Page 23 - Albina_1959_07
P. 23
1-
v ; ;î(a Jclc<«aţ«cfl «I : gs ca c* l î « l
• i •
ş i u v e r n a tn c n la le i «uieSice
1 n Sm Solei
In cursul zilei de marţi, între state care au o fron în R.P. Polonă prilejuieşte
14 iulie, a sosit la V arşovia tieră comună. Popoarele ţă un rodnic schimb de păreri,
delegaţia de partid si quver- rilor noastre năzuiesc spre ducerea unor preţioase tra
namentală a Uniunii S ovie un tel măreţ — ele constru tative în problem e ce inte
tice condusă de N.S- Hruş- iesc socialismul si comunis resează ambele ţări. proble
ciov, prim -secretar al C.C. mul, construiesc societatea me legate de asigurarea si
al P.C.U.S. si preşedinte al cea mai bună si echitabilă consolidarea păcii în Euro
Consiliului de M iniştri al de pe glob ". pa şi în întreaga lume. Po
U.R.S.S.. Lupta ţărilor lagărului so poarele din Europa sînt di
V izita pe care o face de cialist slujeşte idealurile no rect interesate în rezolvarea
legaţia sovietică în R.P. P o bile ale tuturor oam enilor justă a problem ei germane,
lonă constituie o nouă ex cinstiţi din întreaga lume- inclusiv a problem ei Berli
presie a unităţii indestructi Puternicul lagăr socialist a- nului occidental. Asa după
bile, a puternicei si sincerei pără neabătut cauza păcii cum a subliniat si W . G o
prietenii ce leaaă popoarele şi doreşte ca între toate po mulka în cuvîntarea sa, ce-
sovietic si polonez în lupta poarele să se statorniceas rînd încheierea Tratatului
pentru o viată fericită, pen că relaţii de colaborare si de pace cu Germania, lichi
tru pace. Cuvîntările de sa înţelegere, de prietenie care darea reqimului de ocupaţie
lut rostite de W ladislaw Go- să contribuie la îmbunătăţi din Berlinul occidental, crea
mulka prim -secretar al C.C. rea tez<Mvului cultural, ştiin rea unei zone denuclearizare
în. Europa si sprijinind toate
Conferinţa de Ia Geneva al P.M.U.P. si de N.S. Hrus- ţific al masenirii, la progre propunerile menite să ducă
ciov, cu prilejul sosirii de-
sul mondifci Referindu-se la
leqatiei sovietice la Varso- politica de ^ c e a ţărilor so la slăbirea încordării inter
•via, au subliniat importanta cialiste W ladislaw Gomulka naţionale, statele socialiste
şi«a reluat lucrările acestei vizite care va con a spus : „Pacea pe pămfnt, nu fac altceva decît să slu
tribui la adîncirea si întă securitatea căm inelor noas jească si să apere cu ferm i
rirea continuă a prieteniei tre, viata si fericirea copii tate cauza păcii atît de
^ v w u w w w v frătesti sovieto-poloneze, la lor noştri, dezvoltarea paş scumpă tuturor popoarelor
După o întrerupere de trei săptămîni, Conferinţa miniştrilor consolidarea continuă a u- nică a ţărilor noastre si a lumii. A cesta este scopul
nitătii si colaborării între- lumii întreqi — iată care
Afacerilor Externe ai Uniunii Sovietice, Statelor Unite, Angliei, vizitei si tratativelor care
qului laqăr socialist. „R ela este telul principal al poli
Franţei, R. D. Germane şi R. F. Germane şi-a reluat lucrările au loc în prezent între dele-
ţiile dintre Polonia si Uniu ticii noastre'.
luni, 13 iulie a.c. Miniştrii de Externe se găsesc, după acest nea Sovietică —- a spus V izita pe care o face în qatiile de partid si guverna
scurt răgaz, din nou la masa tratativelor şi este de datoria N. S. H rusciov — nu sînt prezent delegaţia de partid mentale ale Uniunii S ovie
sim ple relaţii de prietenie şi guvernam entală sovietică tice şi R.P. Polone.
tuturor să se străduiască ca evoluţia lucrărilor conferinţei să
răspundă cererii tot mai insistente a opiniei publice mondiale
5» de a se soluţiona cit mai grabnic şi în mod just problema
jC germană, inclusiv curmarea regimului de ocupaţie din Berlinul
occidental. „Ne-am întors la Geneva — a precizat de la în LIBERTATE LUI MANOLIS GLEZOS!
ceput A. A. Gromîko în cuvîntarea rostită la şedinţa din 13
iulie — şi ne-am întrunit din nou tn această sală pentru a
A trecut o săptămî-
continua tratativele şi pentru a ne strădui să găsim soluţii
nă de cînd la Atena,
reciproc acceptabile in acele probleme importante pentru a căror în faţa Tribunalului
examinare a fost convocată Conferinţa miniştrilor Afacerilor militar, a început pro
Externe". cesul înscenat împotri
va lui Manolis Glezos
Aceasta este dorinţa sinceră cu care a venit delegaţia sovie
şi a celorlalţi demo
tică la Geneva, hotărîrea fermă de a depune toate eforturile
craţi greci. Cei ce-au
pentru apropierea poziţiilor părţilor, pentru ajungerea la o în pus la cale acest mîr-
ţelegere în principalele probleme ce se impun a fi de urgenţă şav proces au crezut
că lucrurile vor merge
rezolvate. Opinia publică internaţională sprijină cu căldură
repede şi în cîteva zi
iniţiativele şi propunerile preţioase făcute de delegaţia sovie
le să ticluiască totul
tică şi exercită presiuni asupra delegaţiilor occidentale pentru şi să săvîrşească fără
ca şi ele să se situieze pe o poziţie mai realistă, să dea ascul delegea împotriva e-
tare glasului milioanelor şi milioanelor de oameni care nu mai roului naţional al po
porului grec. Adevărul
vor să vadă lumea aruncată în flăcările pustiitoare ale unui
însă nu poate fi su
«J nou război. Popoarele Europei şi ale tuturor continentelor glo grumat, ascuns în ciu
bului au nevoie de pace, de linişte, ele iubesc viaţa şi pro da oricăror uneltiri,
gresul omenirii. Vor să trăiască, eliberate de teama şi gro maşinaţii, presiuni şi
măsuri poliţieneşti de
zăviile măcelelor nimicitoare. De acest lucru ar trebui să ţină
tot soiul. Neîntemeia
seama delegaţiile occidentale şi odată cu reluarea lucrărilor ta şi absurda acuza
conferinţei ele ar trebui să dea dovezi concrete că scurtul răgaz ţie de „spionaj* şi
a însemnat o schimbare a poziţiei lor. complicitate fluturată
■ i Pare-se că unii miniştri occidentali au adus cu ei cam acelaşi de Asfalia (poliţia po Manolis Glezos ştirul de vorbă cu mama sa in timpul unei pauze a procesului.
«C arsenal al „războiului rece' folosit şi în prima etapă. De exem litică greacă) împo
triva lui Manolis Glezos şi a de acuzare îl denumeşte „şeful 1958 Glezos s-a întilnit cu Co
plu, Chr. Herter, reprezentantul S.U.A., încercînd să treacă în
celorlalţi patrioţi implicaţi în reţelei de spionaj al P.C. Grec'. lianis în casa lor. Adevărul jn-
revistă situaţia în care se reiau lucrările, nu a făcut altceva „procesul" de la Atena n-a pu Venind în faţa tribunalului, po să a fost dezvăluit în faţa In
decît să repete argumentele aduse de delegaţiile puterilor occi tut rezista, ea destrămîndu-se liţistul Papaspiropulos, principa stanţei. Soţii Dolianitis au dai
dentale în apărarea poziţiilor lor. cu desăvîrşire şi arătînd între lul martor al acuzării, asaltat la inceput o primă declaraţie
gii lumi că e vorba de o în de întrebările apărării, pur şi prin care ei susţineau numai şi
A. A. Gromîko a arătat că în momentul de faţă există posi
scenare ticăloasă, criminală îm simplu a început să se bîlbîie, numai adevărul şi anume, că
bilităţi să se ajungă la o serie de hotârîri concrete care să potriva luptătorului grec. să dea din colţ fn colţ, fiind Manolis Glezos nu s-a întilnit
ducă la destinderea încordării internaţionale. „Propunerile „Acuzaţiile" ticluite de poliţie nevoit pînă în cele din urmă să cu Colianis in casa lor. Acesta
U.R.S.S. — a subliniat A. A. Gromîko — dovedesc că gu s-au arătat a fi odioase însce scape fără să vrea, adevărul : este adevărul spus încă din pri
vernul sovietic continuă să tindă spre o apropiere a poziţiilor nări cu scopul de a primejdui „Nu l-am văzut pe Glezos in- mele clipe in care soţii Dolia
viaţa neînfricatului erou, Ma trînd în această casă", „Nu pot nitis au fost şi ei arestaţi şi
părţilor şi spre asigurarea succesului conferinţei. Sîntem în
nolis Glezos, încercări de a înă să spun nimic, nu pot aduce Declaraţia dată ulterior n-are
dreptăţiţi să aşteptăm ca guvernele puterilor occidentale să se buşi lupta democratică a po dovezi concrete". Astfel, acest nici o valoare.
arate la rîndul lor gata să consimtă la o înţelegere, să pă porului grec. După cum se ştie, principal martor cu care se in In felul acesta şi ultima um
şească pe calea discutării rodnice a ultimelor propuneri ale poliţia susţinea că Manolis Gle tenţiona să se demonstreze că bră de dovadă a monstruoasei
zos s-ar fi întilnit la 16 august Glezos s-a întilnit cu Colianis acuzaţii adusă eroului Manolis
Uniunii Sovietice, ceea ce ar permite conferinţei noastre să
1958 cu Colianis, membru al a fost nevoit să recunoască fără Glezos s-a spulberat. Este clar
treacă in sfîrşit la elaborarea unor soluţii concrete*. să vrea lipsa completă de do
Biroului Politic al Partidului pentru orice oin animat de in
Comunist Grec, pe care actul vezi atît a mărturiei sale cit şi tenţii bune că procesul acesta a
a întregii mascarade judiciare fosi înscenat lui Glezos şi ce
pusă la cale împotriva lui Gle lorlalţi democraţi cu scopul de
^«mtBtttiiutiiHiHiiitiitfîtWMtatmmiumiwtwwiiwiHtmfflwmfifflitffliwwiiHmtfiiiiHtmiHiiimitRmiîHîiiinHiiiHi'iiiiiitwiiMittmiinmiHiiiiiiniiimttiiifiiniiHimnmiiiiHUimmmiiimtt^ zos şi a celorlalţi patrioţi. a înăbuşi glasul forţelor patrio
SE = După eşecul suferit de repre tice, de a intimida poporul
| Lansarea unei noi rachete 1 zentantul Nr 1 al politiei. Tri grec care se pronunţă pentru o
bunalul militar a încercat să a- politică de pace şi prietenie cu
| balistice geofizice în U. R. S. S. 1 ducă şi ultima aşa-zisă „dova toate popoarele, împotriva in
dă" existentă la dosar şi anu stalării de rampe americane pe
H {= me, declaraţia soţilor Vasiliki teritoriul Greciei pentru arme
1 • Noua rachetă are o greutate utilă de 2.200 kg. • Cei doi |
şi Gheorghios Dolianitis Ce teleghidate.
I cîini de experienţă şi aparatura au revenit pe Pămînt • Căţeluşa 1 vroia să demonstreze tribunalul Poporul grec şi întreaga opi
= -Otvajnaia" a zburat pentru a patra oară cu racheta | cu ajutorul acestei declaraţii ? nie publică internaţională îşi
Acelaşi lucru : că Manolis Gle intensifică lupta cerind autorită
In Uniunea Sovietică a fost lansată cu ia" — a zburat pentru a patra oară cu o
»ucce6 o nouă rachetă balistică geofizică rachetă. zos s-a întilnit cu Colianis Pen ţilor greceşti să înceteze crimi
de acelaşi tip cu racheta lansată la 2 iulie. Greutatea ublă a rachetei este de 2.200 tru a demonstra acest lucru, nala mascaradă judiciară, să
Lansarea a avut loc la 10 iulie la ora 4 kg autorităţile au avut grijă ca în elibereze pe Manolis Glezos şi
şi 12 minute (ora Moscovei) potrivit pla Se anunţă că s-au obţinut date în legă că în timpul pregătirii dosaru ceilalţi patrioţi, arătînd totoda
nului de lucrări ştiinţifice în domeniul cer tură cu toate prevederile programului de
cetării straturilor superioare ale atmos cercetări care includeau în plus fată de lui să ticluiască şi să smulgă tă prin mesajele, telegramele şi
ferei. progtamul din 2 iulie măsurarea radiaţiei prin schingiuiri, intimidări şi scrisorile adresate regelui şi gu
Cei doi cîini de experienţă aflaţi la bor infraroşii a Pămintului şi atmosferei Pă- alte metode poliţieneşti o decla vernului grec, Tribunalului mi
mîntului, fotografierea roaselor de nori pe
dul rachetei şi aparatura au revenit pe Pă- raţie soţiilor Dolianitis. Astfel, litar şi altor foruri, adevăratul
o suprafaţă vastă, anal’za simultană a
mint in bune condiţiuni. Unul din cei doi compoziţiei ionice şi neutre a atmosferei prin declaraţia dată în urnia caracter provocator al acestui
cîini de experienţă — căţeluşa „Otvajna şi măsurarea cîmpurilor electrostatice. presiunilor, bătăilor şi intimi proces îndreptat de fapt împo
dărilor, soţii Dolianitis „recu triva intereselor naţionale ale
-.'IfWIWMIMHliHIIIlMtlWIIH^ ^ noşteau' că la 12 noiembrie poporului grec, ale păcii.
