Page 26 - Albina_1959_07
P. 26
ZVflT w S ®
Pe arie munca e în toi. Colectiviştii de aproape 100 de ori mai mare dccît
dih Grindu dau zor să termine trcieri- cel de la înfiinţare, construcţii cum
şul pînă la 1 august. Dis-de-dimineaţă n-am mai avut 'niciodată în comună, trei
şi pînă înnoplea/ă se perindă pe la ba autocamioane, sute de animale şi cile
toză carele grele de povara spicelor; altele. Iată ce înseamnă munca unită,
Camioanele gospodăriei colective nu mai în colectivă, iată roadele îmlruinărilor
prididesc să dură la magazii bucatele. date de partid pe care noi ne angajăm
Pe Ia uămiezi oamenii se trag la um să le urinăm mai departe cu încredere
bră să prînzoască şi să mai schimbe o şi liotărîre.
vorbă. Azi, un singur subiect este pe Oamenii îl aprobă eu însufleţire pe
buzele tuturor : documentele Plenarei colectivistul Nieulae Vasile. Sub ochii
C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie. Strînşi lor, din munca lor neistovită, gospodă
in jurul comunistului Vasile Guiu, co ria colectivă devine tot mai mîndră. Nu
lectiviştii sori) cuvintele documentelor mai în acest an s-au ridicat 15 construc
de parlid pe care le citeşte agitatorul. ţii mari, trainice şi sînt în lucru altele
Ei aprobă eu însufleţire botăririle plena care vor fi gata pînă la sfîrşitul anu
rei C.C. al P.M.R. si îşi iau angajamente lui. Sectorul zootehnic s-a dezvoltat
pentru continua întărire a gospodăriei mult şi el în ultimii ani njungînd să
lor colective, pentru a contribui tot mai cuprindă 94 de vaci, 1800 de oi, 149 de
mult la înflorirea patriei. porci, 1130 de păsuri ele.
Comunistul Nieulae Vasile e printre Colectivistul Gheorghe Dobre e un om
Im gazetă de arie a gospodăriei colective din comuna Grindu, regiunea Bucu
primii care s-au înscris în gospodăria co vînjos ca un stejar, respectat şi iubit de reşti, au fost afişate articole în legătură cu Hotărirea Plenarei C.C. al P.M.R*
lectivă din comuna înfiinţată In 1950. consătenii săi pentru hărnicia şi pricepe din IS—14 iulie.
Prin faţa ochilor i se perindă cei nouă rea de care dă dovadă. De aceea cuvîn-
ani de muncă dusă de cei mai înaintaţi tul brigadierului Gheorghe Dobre e a- trebuie lucrat mai bine pămîntnl, şi eîte cum să răspundă gospodăria colectivă m
oameni din comună în frunte cu comu probat şi de data aceasta de cei pre altele, constituie pentru noi un sprijin la chemarea însufleţită a partidului 3E
niştii. EI arată în cuvinte pline de sim zenţi. puternic în înflorirea colectivei noastre. pentru obţinerea de noi succese în con 1
ţire marile succese dobîndite în aceşti — Obţinem an de an recolte mai De aceea, şi noi colectiviştii cântăm ea strucţia socialismului.
ani de gospodăria colectivă care acum mari, înălţăm construcţii, ne facem viaţa an de an să răsplătim aeest ajutor dînd — Documentele Plenarei C.C. al P.M.R,
cuprinde tot satul. mai bună şi mai uşoara. Partidului, sta recolte tot mai mari, eontractînd cu sta din 13—14 iulie — spune el — oglin
— Eram o mină de oameni acum nouă tului, clasei muncitoare, ai cărei aliaţi desc marile succese obţinute de po
ani, 43 de familii, spune el. Acum în de nădejde îi sîntem iu construirea so tui cantităţi din ce în ce mai însem porul nostru în realizarea sarcinilor
nate dc produse, pentru a contribui la
colectivă e întreg satul, peste 1000 de cialismului, trebuie sa le mulţumim aprovizionarea fabricilor cu materii pri trasate de Congresul al doilea al
familii. Hotăririle Congresului al doilea pentru aceasta viaţă nouă. Ştim cu toţii me şi oraşelor cu produse agroalimen- partidului. Aceste mari realizări, aşa
ni partidului ne-au însufleţit şi pe noi că gospodăria noastră a primit pînă tare. cum aţi arătat, se oglindesc şi
în muncă, ne-au dat puteri să trecem cu acum un milion de Iei credite de la stat, Şi, Intr-adevăr, colectiviştii din Grindu fn gospodăria noastră colectivă. An
toţii la viaţa îmbelşugată din colectivă* cu care am făcut multe din cele ce avem contractează mari cantităţi dc produse de an, ea s-a întărit adueîndu-ne
Fn ultimii ani, după Congres, gospo în gospodărie. Apoi, cele două brigăzi In case bunăstarea. Mulţumim şi
dăria noastră colectivă s-a dezvoltat şi de tractorişti de la S.M.T. Girbovi, care cu statul. In anul acesta, de pildă, ei noi partidului pentru calea pe care
au contractat 1300 tone de cereale, 9000
s-a întărit de a ajuns cum o vedem azi: ne lucrează cu pricepere şi sîrguinţă tone sfeclă de zahăr, 425 tone floarea- ne-a îndrumat, pentru grija pe care ne-a
peste 4500 de hectare de pămînt, on ogoarele, ajutorul dat de inginerii şi tehni soarclui şi altele, a căror valoare se ri arătat-o şi ne-o arată. Se cade, aşadar;
fond de bază de 5 milioane de lei, adică cienii agricoli care ne sfătuiesc cum dică la peste 5 milioane de lei. ca, alături de ceilalţi oameni ai muncii,'
Pe arie, la convorbirea cu colectiviştii 6a ne angajăm şi noi că vom munci
este de faţă şi directorul şcolii, tova cu mai multă dragoste şi însufleţire
răşul Ghiţă Vasile. pentru a contribui la înflorirea patriei
— Eu, spune directorul şcolii, aş vrea noastre.
să subliniez contribuţia pe care Cuvintele preşedintelui sînt subliniate
instituţiile social-culturale din co de glasurile aprobatoare ale colectiviş
muna noastră le aduc la creşte tilor din jur. El se angajează ca gos
rea nivelului dc trai material şi cul podăria colectivă din Grindu să terr
tural al colectiviştilor noştri. In anii de mine prima treicrişul pe raionul Urzi-
democraţie populară în comună s-a ceni. Pe măsură ce grînele sînt treierate
clădit un cămin nou, încăpător, cu o colectiviştii să-şi achite obligaţiile con
bibliotecă de peste 2000 de volume, s-a tractate cu statul în aşa fel ca în cel
mărit simţitor numărul cadrelor didac mai scurt timp această sarcină să fie
tice, a fost lichidat analfabetismul. Azi, îndeplinita. In acest an vor fi termi
numeroşi fii de colectivişti sînt elevi la nate cele şase construcţii în lucru, vor
şcolile medii sau studenţi, lată deci fi cumpărate încă 14 vaci, 16 porci;
cum şcoala, căminul cultural, biblioteca 150 de oi şi 500 de păsări.
contribuie la luminarea oamenilor din Vom munci cu sîrguinţă să depăşim
sat, la transformarea lor în oameni planul la porumb, realizlnd peste 3500
culţi, bine pregătiţi. Sătenii beneficiază kg. la hectar, la sfeclă, unde ne vom
de asistenţă sanitară chiar la dispen strădui să dăm 35.000 kg. Ia hectar,
sarul din comuna noastră, înfiinţat tot precum şi la floarea soarelui pentru a
în a<«şti ani din urmă. Aşadar, multe obţine 2000 kg. la hectar.
sini foioasele pe care şi instituţiile so Scurta pauză de prînz s-a încheiat.
cial-culturale din comună ie aduc co Colectiviştii din Grindu au pornit mai
lectiviştilor. cu avint la muncă pentru a-şi îndeplini
Preşedintele gospodăriei colective, An angajamentele luate, pentru a răspunde
gliei Mircea, a fost tot timpul printre prin fapte la însufleţită cliemare a par»
colectivişti, trecînd de la o arie la alta, tulului.
de la construcţiile care se înalţă, la sec
La bibiioieca volantă a ariei au sosit cârti şi reviste noi. torul zootehnic, discutînd cu însufleţire I. D R A G O M IR E S C U |
(Urmare din pag,, l-a) mentaţia s-a îmbunătăţit într-o cultural cu sală de spectacole culturii. Poporul nostru munci vizată, în regiunile Galaţi şi Ti
mare măsură, în fiecare sat cu ou 800 de locuri, aparat de ci tor, condus ou înţelepciune de mişoara colectivizarea se apro
g.a.c.-uri care şi-au dezvoltat gospodărie colectivă s-an con nema, bibliotecă. Există acum partid a luptat mai departe pie de sfîrşit, iar în restul ţării
gospodăria obştească. Deşi în struit numeroase case noi. Viaţa lumină electrică în sat şi în ca pentru lărgirea şi întărirea sec este mult avansată.
nare parte gospodăriile colecti a luat un nou curs, a devenit sele oamenilor, aparate de ra torului socialist cooperatist al a- Colectivizarea agriculturii, care
ve se găsesc abia în primii ani mai îmbelşugată, mai fericită. dio, biciclete etc., aproape 100 griculturii, reuşindu-se ca înain progresează mai departe în ritm
de existenţă, totuşi în medie pe Dacă luăm numai exemplul co de familii şi-au cumpărat mobi te de termenul prevăzut să fie şi mai rapid, creează posibilită
ţară valoarea avutului obştesc la munei Borş din regiunea Ora lă nouă, iar cam 100 de colec îndeplinită sarcina trasată de ţile pentru folosirea progresului
100 hectare de teren agricol a dea, vedem cît de puternică tivişti şi-au cumpărat vaci cu Congresul al H-lea în legătură tehnic, pentru sporirea neîntre
crescut în 1958 cu 21,9 la sută este această schimbare în urma lapte. Gospodăriile personale ale ou lărgirea sectorului socialist al ruptă a producţiei şi pentru
faţă dc 1957. Aceasta » dus la transformării socialiste a agricul colectiviştilor au crescut şi ele, agriculturii şi cu creşterea pro ‘creşterea continuă a nivelului de
obţinerea de venituri tot mai turii. Comuna Borş era înainte contribuind la veniturile pe care ducţiei agricole. Plenara din trai al ţăranilor şi al întregului
mari. de colectivizare un sat necăjit, aceştia le obţin din gospodăria 16— 17 iulie 1956 a C.C. al popor în cadrul orânduirii so-
Fonclul de bază care consti eu oase mici, vechi şi dărăpă colectivă. Şi situaţia de la Borş P.M.R. precum şi consfătuirea eial-economice celei mai perfec
tuie principala parte a avutului nate, acoperite cu stuf, oamenii o întâlnim în sute şi sute de pe ţară a ţăranilor şi lucrători te, socialismul şi comunismul.
obşi jsc calculat la 100 hectare abia îşi duceau existenţa împo alte sate din cuprinsul patriei lor din sectorul socialist al agri Ţărănimea muncitoare condu
de ies-eo agricol a crescut în să de Partidul Muncitoresc Ro-
1953 în medie pe ţară cu aproa mîn se convinge tot mai mult
pe 25 la sută faţă de anul an de importanţa alianţei între cla
terior. Veniturile băneşti — re sa muncitoare şi ţărănimea
zultat economic principal al ac muncitoare, că singura cale a
tivităţii gospodăriilor colective — fericirii ei este socializarea a-
au crescut an de an. Astfel în gneullurii şi trece cu entuziasm
medie pe ţară, 100 hectare de în gospodăriile colective, coope
teren agricol au adus ca venit rative şi întovărăşiri de produc
bănesc 73.036 lei în 1958 faţă vărată de nevoi. Din februarie noastre aflată în plină transfor culturii de la Constanţa din »-* ţie agricole, luptă cu abnegaţie
de 42.602 lei în 1955. Retribu 1950 când primele 104 familii mare socialistă. prilie 1958 a făcut noi recoman pentru transformarea socialistă
ţia în bani pe ziua-muncă a au înfiinţat gospodăria agricolă ★ dări pentru întărirea muncii de a agriculturii.
crescut numai în doi ani (1956- colectivă „Gheorghe Doja“ şi Formarea gospodăriilor colec transformare socialistă a agricul
Ceea ce înainte nu era posi
1958) cu 56 la sută. Valoarea pînă astăzi, cînd tot satul este tive, munca dusă pentru conso turii, de creştere a producţiei a- bil, azi în agricultura socialistă
totală a venitului pe ziua-muncă colectivizat, înfăţişarea satului lidarea lor economico-organiza gricole şi pentru îmbunătăţirea a devenit realizabil, a început
(produse şi bani) după calcule şi viaţa lui s-au schimbat radi torică şi pentru îmbunătăţirea vieţii ţăranilor colectivişti.
preliminare, pe 1959 va fi de cal. Gospodăria colectivă are azi continuă a rezultatelor lor eco In cei zece ani care s-au să se înfăptuiască- Alături de
cel puţin 25 lei. Aceste lucruri o avere de multe milioane; au nomice, lupta pentru ridicarea scurs de la înfiinţarea primelor munca eroică a oamenilor mun
cii din> industria socialistă ţără
împreună cu întărirea economi- fost dezvoltate toate ramurile nivelului de trai al ţărănimii gospodării colective —• deşi este nimea noastră muncitoare, con
oo-organizatorică a gospodăriilor de producţie îndeosebi creşterea muncitoare s-au desfăşurat în un răstimp destul de scurt — dusă de partidul clasei munci
colective au ajutat într-o măsu animalelor Şi cultura legumelor; focul unei aprige lupte contra în agricultura ţării noastre şi în toare, luptă pentru îndeplinirea
ră hotărâtoare la convingerea ţă a fost construită o seră de 600 uneltirilor chiaburilor şi a celof- viaţa satelor au avut loc prefa eît mai grabnică a sarcinilor tra
ranilor individuali pentru trece m.p. în care se cultivă flori şi lalţi duşmani ai socialismului ca ceri profunde.
rea în gospodăriile colective şi legume forţate; anual se vînd foşti legionari, foşti moşieri şi La Plenara din 13-14 iulie din sate de partid, pentru construi
deci la lărgirea sectorului socia statului zeci de vagoane de ce elementele care au exploatat ne anul acesta tovarăşul Gheorghe rea socialismului Iâ sate. Oame
list cooperatist al agriculturii. reale, sute de porci şi bovine milos poporul muncitor. Gheorghiu-Dej a arătat că sec nii muncii din agricultură merg
In anii regimului deenocrat- îngrăşate, zeci de mii de litri de Plenara din 19—20 august torul socialist In agricultură re cu hotărâre şi succes pe drumul
popular nivelul de trai al ţără lapte şi alte produse agroali- 1953 a CC. al P.M.R. şi mai prezintă astăzi peste 67 la. sută buneistări, pe calea agriculturii
nimii- muncitoare a cunoscut e mentare. ales Congresul al Ille a al din suprafaţa arabilă a ţării şi socialiste, singura cale aducă
continuă ridicare, cea mai pu S-au construit peste 150 de P.M.R. au precizat şi subliniat a ajuns să cuprindă aproape
ternică ridicare înregistrindu-je case noi, mari, Brumoase, adevă şi mai puternic sarcinile privind 2.500.000 de familii. Regiunea toare de belşug, bunăstare Şi
la ţărănimea colectivistă. Ali rate vie, s-a ridicat un cămin transformarea socialistă a agri Constanţa este complet colecti fericire.
