Page 22 - Albina_1959_07
P. 22
V W V U W !^ V V \ A V U W % V ^ W W U V V W W ^ % % W W V W % W U W U V fliV V fl.
Cum ne tuar din pietriş, cărămizi, ori pă- că-i ia lumina şi soarele. Mai bine
mint bătut, cum puteţi fiecare.
Acum vine rândul casei. E bine să să lăsăm curte largă să se joace
copiii şi pomii să-i punem mai in
fie aşezată lingă trotuarul din curte
fund.
şi retrasă de la gardul de la stradă
I-a răspuns medicul de la raion.
5—6 m. în care spaţiu se aranjează
— Desigur că nu e bine să faceţi
o grădiniţă de flori.
Consfătuirea se ţinu la căminul cul la 16 ianuarie 1958, in localităţile în Restul curţii. între casă şi vecinul pădure de pomi împrejurul casei. Ii
tural. Veniseră toţi cei douăzeci de care nu există conducte de apă şi celălalt şi între oasă şi oborul ani veţi pune la oarecare distanţă, 4—6
însurăţei cu soţiile lor, alţii pe cale canalizare, loturile personale pentru m. Dar nu n bine nici să lăsăm casa
de a se însura, părinţi de ai lor. ca locuinţe nu pot fi mai mici de 1.000 malelor, să-l plantaţi cu pomi fruc fără a fi adăpostită de vânturi şi a-
şi mulţi alţi colectivişti. Erau pre m.p Aşa că vom chibzui şi noi pe tiferi. Sa pot planta 8— 10 pomi.
zenţi şi cîţiva tovarăşi da la raion, un astfel de lot. —■ Ce fel de pomi să punem ? în părată de soarele prea dogoritor.
un arhitect şi un agronom de la re Este bine ca totul să fie despărţit — Dar ce ne facem noi, oare avem
giune. cei din sfatul popular şi din în trei părţi: trebară cîţiva. gospodăria închegată oarecum, dar
conducerea gospodăriei colective. Aici îi sfătuieşte agronomul.
A. partea de la stradă, mare cam vroim s-o mai schimbăm, să ne fa*
Era vorba să se discute despre de 400 m.p., unde construim casa i — Eu zic că e bine să puneţi tot cern casă nouă, ca pentru timpurile
cum trebuie să-şi alcătuiască gospo B. partea de la mijloc, oborul cu felul de pomi, dar în aşa fel ca voi şi
dăria personală colectiviştii care adăpostul animalelor, cam de 200 copiii voştri, mai ales, să aveţi fruc noastre, să ne curăţăm curtea de
primiseră atunci loturi de casă, ca şi m.p.; te începînd din iunie, cînd se coc şandramalele oare nu ne mai sînt de
ceilalţi colectivişti, care deşi aveau folos î
gospodărie în sat, vroiau s-o modifi C. partea din fund, grădina de cireşitle, pînă toamna tîrziu, cînd se — Şi aici trebuie procedat cu chib
ce în altfel, după trebuinţele actuale zarzavat, care rămîne şi ea cam de culeg nucile. Pa lingă gard se mai
ale vieţii lor de colectivişti. 400 m.p. poate sădi smeură. agrişe, coacăze, zuială. ţinând seama că în magazie
— Să vedem de ce aveţi nevoie Şi arhitectul arătă pe planul prins căpşuni, viţă şi altele. Să ajungem ar putea femeile să crească vara
— zise preşedintele. în perete fiecare din părţi, însemna In toamnă că vă vor învăţa agrono viermi de mătase^ în pătul să ne
— De toate — răspunseră cîţiva. te cu A.B.C. mii de toate, şi unde să plantaţi şi punem produsele. Oiţe nu se pot
— întâi casă. apoi cocină de porci, — Mai departe, continuă el, să ve face. La un caz că ue încurcă la a-
coteţ de păsări, fîntînă, ce mai una- ce anume să puneţi şi cum să-i în ranjarea curţii, le dăm jos pe cele
alta, toate cîte-i trebuie omului dem ce facem pe fiecare din aceste grijiţi.
intr-o gospodărie nouă de colecti părţi Oamenii începură să se frăminta, vechi şi ne croim altele pe măsura
vist. Pornind de la stradă, pe lingă gar-i ca şi cum n-ar fi avut vreme să nevoilor şi mai ales aşa cum scrie
— Uite, să ne sfătuim şi cu tova-f dul dinspre vecin, lăsăm o fîşie de aştepte. la oarte. Dacă nu mai avem nevoie
răşul arhitect de la regiune, că ştie pământ lată de 1 m., unde putem sădi — Să mergem mai departe, spuse de prea multe construcţii, în schimb
mai multe, şi pe urmă ne-om hotărî smeură. liliac, viţă sau altceva. arhitectul. In oborul vitelor veţi cele pe care le vom face vor fi mai
încăpătoare şi mai trainice.
într-un fel. La stradă vom săpa fântâna, in col face un adăpost pentru ele, lipit de
Arhitectul se sculă, desfăcu un sul ţul dinspre vecin pentru a putea fi al vecinului, ca să scutiţi un zid. Cum Discuţiile au mai durat puţin. Lu
cu planuri şi-l prinse cu ţintişoare folosită de amîndouă gospodăriile. va fi acest adăpost vom vedea altă mea era nerăbdătoare, fiecare avea
in peretele din faţa adunării. Apoi Pusă aci, fântâna' va fi departe de dată, la altă şedinţă. dorinţele lui şi le spunea unul la
se întoarse şi vorbi liniştit: latrină şi de grămada de bălegar la In fundul lotului, dincolo de obo altul.
— Ce vă trebuie acum ? O casă 20 m., aşa cum ne învaţă medicii, rul vitelor, va fi grădina de zarzavat Preşedintele s-a ridicat şi a zis :
bună. după pofta inimii voastre, şi pentru a feri apa din fîntînă de In turi pentru trebuinţele imediate ale — Uite ce e, tovarăşi, acum după
un adăpost pentru vitele care rănim filtraţiile din pămînt ale acestora. casei. ce am aflat cum se organizează un
lot de oasă, în şedinţa următoare
în proprietate personală : vacă, porc, Apoi, de la stradă, pe lingă fîşla Arhitectul se aşeză.
vom discuta cum • mai bine şi mai
găini. Şi să vedem ce facem cu da lingă gard, plănuim un drum de Au început discuţiile.
restul locului. circa 3 m lăţime, cu poartă spre S-a ridicat un băietan: economicos să ne facem casă.
După regulile stabilite de Departa stradă şi spre oborul vitelor. —■ Eu cred că nu e bine să pu FLOREA STĂNCULESCU
mentul de Arhitectură şi Urbanism Alături de drum vom face un tro nem atâţia pomi împrejurul casei. arhitect-profesor
% W A W . V . W i S % V r t W W % V A V A ,j A \ W . W A W i V . U V W W W W J V W W W W W W W W W W W V W W W / V W ^ ^ ^ W W l W W W W f c
M ă qăseam într-una din zile, pe nei^ într-o dim ineaţă de început de întipărită în mintea mecanizatorului. regulat la scoală. Fam ilia lui, tatăl
la amiază, în sediul com itetului vară. Băiatul ieşi la m arginea şose Si mai ales privirea piciului care şi ceilalţi şătrari, s-au convins c i
sindical de la S.M.T.-Şimian din mar- lei. Tocm ai fă_cea cunoştinţă cu me exprim a mai mult decît se poate viata lui Gogu pornise pe un alt
dinea oraşului Turnu Severin. Tăifă- diul înconiurâtor cînd pe lingă el spune in cuvinte, dorinţa lui arză făgaş.
suiam cu preşedintele, mecanicul Ig trecu o namilă de maşină, iar sus, toare de a deveni tractorist.. Si totuşi se pare că preocuparea
nat N eum ayer şi cu secretarul cocoţat la volan, un băiat o condu Cu prilejul prim ei consfătuiri de pentru tînărul băiat nu a fost de la
Gheorahe Firu. Pe nesimţite, usa s-a cea cu pricepere. Fără să-şi dea producţie, preşedintele Ignat N eu început destul de temeinică- Goau
deschis si în spatele preşedintelui seama Goqu o luă pe urma maşinii, m ayer spuse m ecanizatorilor : nu era deaj uns de ordonat, pierd.ea
apăru un băieţaş, să tot fi avut nouă — Ce-ati zice. tovarăşi, dacă din lucruri. „Trebuie să ne ocupăm
ani. Era îmbrăcat în uniformă albas prin colbul stîrnit si ajunse la ne-am ocupa de educaţia lu i.G ogu ? mai mult de el!" — au socotit cei din
tră de şcolar. Pe sub cozorocul şep S-M.T. Să-l luăm la noi, să-l dăm la com itet şi au si trecut la fapte. L-au
cii cam mare. îndesată pe cap. doi Pe Goqu l-a atras curtea staţiunii scoală... să facem din el un bun m e mutat într-o cameră de dorm it îm
ochi nearii, vioi- Cu un aest stîn- ca un m iraj. De atunci a venit acolo canizator, un om folositor .societăţii. preună cu mecanicul Ştefan Drexter
gaci, piciul îl trase de m îneca salo Propunerea a fost primită cu entu şi fierarul Ion Cercel. Preocuparea
petei pe preşedinte şi-i şopti ceva la în fiecare zi. Sta ore întreqi şi pri ziasm. S-a făcut o colectă si fiecare atentă a acestora fată de băiat. în
ureche. vea la tractorişti cum le meştereau. m ecanizator a contribuit la cumpă viata de zi cu zi, sfaturile date de
— C e-i G oqule ? — îl întrebă zîm- la „egal la egal" au început să
bind secretarul. schimbe firea lui Gogu. în acelaşi
— V rea să se ducă la frizer timp, el a crescut si mai mult în
sa se ferchezuiască... şi-i tre proprii lui ochi. căpătînd încredere
buie bani, — răspunse preşedintele... mai mare în posibilităţile proprii.
Secretarul deschise sertarul, scoa Rezultate mai bune a început să ob
se o hîrtie de 5 lei si-1 dădăci cu un ţină si la scoală. Intr-o cameră, pe
aer părintesc :
Băiatul mai văzu că_ tractoriştii rarea de îmbrăcăminte pentru băiat, una din mese, i-am găsit ghiozdanul
— U ite banii, te duci îti p o i-a fost asigurată masa la cantină si
triveşti părul şi v ii înapoi, că sînt oameni ca şi el. că-1 baga în cazarea în dormitorul comun al trac cu cărţi si caiete. Pe caietul de
seamă, ba chiar glumesc cu dînsul
te-asteaptă lecţiile... scriere am văzut un 9 cu dată re
si-i dau si lui din merinde. Acum, toriştilor. La şcoala din Simian, la
Piciul mulţumi şi o zbughi pe avea curajul să se apropie de trac sfîrşitul cataloqului, a mai apărut un centă.
Uşă. toare, să le m în gîie cu palma-i fi nume : Toma Milan. — Cu nota asta a venit în primul
La nedum erirea firească a mea cei ravă. Ceasuri întregi sta_ cocotat la Dar transformarea lui Tom a M ilan rînd la noi să ne-o arate — spune
de fată au căutat să-mi explice : volan şi-şi închipuia că conduce nu s-a făcut „peste noapte” . Mediul tovarăşul secretar Gheorghe Firu —
— E copilul nostru.„ al S.M-T.- mai abitir ca oricine. De acum toti din care plecase lăsase în el rădă apoi s-a dus la tovarăşul director
ului. M ulţi din comună ca si din din staţiune îl cunoşteau. cini adinei. V iata de acum. masa re
partea aceasta a oraşului îl cunosc. — Nu vrei să te faci tractorist ? gulată, patul curat, hăinuţele noi si Spiroiu. Era tare mîndru.„ O să a-
A şa a început istorisirea din care călduroase, erau lucruri la. care el iunaă un tractorist de nadeide. A
am aflat identitatea lui Goau. — îl întrebă într-una din zile. în nici nu visase. A oroane .că nu ştia început să cunoască tractoarele.
11 cheamă M ilan Tom a si este co glumă, preşedintele sindicatului. nici cum să le folosească. La fel Astă-vară si-a petrecut cea mai
pil de tiaan. C ei de la S.M.T. îi spun — Aha... — răspunse pe nerăsufla viata de şcolar, alături de ceilalţi mare parte a timpului la batoză, pe
Goqu. Asa auziseră că-1 strigă ai te piciul. încuviintînd cu hotărîre din băieţi din comună, era pentru el o arie.
lui. Mama îi murise cu cîţiva ani în capul lui smead. noutate. C ei din comitetul de între Asa a devenit Gogu piciul S.M.T.-
urmă, iar tatăl este infirm. Acum — Ehei... mai e mult oină atunci prindere si. în general, mecaniza ului. Asa si-a aăsit el adevăraţii
vreo doi ani îsi făcuse apariţia prin — îi răspunse încurcat oarecum pre torii mai vârstnici, au început să se prieteni, adevărata familie...
curtea staţiunii. A i lui. şătrarii. îşi şedintele. ocupe de dînsul. să se intereseze 1. VALENTIN
ridicaseră,porturile pe izlazul cam u-. A ce^sţă convorbire rămase însă dacă îsi face lecţiile, dacă se duce
i . - ■; i l 1 1 l
