Page 24 - Albina_1959_07
P. 24
Lucrînd după toate cerinţele ştiinţei, G.'A.S.
Care sat „Teremia Mare", regiunea Timişoara, a obţinut B A I E
7.200 kg. grîu ta hectar.
e mai frumos? C E ... P L O A I E
Cum am ajuns în comuna
Sint sate multe-n toată ţara, Cucerdaa, raionul Luduş, m-a
Dar, de ai vreme* te poftesc apucat o ploaie torenţială-
Să treci şi pe la Sighişoara Fuga, la primul adăpost. O
Să vezi acum Noul Săsesc. casă destul de arătoasă. Cu
De-ai fi venit şi altădată toate a-cestea, uşa dată la o
Ţi se rupea căruta-n drum ! parte şi vreo două geamuri
Era şoseaua desfundată. sparte m-au făcut să stau niţel
Dar ia s-o vezi cum e acum : in cumpănă şi să-mi spun că
Brigada noastră voluntară e o locuinţă părăsită. Totuşi,
A aşternut atit.. pietriş un căţel, un purcel şi vreo
Că poţi, de cum porneşti din gară, două rate gălăgioase erau
Să mergi pe drum... cu ochi-ncliişi. semne evidente că locuinţa e.„
Bine-nţeles. că vorba vine. locuită.
Că de-i închizi şi mergi aşa. — Da’ de unde, nu locuieşte
Cum ai putea să vezi mai bine nimeni aici — îmi spuse un
Pomii plantaţi lingă şosea ? sătean care tocmai se aciuiase
Poate că zici : — Ei las-o, frate* şi el de ploaie. Orătăniile astea
Asta a laudă miroase— au venit şi ele la adăpost.
Priveşte casele.astea toate Mă uitai mai bine în ju r:
— ,,Tovarăşul* urma să vă vorbească despre foloasele piuliţe, ciocane, cărbuni, ca
Şi spune, drept: nu sint frumoase ? agrotehnicei. Cred că nu mai e nevoie. E destul să-l priviţi I , zane...
Ca nişte flori au răsărit (Desen de AL. CLENCIU)' I — O fi vreo fierărie — îmi
In satul nostru.ntinerit. dau eu cu părerea.
Dar haidem şi niţel in deal — N-ai ghicit — făcu să
teanul.
Pe la căminul cultural. IMă uitai din nou, mai cu a-
Aşa e azi Noul Săsesc: ^ e - c c . s c o € t£ c c tentie: lăturoaie, surcele, că
Spre.o viată nouă facem punte priori. cercevele...
— O fi vreun atelier de lem
Şi oamenii.l gospodăresc
nărie, — îmi dau iar cu păre
Cu deputaţii noştri-n frunte De la o vreme Ionică este învăţătorul cu şcolarii"? Se pur rea.
Şi, dacă zici că-s începute tare supărat. Supărat pe Culai, tase. Atunci de ce s-au supă — Aşi, nici acu’ n-ai ghicit.
pe Răducu şi chiar pe frăţiorul rat ?
Şi la voi treburi cu folos. in clipa aceea dădui cu mîna
lui, Miluţă. Şi cum să nu fie su ★ de-o cadă de baie, gata sa
Păi să vedem. — pe întrecute — părat dacă nici unul nu vrea să Intîmplarea pe care v-am
Care din sate-i mai frumos ? se mai joace cu el. Ba mai mult, povestit-o s-ar putea să se fi cadă de pe nişte lăturoaie.
— Ei, acuma ştii ce-i aici ?
nici nu se uită la el. Răducu i-a petrecut aidoma în comuna Glă- — Nu cumva, zic, o fi... baie?
D. GALICEANU scos chiar o poreclă : „bătău văneşti din raionul Zeletin. — Ba chiar aşa e. Baie cu—
şul". Asta n-ar fi de mirare mai ales
(După corespondenţa tov. GRITTO apă de ploaie. Ian te uită ce
IOS1F, preşedintele sfatului popuiar Să moară de necaz, nu altal că „metodele de educaţie" "din frumos curge din tavan drept
din Noul Săsesc) Dar se face că n-aude. Măcar povestirea noastră se potrivesc în... cadă.
dacă-ar fi vinovat. Dar nu-i I „de minune" cu cele folosite de Luîndu-ne cu vorba, nici nu
S-au supărat pe el aşa „din ni învăţătorul Ioan Popa, care (nu
f f t s i j a 0 » o băgarăm de seamă că în timp
mica". De fapt „nimica" asta ştim pînă cînd) este şi direc ce înăuntru abia începuse, afară
nu-i chjar nimica, nimica... Toa tor al şcolii de 7 ani, de soţia ploaia deja stătuse. Acop' il
BUNICUL tă tărăşenia a pornit din ziua sa Constanţa Popa şi de învă se îmbibase ca un burete, ,<tr
în care Ionică, Radu, Miluţă şi
ţătoarea Anica Radu. Din cauza
ciuciulete.
noi eram
făcu{i...
Culai s-au jucat de-a „şcoala". acestor metode, care ar fi bine — Şi de mult stă baia în ha
Şi pentru că Ionică e şcolar să lipsească cu desăvîrşire, folo lul ăsta ? — am întrebat.
„într-a treia" şi ceilalţi abia site de aceşti noi „Chicoşi Ros*
' Ne-am sculat toţi cinci cu Are dreptate. l-am spus lui „într-a doua" îl aleseseră pe el togani", părinţii copiilor s-au — De cînd promisiunile ce
noaptea în cap, nu care cumva [rate-meu : să fie... învăţător. pus pe gînduri. Credem că n-ar lor în drept că vom avea şi
să întîrziem la muncă volunta. — Ai auzit! Aşa e, n-avem Ionică, luîndu-şi în serios mi strica dacă la rîndul său secţia noi baie, au rămas... apă de
ră. Prima a sărit din pat mama ce-i face. Trebuie să fii cava. sia de învăţător, rosti grav: de învătămînt şi cultură a sfa ploaie I
şi ne-a trezit şi pe noi ceilalţi: Ier şi să rămîi. — Bună ziua, copii I tului popular raional s-ar gîndt N-ar fi rău ca celor care
tata, frate-meu, soră-mea şi eu. Frate.meu, nici mort. Tot sa. La apariţia „domnului învăţă serios Ia această problemă, îna răspund (făîă simţ de răspun
Ne.a spus : dere) de această baie, pentru
tul să fie la muncă voluntară tor", cum îi plăcea lui Ionică inte de începerea noului an de a-i trezi d>n amorţeală să li se
I — Trebuie s-o pornim de di şi el acasă ? Tocmai el, care a să i se spună, cei trei şcolari se învătămînt. aplice un duş rece şi o bine
mineaţă, ca să terminăm repa învăţat dulgheria la armată şi ridicară smeriţi în picioare.
raţia podului pînă la asfinţit. se pricepe la poduri mai bine — Ia spune-mi, Miluţă, ce a- MARIA PREDA venită săipuneală.
— Ba eu cred că o terminăm ca noi toţi la un loc I vem pentru azi la „aritmetică"? (După corespondenta tov. (După sezisarea tov- A.
înainte de asfinţit — fu de pă — Cu copiii ăştia n-o scoţi la Răducu dîndu-i un ghiont lui N. HORINCEANU) ŞEULEAN).
rere tata. — Dacă din fiecare cap ! — vorbi atunci tata. — Miluţă îi şopti: „Fă-te mă că
casă pleacă cîte cinci inşi, ca Pînă la urmă rămîne treaba nu ştii, să vedem ce zice I"
de la noi... asta în seama noastră. Trebuie — Aaaa, nu ştii ? Şi mai rîzi?
— De la noi pleacă patru ! să ne obişnuim cu gîndul că Stai că-ţi arăt eu. măgarule! Şi
— ît îndreptă numaidecît soră- îmbâtrînim, nevastă 1 Ştii ce? Ionică nici una, nici două se O C C ID E N T A L E
mea. Rămîi tu. năpusti la Miluţă şi-l trase
zdravăn de urechi. De aici a
— De Ia noi pleacă cinci I — — Eu rămîneam acum două pornit o bătaie în toată legea.
o îndreptarăm numaidecît noi. zeci de ani — sare mama ca De ce s-or fi supărat pe el ? „Colaborare66 occidentală
numărîndu-ne unii pe alţii, cu arsă. — Acum avem aceleaşi gîndea Ionică. Nu s-au jucat
toate că ştiam bine şi pe dina drepturi cu bărbaţii. Nu rămîn. ei de-a „şcoala" ? S-au jucat I In cadrul organizaţiei militare NA
fară cîţi sîntem în familie. — Că doar n.ai vrea să ră Şi nu s-a purtat el „aşa cum S .U A caută să arunce asupra partener don ^ăi
— Pleacă patru — ne în mîn eu 1 văzuse la şcoală că se poartă europeni toată povara cheltuielilor de înarmare.
dreptă din nou soră-mea. — Se făcuse ceasul şase.
Unul trebuie să rămînă, că Expune unchiul Sam, pedant, cu tact,
— Uite ce e — zic. — Aşa
doar n.o să-l lăsăm pe bunicul ne apucă amiaza şi tot nu ne „Cusurgiul“ ,,Colaborarea“-n agresivul pact:
singur. hotărîm. Ştiţi ce propun eu? — De-acum, în sfînta cursă de-narmajre,
A urmat un minut de tăcere. Să.l întrebăm pe bunicul şi pe Ne-om duce unul pe-altul In ... spinare I
Nici vorbă să.l lăsăm pe buni. cine o alege el. acela să ră Pe Stănică al Profirei
cui singur. Nu că ar avea ne mîn ă. Toţi vecinii lui îl ştiu. Jumate drum, socot că e mal bine.
voie de vreo îngrijire, că-i să — Pentru atîta lucru să stri Ca un om glumeţ din fire i In circă să mă duceţi voi pe mine —
nătos şi încă voinic, dar nu căm somnul bunicului ? — sare Dar un mare... cusurgiu. Şi să nu credefl că mă dau-napoi,
şade bine ca noi să plecăm toţi mama. — Nu şade bine să-l Pe urmă... mă cocoţ şl eu pe voi I"
de acasă tocmai într.o dumini. trezim cu noaptea.n cap. Nu e lucru lui să-i placă NICOLAE FATU
că. La vîrsta lui, cînd are atîţia Pe deplin, c-aşa-i făcut:
Nu şade bine. dar n.avem în_
nepoţi, nu se cade să şadă sin. cotro. Pînă la urmă. au trebuit Să găsească el oleacă
gur cuc. să primească. Dar cu o condi De cusur, la început. Franco pregăteşte o nouă „divizie albastră" pentru
— Să rămînă Matei, că el e a ajuta dictatorului Trujiilo din republica Domini
cel mai mic I — hotărî deodată ţie : să-l trezesc eu, pentru că Dar e muncitor, cit zece cană, pentru a reprima lupta maselor populare
mă
Nu
eu am fost cu ideea.
soră-mea, spărgînd tăcerea apă E cinstit şi de-omenie. în lupta pentru cucerirea libertăţii şi independentei
sătoare. dau în lături. Mie nu mi-e fri. Are suflet bun şi-i trece
că de greutăţi. Mă duc spre ca. naţionale.
A urmat o tăcere şi mai a- mera bunic i'ui şi bat in uşă. Iute, umbra de mînie.
păsătoare. Matei sint eu. Şi Nimic. Bunicul doarme tare. i i
totdeauna cînd e vorba să ră. Mai bat o dată, mai cu putere. Asta ştie lelea Lina .i
mină unui în coada celorlalţi, Tăcere. Bunicul, cînd doarme, Şi de-aceea, nici că-i pasă; I
eu sint ăla. Dar nu rămîn nici poţi să tai lemne pe el. Aîai bat Nu i-a băgat el pricina
mort- Am zis : o dată şi intru. Am rămas toţi Cum că ar fi... prea frumoasă ?I
— Să rămînă Maria. c ă j înlemniţi în pragul uşii : patul
fată. bunicului gol. Caută îndreaptă, Iar cînd i-a pus fiica-n braţe,
— Dacă sînt fată, voi trebuie nu-i. caută în stingă, nici un răs A strîmbat din nas uşor
să fiţi cavaleri şi să cedaţi. puns. Caută in pod, caută în Parcă îl ardea pe maţe:
ogradă, caută pe la coteţe. Bu „Nu vreau fată, vreau feciori"
nicul nicăieri. începusem să ne
speriem de-a binelea, cînd deo Ca a doua zi să spuie
Orişicui îl întîlnea :
G l i icitori dată. hop, ne pomenim cu bu.- — Mîndră e, cum alta nu e I
nicul în poarlă :
— Voi încă n.aţi plecat ? Deh, leită maică-sa t...
Colea-n sat, împrăştieţi, — Noi. nu... dar dumneata...? Iar cînd în gospodărie
Sînt vreo mie de sticleţi. La avans primi de toate,
Ziua-n par se odihnesc, — Eu am pornit-o mai de di. L-a-ntrebat. pe loc, Ilie:
Insă noaptea se trezesc. mineaţă. că merg cam înceţi,
şor şi pînă la pcd e niţel drum. — Ei, vecine, se mai poate
(3a!Jţ}3|3 9|iJnDag)
N-am vrut să ajung mai tîrziu
Să mai afli vreun cusur?
decît ceilalţi la muncă volunta
Pruncul moşului bătrîn S-auzim, ce poţi să spui?
Are-un cîrd de pui în sîn. ră. Dar voi... se poate una ca Stan, zîmbind, ppiveşte-n jur:
I-a-nfăşat să nu-i vedeţi, asta ? Să vin eu înapoi ca să — Cum să nu? N-am... saci
Iar el şi-a lăsat musteţi. vă iau de acasă ? Ptiu t Ei, destui t
(quinjod »p 9|3)3|mţ§) | t'nereţe. tinereţe..1 TRUJ1LLO: — Nu se curăţă!
ESTERA PARASCHIV FRANCO: — încearcă şl cu— albastră!
A. MUŞAT | VICTOR PIŢIGOI contabil. Brad-Hunedoara (Desen de AD. DRAGOMIRESCU)
REDACŢIA: Bucureşti Piaţa ..Scînteii". Tel- 17 60 10 17.6020, 17.60 40- ABONAMENTE: 7,60 lei anual Taxa poştală plătită în numerar cont. aprobării Dir. Generale
P.T-T R. Nr. 17,933/942. Abonamentele se fac la oficiile poştale, prin )actorii poştali şi difuzorii voluntari. T IP A R U L : Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin
