Page 20 - Albina_1959_07
P. 20
~ j ■'* J ‘ f ’
. r 4 r *
C IT E V A C O N S T A T Ă R I □
A rtiştii
ogoarelor înfrăţite
Dragostea pe care masele largi de larg pe fruntaşii recoltelor bogate, au
oameni ai muncii o manifestă iată de militat pentru sporirea producţiei la
arta populară a fost mărturisită din hectar şi creşterea fondului de bază. De
nou în aceste zile prin participarea en asemenea pentru apărarea avutului ob
tuziastă a colectivelor artistice de la ştesc şi asigurarea celor mai bune con
Brigada artistică dc agitaţie a muncitorilor de la Atelierele C.F.R. Sejam sate din regiunea Constanţa în diferite diţii de muncă şi de viaţă in gospodă
faze ale celui de al V-lea concurs al riile noastre colective.
formaţiilor artistice de amatori. In ca In mişcarea artistică de amatori din
drul acestui uriaş concurs s-au întrecilt regiunea noastră, brigăzile artistice de
în regiunea noastră peste 760 da for Aflitaţ'e au adus si aduc astfel o contri
maţii precum şi 560 de solişti vocali, buţie de seamă in munca de educare
instrumentişti şi dansatori din cadrul socialistă a colectiviştilor. Pe această
A ju to r tovărăşesc căminelor culturale, caselor raionale . şi linie s-au situat in frunte brigăzile ca
orăşeneşti de cultură. Numai la faza re
selor de cultură Hîrşova. Feteşti şi Cer
gională au participat peste 3.000 de ar navodă, precum şi cele ale căminelor
în activitatea culturală tişti amatori — cei mai buni d:ntre cei culturale din comunele Ion Corvin, Ho-
antrenaţi in actualul concurs. Iată cifra
ria, M. Kogălniceanu, Pecineaga şi mul
grăitoare care exnrimă lărgirea necon te altele.
tenită a vieţii cultural-artistice Pe me In marea lor majoritate ş; formaţiile
De la un concurs la altul al formaţii sează deopotrivă muncitorilor şi ţăra leagurile dobrogene. corale au dovedit o bună orientare ideo
lor artistice de amatori, se constată un nilor muncitori. în regiunea Constanţa, regiune a logică şi artistică în alegerea reperto
fenomen îmbucurător şi anume că e- Acelaşi lucru îl fac şi formaţiile art!s- cărei agricultură este complet colecti riului. Prin piesele corale axate pe pro
chipele căminelor culturale îşi îmbună tice de la uzinele „Ianoş Herbak", „U- vizată, întrecerea formaţiilor artistice blemele actualităţii, ele au oglindit dra
tăţesc continuu repertoriile si îşi ridică zinele sodice Ocna Mureş", „I.C.-Cluj" de amatori s-a desfăşurat in atmosfera gostea de muncă în gospodăria colecti
neîncetat măiestria artistică. Aceasta se şi altele. Unui nestăvilit avînt politic şi de vă, drrflostea faţă de patrie şi faţă de
datoreşte în bună măsură şi ajutorului In ce priveşte schimbul de experienţă muncă ce a cuprins masele de colecti partid, lupta poporului nostru pentru
dat formaţiilor săteşti de către activele Pe plan cultural între oraş şi sat. un vişti pentru traducerea în' viaţă a Ho construirea socialismului şi apărarea
culturale din întreprinderile industriale. prilej minunat a fost cel oferit de des tărârilor celui de al doilea Congres al pă-cii.
Printre muncitorii din fabricile şi uzi făşurarea celui de al V-lea concurs ar partidului nostru şi a sarcinilor stabi Mişcarea coregrafică a fost şi ea ’
nele clujene de mult s-a statornicit obi tistic pe ţară. Este ştiut că in faza re lite la Consfătuirea de la Constanţa. reprezentată prin multitudinea echi
ceiul ca prin vizite reciproce, specta gională, în faţa juriului de concurs ş-au Colectivizarea totală a reqiunii noas lor. prin patosul şi autenticitatea cu care
cole sau schimburi de experienţă să prezentat alternativ echipe artistice de tre a creat minunate condiţii materiale au fost interpretat® dansurile.
contribuie la strînjgerea relaţiilor de la oraşe Şi sate. In acest fel, unii au pentru dezvoltarea activităţii cultural S-a făcut prezentă din plin preocupa
aprijin şl colaborare cu fraţii lor de pe putut învăţa de la alţii atit în ce pri artistice. Zeci de qospodării agricole rea pentru valorificarea folclorului lo
ogoare. Numeroase uzine şi fabrici din veşte repertoriul formaţiilor cît şi măie colective au hotărît în cadrul adunări cal, precum şi interesul pentru dansul
Cluj. sau din alte oraşe ale reqiunii, stria lor artistică. De la minunaţii dan lor generale să-şi construiască noi că
patronează întovărăşiri şi gospodării satori din Mireştii de Cîmpie au avut mine culturale, să-şi facă instalaţii de cu temă contemporană inspirat din via
ţa colectiviştilor De pildă, la colec
agricole colective pe care le ajută mai de învăţat şi echipele orăşeneşti. In radioficare, să-şi amenajeze cinemato tivele de dansuri ale caselor de cul
ales prin mijloacele culturale de care schimb corul căminului cultural din grafe, să retribuiască in zile-muncă pe tură Constanta. Negru Vodă şi cămi
dispun. Iată un exemplu qrăitor. Munci Sien, admirînd pe coriştii sindicatului directorii de cămine şi pe bibliotecari,
torii de n Atelierele C.F.R. „16 Februa învăţământ din Bistriţa au înţeles cîtă să trimită Ia cursuri diferite cadre artis nul cultural Limanu, s-au văzut preocu
pări pentru introducerea în dans a unui
rie” au contribuit printr-o susţinută importanţă are alegerea unui repertoriu tice, să cumpere costume, instrumente subiect din zilele noastre — ideia prie
muncă de lămurire la alcătuirea întovă adecvat, frazarea corectă sau o justă muzicale, decoruri, cărţi, mobilier etr. teniei dintre naţionalităţile existente în
răşirii din suburbia Cordoş, care a şi intonaţie. pentru activitatea culturală. Numai în
primit de altfel numele întreprinderii îndeosebi, în ce priveşte briqăzile anul acesta au fost date in folosinţă Dobrogea, ideia prieteniei între romîni, |
tătari, turci, ruşi, ucraineni, armeni şi
care o patronează. După înfiinţarea artistice de agitaţie acest schimb de două localuri noi pentru casele de cul
întovărăşirii, intre muncitorii de la A- experienţă a fost foarte bine venit. Bri greci. Tema prieteniei s-a împlinit în
teliere şi ţăranii întovărăş;ţi relaţiile găzile artistice, de la fabrica de sticlă tură din raioanele Babadag şi Băneasa. dans cu tema vieţii fericite de astăzi.
de într-ajutorare s-au dezvoltat neîn Turda, O.C.L.-Mixt Bistriţa şi altele au S-au construit noi cămine culturale şi Colectivul casei de cultură Tulcea a
teatre de vară. Casele de cultură raio
prezentat într-un dans viaţa din trecut
cetat. Cu prilejul celui de al V-lea constituit adevărate exemple pentru nal® şi orăşeneşti au fost încadrate cu şi de azi a pescarilor dobrogeni, iar co
concurs artistic pe tară. artiştii ama multe brigăzi de la sate care mai au oameni şcolarizaţi. In viitorii doi ani
tori din echipa de dansuri a Atelierelor încă de lucrat în special în direcţia îm lectivul casei de cultură Medqidia a
C.F.R., sub conducerea instructorului bunătăţirii calităţii artistice a progra vor fi construite prin contribuţia gos montat dansul „Nuntă ţărănească". AU®
Dombey Emeric, au creat un dans cu melor lor. podăriilor agricole colective 60 da p*i colective d® dansuri inspirindu-se din
subiect intitulat „Viaţă nouă", inspirat Acţiunea de ajutorare a satului in do cămine culturale. minunatele realizări datorite muncii în
din viaţa întovărăşirii pe care o patro meniul muncii culturale este o preocu In ultimul an, echipele noastre ar comun au prezentat în scenă tablouri
nează. pare permanentă a comitetelor sindicale tistice au înregistrat succese însemnate. care înfăţişează aspecte din bătălia '
Când ţăranii muncitori din Cordoş au din întreprinderi şi instituţii. La noi în Ele şi-au orientat mai just munca pe li strînsului recoltei. 1
In cadrul manifestărilor de masă p.
văzut dansul, s-au recunoscut în perso regiune s-au obţinut realizări însemnate nia alegerii şi alcătuirii repertoriilor. lejuite de cel de al V-lea concurs ar- 1 1
najele lui, în scenele şi obiceiurile res în această privinţă. Ele constituie un Brigăzile artistice de agitaţie au do
pective şi au făcut o primire entuziastă imbold pentru a iniţia şi în viitor noi vedit o mai mare eficienţă oglindind în tistic de amatori pe tară, la faza orqa- '
muncitorilor-artişti care, şi pe această şi noi acţ’uni interesante, variate, bo programele lor problemele majore ale nizată în regiunea Constanta talentul 1
cale, îi ajută să păşească ferm pe dru gate în conţinut, care să contribuie cu vieţii satului colectivizat, militind în artiştilor amatori, priceperea şi dragos- *
mul buneistări şi fericirii. maximum de eficienţă la întărirea a- special pentru întărirea şi dezvoltarea tea cu care s-au dăruit muncii de cultu- ‘
Numeroşi muncitori care lucrează în lianţei dintre clasa muncitoare şi ţă econcwnico-organizatorică a gospodării ralizare, au entuziasmat pe spectatori. *
nzinele „Industria sirmei" din Cîmpia rănimea muncitoare. lor agricole colective. Briqăzile şi-au Că munca lor este fructuoasă, s-a văzut *
Turzii locuiesc in satele din împrejurimi. întocmit programele pe problemele din plin. La faza regională a concursu- *
In fiecare duminică echipele anistice VASILE BOLOG desprinse din sarcinile trasate de partid lui a reieşit bine în evidenţă nivelul j
ale uzinei se duc să dea spectacole în vicepreşedinte al Consiliului Sindical şi de stat în domeniul consolidării sec la care s-a ridicat mişcarea noastră j
aceste sate cu programe care se adre Regional.Cluj torului socialist la sate. au popularizat artistică amatoare, faptul că între acest ,
concurs şi cele dinainte s-a făcut un j
mare pas calitativ. Aceasta se dato-
reşte în primul rînd îndrumării perma
nente a instituţiilor culturale de către a
organizaţiile de partid si sfaturile popu- 1
lare. 1
î
ION NICOLAESCU *
vicepreşedinte al Comitetului exfcu. ii
tiv al sfatului popular regional — î
Constanţa l
A în c e p u i
a ce lu i d<
Faza interreqională, care a i
bătă şi duminică la Cluj, a adus dj
cele mai bune form aţii de artişti am
înzestraţi solişti din reqiunile Stal
Cluj şi Reqiunea Autonom ă Maqb
s-au perindat, vrem e de două zile.
artişti amatori. Publicul clujan a £
asiste la o adevărată paradă a cînte
ardelean. De un deosebit succes s-«
qram ele prezentate de corurile căm
din comunele Sălişte şi N ocrich din
precum şi de cele ale caselor (
Odorhei, Reqiunea Autonom ă M aq
