Page 27 - Albina_1959_07
P. 27
CONTRIBUŢIA MEA LA REALIZAREA MILIARDULUI —,,Indeplinindu-şi cu cinste angajamentele, oamenii :
muncii au dat peste plan 54.000 tone de oţel, 24.700 tone î
Aproape în fiecare seară stau măsurăm anii care au trecut şi ducţiei să reducem preţul de de laminate, 46.600 mc. cherestea, 114.000 perechi de în- J
de vorbă cu tatăl meu, munci încetul cu încetul ajungem să cost al autobuzelor cu 7 la
tor pielar la uzinele Kirov. Tata ne dăm cu părerea ce avem de sută. al autobasculantelor cu 2 călţăminte din piele, peste 2 milioane mp. ţesături de ;
va ieşi azi.mîine la pensie. Pen făcut pentru a îndeplini sarcina la sută, ăl autosanitarelor cu bumbac şi lină, precum şi alte produse..-" j
tru un muncitor care în trecut trasată de Hotărîre, pentru ca 4 Ia sută, al traleibuselor cu 8 ■
a muncit din greu şi s-a la sfîrşitul anului acesta să la sută. (Din raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- ;
zbătut numai în nevoi. fap atingem cifra de un miliard Hotărîrea din 13— 14 iulie Dej la şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. din 13— 14 !
tul că va avea, după cum a economii peste cele planificate. ne-a dat un asemenea impuls iulie 1959). \
socotit el, o pensie de circa Noi. muncitorii de la uzinele în muncă, încît acest angaja
600 lei lunar, este un motiv Tudor Vladimirescu, ne-am ment a fost în întregime rea
continuu de discuţie şi mai luat angajamentul ca în cinstea
ales de mulţumire. zilei de 23 August, să depăşim lizat pînă la 20 iulie-
— Am muncit 30 de ani — planul producţiei globale cu 2,8 In şedinţele de producţie noi
spune tata, dar prin grija par la sută. ne, luaserăm angajamentul ca
pînă la 23 August să realizăm
tidului uite că voi avea o bă- După prelucrarea Hotărîrii, IN AGRICULTURA
trlneţe ferită de lipsuri. muncitorii, inginerii, tehnicie. economii în valoare de 400.000
Este aşa de mare mîndria nii şi funcţionarii din uzinele lei peste plan şi să economisim intrus 1956-1959
totodată o cantitate de 124 tone
tatălui meu, încît abia ne ră- Tudor Vladimirescu şi-au luat de metal. După prelucrarea
mîne vreme să-i vorbesc des noi angajamente şi printr-o mai Hotărîrii în sectoarele şi secţiile DIN CARE
pre propria mea mîndrie. La judicioasă planificare a orelor uzinei, am trecut la o muncă şi
urma urmei, simt şi eu munci, de lucru am ajuns ca în ziua mai bine organizată, aşa încît M IL IA R D E L E I
tor şi faptul că după Hotărîrea de 20 iulie să atingem 88,1 la la 20 iulie uzina noastră putea
Plenarei C.C. al P.M.R. din sută din angajamentul luat în să vestească realizarea unei PENTRU UTILAJ £ Ş l RGREGRTE
13— 14 iulie voi avea un cîştig cinstea măreţei sărbători. economii de 350.000 lei şi a
ce va întrece lunar suma de Ne-am mai luat angajamen unei cantităţi de 90.689 kg. APROAPE o MILIARDE LEI
1.300 lei, este la fel de îmbucu tul ca printr-o mai raţională metal, ceea ce înseamnă că
rător. folosire a materialului, unelte, aproape ne-am îndeplinit an
Aproape fără să ne dani seama lor de lucru şi a timpului pro- gajamentul luat. P E N T R U C O M S T R U C Ţ U
Eu sînt unul dintre sutele de PESTE M I L I A R D L E !
strungari din uzinele Tudor
Vladimirescu. Am de executat PENTRU ANIMALE DE PRODUCŢIE St MUNCĂ
Răspuns partidului zilnic la strungul meu aşa nu
mita carcasă-distribuitor repe.
rul 409—7— 122. Este o piesă
(Urmare din pag. I ) vom dubla cantitatea de pro necesară în asamblarea auto
duse, pe care le vom vinde basculantelor In cinstea zilei
stanţa se aflau mai mulţi bă- statului. Grijii partidului pen- de 23 August îmi luasem anga Bătrîneţe fara griji
trîni docheri pensionaţi, de tru continua îmbunătăţire a jamentul ca printr-o raţionali
pe spinările cărora burghezia vieţii noastre îi răspundem zare a întregului proces de fa.
storcea odinioară aur din su prin muncă sporită, pentru ob bricaţie a acestei piese să reduc Cît de mult spun cuvintele nar şi, de asemenea, ajutor su
doare. Citeau cu ochii umezi ţinerea de producţii mai mari •timpul de producţie ou 1 minut. astea. In primul rînd ele îţi plimentar în produse. Aşa că
de bucurie documentele de şi mai ieftine, pentru ca prin Lucrul acesta l-am reuşit şi am amintesc cît de grea era po bătrînii noştri o duc bine. Gos
partid. Deodată apărură o dezvoltarea multilaterală a ajuns la o creştere a producti vara bătrîneţii în trecut. Asta podăria colectivă asigură o
coală de hîrtie, un toc şi unul gospodăriei noastre să contri vităţii muncii mele cu 25 la pe vremea cînd munceau şi viaţă îmbelşugată tuturor mem
din ei prinse să scrie titlul buim şi noi la întărirea puterii sulă. După prelucrarea Hotă pruncii fiindcă fiecare, gură la brilor săi, deci şi bătrînilor.
unei scrisori : -Dragi tovarăşi economice a ţării noastre”. rîrii C.C. al P.M.R. din 13— 14 masă se cerea săturată. Pe Fondul de ajutor al gospodăriei
din C.C. al P.M.R.”, strînşi Această sumară trecere în iu-lie bucuria pe care am trăit.o atunci, de cele mai multe ori, s-a ridicat în 1958 la 61.734 lei
roată în jurul său, ceilalţi în revistă nu poate arăta nestă şi o trăiesc în aceste zile m-a bătrînii îşi doreau şfîrşjtul şi în bani şi 9.872 lei în produse.
cepură să-i dicteze scrisoarea vilita bucurie şi entuziasmul îndemnat să caut alte. şi alte aveau dreptate, fiindcă părăsiţi Din 1957 gospodăria noastră
aşa cum le dicta şi lor inima: generai cu care oamenii mun căi pentru a reduce şi mai nyilt cum erau, bătrîneţea le era ca este milionară. In răstimp de
-Ailind de hotărîrea care vine cii din patria noastră au răs timpul de fabricaţie a dispozi o pedeapsă. doi ani, venitul s-a întreit.
să ne îndestuleze viaţa, ne puns recentelor hotărîri ale
dăm seama încă o dată de Plenarei. Ei au răspuns cu un tivului amintit. Bătrînii noştri de azi au ro Valoarea zilei-muncă cunoaşte
grija ce o poartă partidul, uriaş crvînt în muncă. De la Astăzi. în urma unei noi ra bit ani mulţi la moşieri. Trei o creştere neîncetată şi sigură.
muncitorilor din ţară noastră. Bicaz la Hunedoara, din Ma ţionalizări adusă maşinii, în sferturi din viaţa lui, Ion P. In 1956,‘ ea era de 34 lei, în
anul următor 56 lei, apoi 58.
Soare, de 72 de, ani azi, a
Astăzi ş i, noi bătrînii munci ramureş la Dobragea de aur, urma unei şi mai bune organi
tori de port avem pensii, iar pe plaiurile Olteniei şi Moldo zări. a aprovizionării cu mate muncit la Elena Sturza. E nu In acest an va fi de 69 de lei
hotărîrea, dragi tovarăşi, vine vei întinerite, pretutindeni riale şi a fdlosirii mai judici mai un exemplu. Mai sînt de şi poate peste, judecind după
şi hi le măreşte cu mai bine pulsează un. suflu nou de viaţă oase a cuţitelor de strung, am stui ca el. Fireşte că atunci recolta ce se anunţă.
de jumătate, făcîndu-ne tot cu înfăptuiri şi mai mari. reuşit — şi o spun cu mîndrie cînd n-ar mai fî putut fi de Gospodăria colectivă poate
mai fericite bătrîneţele. Pentru Recentele chemări vale C.C. — şă reduc cu încă un minut folos l-ar. fi aruncat, arendaşul satisface cerinţele tuturor mem
rte acestea, noi, veteranii fabricaţia carcasei-distribuitor. ca pe un lucru netrebnic. brilor săi ca şi celor inapţi
rtului, vă mulţumim din al P.M.R. cu prilejul zilei de 23 Tovarăşii din comitetul de In satul nostru colectivizat de'muncă. Cel mai mare venit
toată inima". Semnează pe August vin să însufleţească şl partid şi de întreprindere îmi domnesc alte legiuiri. La vîrsta îl realizăm de pe urma cultu
rînd : Barbu Gheo'rghe, Popa mai mult entuziasmul'oameni spun că acest m opt înseamnă cînd omul are nevoie de spri rilor de cîmp şi produselor con
Gavri'lă, Ştefan Munteanu... şi lor muncii de a lupta cu însu anual circa 1,000 de minute eco- • jinul celor din jur, el îl găseşte. tractate cu statul. Anul ăsta am
încă o semnătură : a bătrînu- fleţire să Sntîmpine cea de a nomlsite la reperul, pe care îl Bătrînii sînt respectaţi şi în livrat 16 vagoane de grîu, adică
lui Negoiţă Radu de 76 de ani 15-a aniversare a eliberării lucrez eu. Calcului ■ acesta mă grijiţi aşa cum se cuvine unor de două ori mai mult ca anal
dinfre care 50 lucrase numai patriei cu npi şi importante bucură. Înseamnă că eu, strun oameni care au trudit o viaţă trecut. Sfecla ne va aduce un
în port. succese pe frontul construcţiei garul Stănescu Gheorghe, vin îptreagă. venit de circa două milioane de
Ceferiştii din Turda s-au an. Sfătuiţi de partid, din ianua lei. Am făcut pămîntul să ro
gajat să muncească fără pre socialiste. Largi şi luminoase şi adaug economiilor, care pe dească împătrit. Gospodăria co
ţară trebuie să atingă cifra de
get pentru sporirea producţiei perspective se deschid în faţa un miliard, contravaloarea a rie 1958, am aplicat în gospo-, lectivă a obţinut anul trecut
şi productivităţii muncii. E noastră. Mai mult oţel, mai 1000 de minute de producţie. dăria noastră colectivă sistemul producţii mari de porumb (pe
semnificativ ouvfntul luat in multă pîine 1 Civilizaţie, lu pensionării pentru bătrîneţe sau ste 6.000 kg ia hectar) şi de
adunare de către comunistul mină, bunăstare. Acesta e în Acesta, deci, este răspunsul incapacitate de muncă. Pensio struguri (peste 12.000 kg la
meu ca membru de partid' şi ca
Ion Bistran: -Sînt ceferist suşi socialismul către care ne muncitor, Hotărîrii din- 13--14 hectar).
vechi. In curînd voi ieşi la canalizăm întreaga noastră iulie a c. - narii primase 100 de "lei pe lună. Hotărîrea P.enarei C.C. al
pensie. Pe vremea capitalişti energie creatoare, energie Celor care n-ati familii, ca Ion P.M.R. privind măsurile pen
lor ne aşteptam la curba de P. Ion, de pildă, le dăm şi pro tru îmbunătăţirea nivelului de
sacrificiu, la reduceri de sa condusă cu pricepere şi dra GHEORGHE STĂNESCU duse, cereale, lapte.-carne. Inap trai, dezvăluie încă o dată gri
lariu. Azi, după cum vedeţi cu goste de căfre partidul clasei strungar ja necurmată a partidului pen-i
toţii, ne aşteaptă tot mai multa muncitoare, partidul nostru Secţia a II-a mecanica ţii de muncă din cauza unor tru bunul trai al oamenilor
bucurii. Partidul are grijă de drag. Uzinele T. Vladimirescu infirmităţi primesc’ 200 lei lu- muncii de la oraşe ca şi pen
noi”. tru cel al ţărănimii mun
-Vestea reducerii preţurilor citoare. Un întreg capitol
şi măririi salariilor mi-a dat din această Hotărîre se ocupă
un nou imbold în muncă — de problema pensionării colecti
spune Andrei Piper, mecanic viştilor, Citind, am văzut că la
agricol de la S.M.T. Orăştie. — alte gospodării colective pensia
Hotărîrii partidului noi îi răs se dă şi ţinînd seama de ve
pundem cu noi realizări în chimea în gospodăria colectivă
muncă, cu noi angajamente. a colectivistului pensionat ca şt
Pînâ în seara zilei de 16 inlie de numărul de zile-tmmcă fă
am reuşit să-mi îndeplinesc cute pe timpul cît muncea. E
norma ce-mi revine pe întrea un criteriu just de care vom
ga campanie de vară. Sint ho- ţine seama şi noi şi pe care-I
tărît ca pînă la sfîrşitul aces vom supune spre dezbatere
tei campanii să realizez încă adunării generale.
două norme şi să economisesc Hotărîrea C.C. al P.M.R. cere
tot mai mari cantiăţi de car pentru îndeplinirea ei sprijinul
buranţi şi să-mi îngrijesc bina
tractorul”. întregului popor. In ceea ce-i
Vestea despre noile măsuri priveşte, colectiviştii noştri s-au
adoptate de partid pentru ri angajat să-şi sporească efortu
dicarea nivelului de trai al po rile pentru a obţine an de an
porului nostru muncitor, i-a
găsit pe colectiviştii din satul un tot mai mare belşug de pro-
Nefliu, raionul Domneşii, în du-se, contribuind astfel la
plină muncă de strîngere a re bunăstarea generală.
coltei. -Vindem în acest an
statului — a spus preşedintele ION STANCIU
gospodăriei, Dumitru Florea preşedinte al gospodăriei
— legume, cerale şi produse agricole colective „16 Fe
animale în valoare de aproape Care încărcate cu saci grei de roade se îndreaptă de la aria gra.c. „Viitorul", comuna Valea Mâcrişului, bruarie 1933” din comuna
500.000 lei. Pentru anul viitor raionul Urzi ceru. spre magaziile gospodăriei colective. Baba Ana, reg. Ploeşti