Page 21 - Albina_1959_07
P. 21
i i f ' -
;'6i
% ^
A F A Z A R E G IO N A L A A C O N C U R S U L U I AL V-lea
Noile izvoare
; s , ~> v'^
ale creaţiei folclorice
Ritmul şi volumul construcţiei socia în general, din cauza lipsei de preocu
liste din regiunea Bacău, precum şi a- pare a secţiei de învăţămînt pentru
vîntul pa care-1 înregistrează cooperati activitatea. cuitural-artisUpă. Acelaşi
vizarea agriculturii în ultima vreme. au lucru se poate spune şi despre felul
impulsionat vizibil mişcarea artistică de în care au muncit activiştii casei de
amatori d:n întreprinderi, instituţii şi de cultură din Zeletin.
lu sate. La Săvineşti şi Borzeşti, la Cel de al V-lea concurs al artiştilor
Bicaz şi Oneşti, la Buhuşi şi Bacău, pa amatori de la sate a scos la iveală v i
marile şantiere ale socialismului, acti
vitatea artiştilor amatori cunoaşte suc guroase talente din popor cum sint :
cese deosebite, iar la sate avîntul şi Gh. Bortă din Corbasca. un virtuos al
calitatea muncii formaţiilor artistice da instrumentelor de suflat; Gh Preotu şi
amatori a avut şi are în continuare Ghiţă Vasi'e din Drăgăneşti — Tg.
efecte din cele mai bune pe linia înfiin
ţării de noi unităţi socialiste şi întări Neamţ — au realizat un merituos duet
rea economico-organizatorică a celor ia solz şi fluier — fraţii Lupu din Gi-
• existente. dinţi, şi mulţi, mulţi alţii, care au en
Cu ocazia diferitelor faze ale celui tuziasmat spectatorii prin măiestria ar
de al V-lea concurs am avut bucuri a să tistică cu care s-au produs pe scenă.
constatăm că un rol important, precum
pănitor, în repertoriul formaţiilor artis Concursul demonstrează succesele ob
tice îl are valorificarea creatoare a fol ţinute de partidul şi statul nostru in
clorului local vechi şi nou. Este intere dezvoltarea şi crearea condiţiilor de
Corul din Morga, raionul Caransebeş sant de semnalat faptul că din ce în ca largă afirmare a elementelor talentate
ipai multe formaţii artistice de ia sate
v-/ /V au introdus în repertoriul lor dansul cu din rîndurile maselor de oameni ai
tp reu n a, in m u n ca subiect contemporan — oglindă a tran muncii. Fazele celui de al V-lea con
sformărilor din satele regiunii noastre curs în regiunea Bacău au mai arătat
— cit şi evoluţia şi întrebuinţarea fol un lucru deosebit de îmbucurător : exis
şi p e scen ă clorului — melodii, strigături, prover tenţa unui mare număr de entuziaşti
be — în textele brigăzilor artistice de activişti culturali şi instructori artistici
agitaţie. Deosebit de interesante sint de toate genurile care prin munca lor
i cămin cultural fără formaţii carea patriotică a oamenilor muncii.
a amatori" a fost lozinca sub Munca unită pe întinsele ogoare ale dansurile cu temă ca acela de la cămi neobosită ţin mereu aprinsă flacăra ac
întrecut în cel de al V-lea colectivei a constituit sîmburele care nul cultural Balcani-Buhuşi — „Incon- tivităţii culturale. Printre aceştia se nu
hipele artistice de amatoTi din i-a înfrăţit pe oamenii de diferite na trarea de la moară" — sau dansul te mără : Vasile Manciu, Ion Luca. Gh.
Timişoara. Lozinca s-a do- ţionalităţi în cintec şi joc, in dezvolta Popa, Petre Piscu etc.
mobilizatoare. Mase largi de rea şi îmbogăţirea tradiţiilor cultural- matic ,,0 întovărăşire zootehnică" de
muncii — romîni, maghiari, artistice ale regiunii. la Pîngărăciori — P. Neamţ, cu o pu Concursul al V-lea al artiştilor ama
îrbi, slovaci — au luat parte Organizaţiile de partid au îndrumat ternică coloratură folclorică, demon- tori de la sate a avut — şi are prin
numeroasele echipe si ansam- în mod permanent comitetele de între strind încă o dată că dansul popular continuarea activităţii artistice — un
îral-artistice. Numai la sate prindere şi instituţiile culturale de la rol important privind educarea in spi
ormaţiilor artistice a crescut oraşe şi sate în munca de îmbunătăţire din Moldova este tot atît de frumos —■
f cîte au participat in 1956 la a conţinutului şi calităţii art!6tice a spectaculos, plastic, sugestiv — în rit partinic şi patriotic a maselor de ţă
IV-lea concurs, la 1947 în acest programelor formaţiilor de amatori. In redarea unor situaţii de fapt, ca şi dan rani muncitori. El a demonstrat încă
cu 820 de formaţii mai mult. această direcţie au fost luate măsurile o dată marile potenţe artistice din sinul
ro otrava şovină era cultivată necesare pentru prenătirea cadrelor de surile olteneşti şi ardeleneşti. Acelaşi poporului, încrederea şi ataşamentul
rile trecute trăiesc astăzi in- instructori. Peste 500 de instructori (di lucru se poate spune despre brigăzile
ă şi rodnică frăţietate, păşind, artistice de agitaţie din Răcăciuni-Ba- ţărănimii muncitoare faţă de politica
rijori de coruri, instructori de teatru,
auncă şi în activitate cultu- de brigăzi artistice de agitaţie şi de jo cău, Onişcani-Roman, Negreşti şi Al- partidului de transformare socialistă a
umul construirii socialismului, curi) au fost şcolarizaţi pe lingă secţiile agriculturii.
narea atentă şi permanentă a externe organizate de şcolile de artă maş-P. Neamţ, unde folclorul local, me
de partid. lodiile şi versurile cîntecelor folosite
populară din regiune. Acest puternic de RADU CIRNECI
ele tuturor formaţiilor artis- taşament de oameni instruiţi a contri dau o coloratură locală frumoasă, plas directorul Casei regionale a creaţiei
amatori prezente în acest buit In bună măsură la ridicarea măies tică programelor prezentate. Cel de al populare Bacău
nt trunse de înaltul spirit triei artistice a echipelor prezente în V-lea concurs a scos la iveală nenumă
sili . socialist şi internaţio- concurs, la îmbogăţirea şi axarea pro raţi creatori de folclor nou, cum este
roletar. Cu ropote de aplauze gramelor acestora pe problemele vii,
imite de către spectatori for- concrete al« vieţii. în aşa fel încît a- de exemplu Gh Condureanu din Pipirig,
"ale mixte de la căminele cul- cestea să constituie factori puternici de care, In eînteeul „Mîndră-i viaţa pe la
Gearmata, Darova, Şag, care educare • oamenilor muncii de la oraşe noi" referindu-se la muncitorii fores
î repertoriu cîntece închinate şi sate în spiritul frăţiei şi al patrio
laţionalităţilor conlocuitoare tismului socialist. tieri, pune pe o veche melodie un vers
tea noastră, cîntece interpre- Măsurile luate pentru dezvoltarea şi
tfei laolaltă de către romîni, îmbogăţirea continuă a muncii politice
sirbi, germani. In şi mai mare şi cultural-artistice în regiunea noastră „Răsună dealul cu flori
fost introduse in repertoriul s-au dovedit eficace. Mişcarea artistică De brigăzi de muncitori.
corale, cîntece despre partid de amatori din regiunea Timişoara cu Răsună dealul cu brazi
patrie, cîntece sovietice, eîn- noaşte astăzi o asemenea amploare, în De bucuria de azi..."
amenilor muncii din ţările de cît în concurs, echipele de cor, brigadă,
) populară. fanfară sau jocuri au constituit o ade Acelaşi lucru se poate spune despre
a care pînă nu de mult au vărată paradă a cîntului, portului şi jo solista Maria Găleată din Săbăoani- Roi
apertoriu alcătuit în majorita- cului d« pe meleagurile bănăţene, o
arşuri învechite, uneori neco- paradă a frăţietăţii şi dragostei adinei man, despre solistele Ioana Tepeş si
are, au fost îndrumate ca pentru patria noastră în care se cons Leont’na Ţepeş din Bicazul Ardelean şi
celui de al V-lea concurs truieşti) socialismul. mulţi, mulţi alţi îndrăgostiţi de frumu
\oiască repertoriul cu cîntece seţea cîntecului şi jocului popular mol
:ă : „Măreţ pămint al patriei GHEORGHE GOIAN
arena lui Roaită", ..Cintec de şef adjunct al secţiei de învăţământ dovenesc.
„Sirba colectiviştilor" şi al- şi cultură de pe lingă sfatul popular Cel de al V-lea concurs al artiştilor
au contribuit şi ele la edu regional Timişoara amatori a ridicat şi rezolvat cu succes
problema repertoriului formaţiilor artis
iza interregională tice de amatori. Pe drept cuvînt se poa
te vorbi despre orientarea repertoriului
formaţiilor de artişti amatori spre marile
al V - le a c o n c u r s şi actualele probleme ale satului: coope
rativizarea agriculturii, educaţia marilor
mase de ţărani muncitori în spiritul so
cialismului. lupta pentru pace. Totuşi
mai sint unităţi cultural-artistice din re
giune care dintr-o lipsă de orientare şi
c sim- pele de dansuri lin N eqresti si Bicaz, reqiunea
i scenă Baia Mare, Căpiina, reqiunea Stalin. Lueriu, R e preocupare nu şi-au axat activitatea în
cei mai qiunea Autonom ă Maqhiară, M iceştii de Cîm pie întregime în spiritul celor arătate mai
i Mare, si Bistriţa-Cluj, de orchestra de triscari din Leşu, sus. Aşa, de exemplu. Casa raională de
3 scenă reqiunea Cluj, de fluieraşii din Hodac, Reqiunea cultură din Tg. Ocna a dovedit o mare
1.700 de Autonom ă Maqhiară, precum şi de numeroşi solişti
leiul să vocali si instrumentişti şi dansatori. O menţiune lipsă de preocupare faţă de brigăzile
locului specială se cuvine căminului cultural din comuna artistice de agitaţie, lucru demonstrat
rat pro- Sîmbriaş, Reqiunea Autonom ă Maqhiară, care a şi de brigada artistică de agitaţ’e din
ulturale Caraclău-Tg. Ocna care s-a prezentat
a Stalin, prom ovat în concurs un nou qen de spectacol să
ură din tesc : ansamblul de cîntece şi dansuri, neîntîlnit la concurs cu un text greşit orientat, a-
la echi încă îh trecutele concursuri. literar, axat pe aspecte neesentiale,
nesemnifeative ale vieţii. De altfel acti
vitatea acestei case de cultură a scăzut IOANA BOLOŞAN Idilă (sculptură)
