Page 25 - Albina_1959_07

Ţărani colectivişti şi întovărăşiţi! Luptaţi pentru
creşterea producţiei Ia hectar J Dezvoltaţi continuu avutul
obştesc, baza sigură a creşterii bunăstării voastre! Faceţi
din fiecare gospodărie agricolă colectivă şi întovărăşire o
unitate înfloritoare, exemplu de urmat pentru ţăranii
REVISTA S Ă P T A M IN A LÂ A AŞEZĂM INTELOR CULTURALE muncitori!
(Din Chemările C.C. al P.M.R. ca prilejul celei de-a
XV-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist).
Aiul (2 * Seria II • Nr. (04 • Miercuri 22 iulie 175! e 8 pagini — 15 bani

3t o s p u n *

a p a r l i d u l u i

l In aceste zi'le sărbătoreşti premergătoare mă- '
H râtului eveniment al celei de a 15-a aniversări
a eliberării patriei de sub jugul fascist, oame- ;
nii muncii din patria noastră au luat cunoştin- j
ţă cu un deosebit entuziasm de măsurile pen-
tiu o nouă îmbunătăţire a nivelului lor de trai i
cuprinse în Hotăjîrea plenarei C.C. al P.M.R.
din zilele de 13— 14 iulie a.c.
Măsurile luate de recenta plenară se adau­
gă măsurilor luate in intervalul de la cel de al
doilea Congres şi ele determină o nouă creş­
tere a salariului-real al muncitorilor şi odată cu
aceas'.a creşterea cîştigului tuturor oamenilor
muncii. Aceste măsuri prevăd majorarea sala­
riilor tarifare, reducerea impozitului pe salariu,
sporirea- pensiilor, reducerea preţurilor de vîn-
zare la peste 2.600 sortimente de produse in­
dustriale şi alimentare, cit şi corelaţia mai justă
şi rentabilizarea preţurilor de vînzare la unele
3 produse.
Aceste măsuri au fost posibile pentru că oa­
menii muncii au înţeles şi au urmat cuvîntul j
partidului, pentru că s-a înfăptuit cu hotărîre j
linia ju3tă a partidului de industrializare so­
cialistă a ţării pe baza dezvoltării cu prioritate
a industriei grele, temelia dezvoltării tuturor
ramurilor economiei naţionale. \
Prevederile Hotărîrii C. C. al P.M.R. arată că
grija şi atenţia partidului nostru în ceea ce I
priveşte îmbunătăţirea salarizării se îndreaptă >
în primul rînd către clasa muncitoare, clasa !
conducătoaie în opera de construire a socia- j
lismului. Nivelul veniturilor note provenite din •
salariu ale muncitorilor va creşte in medie cu
34 la sută faţă de 1956. Sporuri simţitoare vor
cunoaşte şi salariile maiştrilor, tehnicienilor şi
ingrierilor, cadrelor didactice, lucrătorilor din
comerţ şi aparatului de stat şi altor categorii
de salariaţi.
Exprimînd preocuparea partidului şi guvernu­
lui pentru a asigura bătrîneţea oamenilor mun­
cii, care de ani şi ani depun eforturi pentru dez­
voltarea economiei naţionale, Hotărîrea C.C.
al P.M.R. prevede o serie de măsuri menite să A sosit „Sclnteia" t La aria g.a.c. „Viitorul" din comuna Valea Măcrişulul, raionul Urziceni, colectiviştii
ducă la îmbunătăţirea sistemului de pensie 1 ascultă cu deosebită atenţie documentele Plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie,
alocîndu-se pentru această acţiune un miliard
85 de milioane in plus anual.
Recenta hotărîre vine să ilustreze odată în
plus că în condiţiile agriculturii socialiste bă­
trîneţea, invaliditatea nu mai constituie o po­
vară nici pentru cei in cauză, nici pentru fami­
liile lor. In grija sa neţărmurită faţă de ţărăni­
mea muncitoare partidul recomandă cu ocazia ^ GOSPODĂRII COLECTIVEA
Plenarei să se treacă la studierea şi elaborarea
uniri sistem unic de pensionare pentru ţăranii
colectivişti pe baza contribuţiei proprii a G.A.C. In vara anului 1949, mai precis griculturii arată îndeplinirea şl G.A.C. Crîmpoaia, raionul DrăgSa
la 24 iulie, s-au înfiinţat primele chiar depăşirea sarcinii trasate de neşti, regiunea Piteşti şi altele. LA
şi a colectiviştilor, ţinîndu-se seama de expe­
rienţa obţinută în acest domeniu de unel9 cinci gospodării agricole colective Congresul al Il-lea al P.M.R. Im­ astfel de producţii nu se putea aţn
G.A.C. ca şi de propunerile colectiviştilor. din ţara noastră în comunele Ză- portant este nu numai faptul că tepta nici cel mai isteţ moşier sau(
brani, raionul Arad, Luna de Jos, atît de mulţi ţărani au intrat în exploatator de moşii în Romînia
In fabrici şi uzine, pe şantiere şi in unităţile raionul Cluj, Laslea, raionul Sighi­ gospodării colective şi că acestea burghezo-moşierească.
socialiste din agricultură masele de muncitori, şoara, Răşcani, raionul Vrslui şi deţin suprafeţe mari de terenuri, ci Numărul de animale de produo-
ingineri, tehnicieni şi intelectuali sînt conştiente Tumişor, raionul Sibiu. S au pus şi faptul că în gospodăriile agrico­ ţie din g.a.c. a crescut mult de la
că recentele măsuri ale partidului sînt rodul mun­ astfel bazele transformării socialiste le colective şi întovărăşirile agricole an la an prin prăsilă proprie şi prin
cii lor însufleţite şi perseverente. Oamenii muncii a agriculturii în ţara noastră con­ încă din primii ani s-au obţinut cumpărări. Numai în anul 1958 (la
ştiu că prin strădania comună de a pune mai form indicaţiilor Plenarei C.C. al producţii pe unitatea de suprafaţă 31 decembrie faţă de 31 decembrie
departe în valoare uriaşele rezerve ale econo­ P.M.R. din 3—5 martie 1949, care Şi pe cap de animal cu mult mai 1957), numărul bovinelor a crescut
arăta că singurul drum care duce mari deeît în sectorul individual, ou 43,6 la sută, al porcinelor cu
miei noastre naţionale întăresc aceste măsuri şi
spre o viaţă îmbelşugată a ţărani­ demonstrînd de la început marea 103,9 la sută, al ovinelor cu 38,6 la
creează noi condiţii pentru continua ridicare a lor muncitori este drumul spre superioritate a agriculturii socialiste
propriului lor nivel de trai. gospodăria colectivă. faţă de agricultura parcelară indi­ sută, iar cel al păsărilor ou 131,7
la sută.
Oţelarii hunedoreni şi reşiţeni, harnicii mineri Această dată are o importanţă cu viduală. Cu totul evidentă şi îmbucură­
din Valea Jiului, Comăneşti, Filipeşti de Pă- ] adevărat istorică pentru ţărănimea Datorită aplicării regulilor agro­ toare este creşterea producţiei ani­
dure etc., petroliştii din bogata Vale a Prahoyef, muncitoare din Romînia, ea mar­ tehnice pe scară largă, folosirii me- malelor din gospodăriile agricole
din Moldova sau Oltenia, constructorii de pe chează începutul uriaşei acţiuni de .,ttinnifiiiitiiiimiiiHHiiiiiiniinii{H)iiiitMiniiiniiniiiimiiini:iiiii,. colective faţă de gospodăriile indi­
sutele şi miile de şantiere, şi alături de ei toţi transformare socialistă a satului şi viduale. Astfel în 1958 la g.a.c. din
trecerea de la o viaţă înapoiată la satul Comlăuş, comuna Sîntana, re­
ceilalţi oameni ai muncii, studiază în aceste :
o viaţă nouă, fără exploatare, îm­ de ing. agr. MARIN STÂNCI) giunea Oradea, fiecare vacă furaja­
zile noi şi noi posibilităţi de valorificare a re­
belşugată şi fericită. De cîn 1 există adjunct a| ministrului Agriculturii tă a dat 3.039 litri de lapte, iar la
zervelor interne, îşi iau angajamentele în în­ ţărănimea romînă ea nu a trăit un şi Silviculturii Ciumeşti, regiunea Baia Mare, s-a
trecere exprimîndu-şi astfel voinţa lor fermă de moment mai important ca acesta. obţinut în medie 6,337 kg. de lîuă
a nu precupeţi nici un efort în marea bătălie Linia indicată de partid şi exem­ ...... pe cap de oaie.
pentru înfăptuirea politicii partidului nostru plul ţăranilor din primele cinci gos­ In Dobrogea, unde în trecut va­
drag. j podării colective a fost urmată cu canizării şi extinderii experienţei cile dădeau doar cîte 300— 400 litri
avînt mereu crescînd de către ţără­ fruntaşilor în producţie, gospodării­ de lapte anual, multe gospodării a-
In adunări însufleţite destoinicii siderurgişti j
nimea muncitoare din toate satele le colective au obţinut şi obţin în gricole colective obţin acum pro­
ai Hunedoarei şi-au arătat recunoştinţa lor ] ţării. ducţii de 1500—2000 litri de lapte
fierbinte faţă de grija partidului. Turnătorii s-au j fiecare an producţii mult sporite pe cap de vacă furajată; ba chiar
Sectorul socialist cooperatist al s- faţă de sectorul individual.
anagajat, de pildă, să Îndeplinească cu zece i unele gospodării colective obţin şi
griculturii a crescut an de an şi as­ Aşa de exemplu, în anul 1953
zile înainte de termen sarcinile luate în cinstea j tăzi bu mîndrie putem spune că gospodăriile agricole colective au mai mult. Aşa de exemplu gospo­
zilei de 23 August şi să înfăptuiască planul de j peste 2.500.000 de familii de ţărani produs mai mult la hectar deeît dăria colectivă Cobadin a obţinut
producţie pe anul 1959 în numai 11 luni. Asta, j muncitori îşi lucrează pămîntul la­ gospodăriile agricole individuale cu pe an 2.600 litri de la fiecare vaci-
înseamnă mai multe şarje peste plan, mai mult ; olaltă eu mijloace mecanizate pro­ 250 kg. grîu, 426 kg. porumb, 267 încă din primii ani de existenţi
gospodăriile colective s-au întărit în
oţel patriei. duse de industria noastră socialistă kg. floarea soarelui, 1100 kg. sfeclă mod considerabil din punct de ve­
Acum cîteva zile în parcul din faţa sec­ în mii şi mii de gospodării agricole de zahăr, iar anul acesta aceste dere eeonomico-organizatoric. Cele
ţiei «manipulaţii - mărfuri* din portul Coa- colective, cooperative agricole de sporuri sînt şi mai mari. Sute şi
producţie şi întovărăşiri agricole, mii de gospodării agricole colective mai mari succese în întărirea eco-
convlngîndu-se din ce în ce de su­ au produs în medie 2000 Şi chiar nomioo-organizatorică şi în sporirea
(Con.inuare in pag. 3) veniturilor le-au dobîndit acele
perioritatea muncii în comun a pă- 3000 kg. grîu la hectar şi multe au
mîntului. Această creştere rapidă a depăşit aceste producţii obţinînd
sectorului socialist cooperatist al a- 3.300 kg. de grîu la ha. cum este (Continuare in pag, § 2-a) j