum şi jurnalele de actualitate arătând viaţa nouă pe care o duc cultivare a viţei de vie ; documenta ţărani muncitoni din regiunea noas
care cuprindeau scene din viaţa muncind pămîntul în comun şi în- rul în legătură cu cultivarea porum tră.
nouă a colectiviştilor şi întovărăşi demnîndu-i pe ţăranii muncitori cu bului hibrid a fost prezentat în ra ALEXANDRU CREŢU
rilor. au contribuit la grăbirea pro gospodărie individuală să vină ală ioanele cu specific agrar. directorul întreprinderii cinemato
cesului de convingere a ţărănimii turi de ei. In felul acesta tovarăşii Din alte filme documentare, cum a grafice regionale — Stalin