Page 28 - Albina_1959_07
P. 28
• SECTORUL SO C IA LIST P E S T E r
IN A G RICU LTU RA
V v..„Au fost realizate şi depăşite
REPREZINTĂ
S sarcinile trasate prin planul de e-
A ZI
>. lectrificare a ţârii, producţia de e- Măsurăm tăria tractorului în buia neapărat
cai putere. Producţia pe tractor o care a sporit
J nergie electrică fiind anul acesta
\4 socotim în hantri. Suma hantrilor vistilor si tăra
■k foarte aproape de cifra de 7 mi realizaţi intr-un S.M.T. ne înfăţi în priceperea s
şează volum ul producţiei olobale. că a mecanizat'
ri liarde kWh prevăzută pentru anul Putem deosebi la n evoie tractoa die de qrîu în
! ■ 1960. Ca urmare a înzestrării ra- rele fizice de cele convenţionale. de S.M.T. „23
Putem cunoaşte într-un S.M.T. 1.390 kq. la hc
murilor industriale cu mijloace consumul de carburanţi, preţul de mare recoltă
cost per hantru. suprafaţa arabilă vreodată în pa
tehnice moderne, consumul de e- si recoltele medii. odată nu se fă<
i - nergie pe muncitor industrial Scriptele dispecerului sînt o- stepă.
crlinda activităţii si realizărilor Ţăranii munc
creste de la 3.150 kWh în 1S55 la S.M.T.-ului. Cu toate astea, ele nu treacă^ în masă
i cca. 4.500 kWh în 1959..." pot vorbi nem ijlocit tocmai des lectivă. Statistic
pre elementul care dă viată noia rată că secto.
nului de date amintite : omul. m e
canizatorul. Stăpînul tractorului.
(Din raportul tovarăşului Gheor- APROAPE Făurarul de hantri.
ghe Gheorghiu-Dej ia şedinţa ple Indexurile de specialitate nu ne Muncitori,
nara a C.C. al P.M.R. din 13— 14 2.5 pot oferi^ o unitate de măsură nlcient din S
capabilă să cîntărească osîrdia si
Iulie 1959). FAMILII eroismul tractoristului. Totuşi, a- siţt tntreage
ceastă unitate de măsură e x is tă : tractoarelor
este conştiinţa omului, a mecani-' gricole! Lup
zatorului. Plinătatea datelor din ducerea cont
statisticile dispecerului izvorăşte de cost 1 Efei
din acest înalt arad de conştiinţă. bună calitate
Se datoresţe omului.
„N-am să uit niciodată zilele de podăriile agi
M-am întîmplat Ia Arad, intr-un tidului, 42 de familii de foşti sărăntoci Trecutul lor a fost întunecat. Chiar dacă început. A veam opt I.A.R.-uri si fl tntovără
restaurant de mina a treia. De atunci au întemeiat gospodăria colectivă unii dintre ei, cum e luliu Medici, a trei batoze. O nimica toată. N ici dîndu-le aju1
sint zece ani. Ţărani din satul meu, „Drum Nou“. Unii, cinstiţi, dar ncfiind avut „meserie". unul dintre tractoriştii noştri nu ganizatoric s
din Sîmbăteni, şi o droaie de mici tîr- pe deplin convinşi, au stat pe de-o — Eu am fost un fel de pantofar. depăşea vîrsta de 15 ani. N işte mei sporii
goveţi din podgoria Aradului discutau parte, să vadă cu ce s-o alege cutare Da’ n-am făcut păpuci în viaţa mea. copii abia ieşiţi din scoală. La
aprins la un deţ de palincă. Discuţiile şi cutare de pe urma gospodăriei co Numa’ opinci. Nuina' pîntru slugi. cîmp, nici nu se vedeau de ne
erau alandala şi fiecare vroia să se a. lective. De-acnm munca comuniştilor C-aici or fost slugi cîtă frunză şi iarbă. scaunul tractorului...” (Din
rate că e cu un cap mai înţelept decit din gospodărie era şi mai grea. Prun- Acum, cînd îşi sărbătoreşte cea de Asa a pornit la treabă. în 1950. P.M.R.
celălalt. . cui nou născut trebuia bine îngrijit ca « zecea aniversare, gospodăria din S.M.T. ,,23 Auaust” . Cu opt de-a XI
— La Zăbrani, peste Mureş, oame să crească şi să se înzdrăvenească. Oa. Zăbrani vesteşte celorlalte surori din eliberăr
nii fac colectivă. menii au intrat în gospodărie cu pă- ţară că averea ei obştească a sporit I.A.R.-uri. trei batoze si aproape lugul la
— Propagandă, mă frate I Pînă are mîntul. cu nişte cai slăbiţi de muncă şi şi că e-n continuă creştere; că de la o sută de flăcăiandri inimoşi. Ca
omul un brăcinar la izmene nu se de foame, cîteva căruţe, două perechi 10.000 lei fondul de bază a ajuns la dre calificate, care să constituie
bagă în colectivă (preciză un tirgoveţ de boi şi o vacă. peste două milioane; că în timp ce cît de cît un nucleu al staţiunii,
eu cizme de box şi cu laibăr aurit). A început munca. Se lucra din la-nfiinţare n-aveau nici o construcţie nu existau. Si totuşi, comunistul crescut rapid îi
N icu lae Stan trebuia să nună ba
— Dacă s-ar face şi-n satul meu, inimă. In primul an unii colectivişti acum şi-au ridicat grajduri moderne,
mintenaş m-aş băga, şi-a dat cu pă munceau pe iuptelea să vadă cu ce s-or că 700 de oi cu lînă de aur au în zele acestui S.M.T. din raionul a S.M.T. „23 /
N eqru Vodă.
rerea un ţăran ce se uita cu lăcomie alege. Anul a fost bun. Colectiviştii saivanul de toată frumuseţea, iar cele 3.940 hectare îr
la cizmele tîrgoveţului. harnici au dus acasă bucate la care aproape 3000 de păsări stau în cote A trimis în scoală, la Cobadin. tare în 1955.
— Hai, mă, te ţii de propagandă şi nici n-au visat. Mai umblau prin sat ţe mai frumoase şi mai sănătoase de-, un prim bastion al m ecanizato
ai cioarecii rupţi în fund. însă vorbe de astea : „Le dă amu, ca cît locuinţele fostelor slugi. In curtea rilor din Dobroaea, o sută de co pentru întărirea
Era cit pe-aci să se facă bătaie. să facă propagandă, da’ Ia anu’, ioc, păsărilor am văzut şi cîţiva păuni. pii. N ici unul peste 14 ani. S au aanizatorică a
Un moţ, care asistase la sporovăială tăţi or rămîne bogaţi ca dejetu’*. Oamenii spun că ţin păunii numai întors acasă, în comuna 23 A u aospodăriilor c
din restaurant şi care n-a crîcnit o Vorbele astea veninoase au fost însă aşa, de drag, de fantezie. aust, arzînd de nerăbdare să a- Trebuia deci se
vorbă, a scrîşnit măselele, şi-a băut zdrobite de fapte. Dovada o puteţi Colectiviştii merg acum cu regulari rate tot ce ştiu. Dar înainte de
ultimul strop de palincă, a înconjurat vedea în următoarele cifre: în 1949 tate Ia cinematograf şi foarte a struni tractoarele, au trebuit să Iul S.M.T.-ului
cu privirea pe toţi mesenii, apoi s.a gospodăria colectivă din Zăbrani a a. mulţi dintre ei sînt pasionaţi cititori facă o nouă scoală : aceea de aai- producţiei în u
ridicat de pe scaun şi a strigat: vut 42 de familii. La acestea s-au ală de romane şi cărţi de ştiinţă agricolă. tatori, de propovăduitori ai foloa In acest scoc
— Mă, laibăr aurit, tu eşti chiabur. E drept, în ce priveşte activitatea ar- selor lucrării oămîntului ne supra
turat alte familii după cum urinează :
Tu te pui de-a curmezişul. Ţi-i colectiva în 1950 — 98, în 1951 — 20. în 1952 ţ'stică a căminului cultural, nu-s prea feţe întinse, cu tractoarele si ma lae Stan făcuse
ca un cuţit în inimă. Da' tăt o facem. — 72, în 1953 — 28, în 1954 — 33. mulţumiţi. Ei vor programe legate şinile statului.
Că mie mi-o dat pămînt la Zăbrani. în î955 — 15. în 1956 — 51, în 4957 de viaţa lor şi nu cîntece ca ,.Te-aŞ- _Copilul Gheorahe Ion de atunci,
Mi-s colonist. Dacă nu.ţi place, n-ai — 15, în 1958 — 67, asţâ primăvară tept diseară-n Cişmigiu".-. bărbatul care astăzi îsi mină pu
decît, că mie tot îmi răsare steaua. — 40. Gospodăria colectivă i-a învăţat pe ternicul si suplul U.T.O.S. pe ste
A trîntit apoi uşa şi a plecat vînt. oameni nu numai să sporească averea pa trainic înfrăţită, rîde cînd do- Pe
M-am interesat îndeaproape de nouţ Muncind pămîntul cu dragate şi cu obştească — izvorul bunăstării per vesteste despre trecut.
destin pe care şi-l pregăteau ţăranii hărnicie colectiviştii din Zăbrani au sonale — ci i-a convins de necesitatea _„Un_ an întrea mi-a trebuit ca
muncitori din Zăbrani. După Plenara reuşit să dezvolte an de an gospodăria de a împleti hărnicia cu ştiinţă, de să-i lămuresc numai pe părinţii Ha
partidului din martie 1949. la Zăbrani, lor şi să aibă în case un trai din ce în a sili pămîntul să-şi dea toată dărni mei să intre în aospodăria colec tnd
şi-n alte cîteva sate din ţară, oamenii ce mai bun. De bună seamă că în a- cia. In privinţa aceasta casa-laborător tiv ă ” . — povesteşte comunistul buc
au hotărît să.şi unească pămînturile ceşti ani, Florea Vasi, Florea Toderaş. a gospodăriei cultivă în rîndurile Gheorahe Manea. „M aică-m ea era t-o
şi puterea de muncă în gospodăria a- , Thod Schiller, Petru Brîncoveanu şi colectiviştilor interesul ştiinţific pen cea mai de neînduplecat. Plecînd
gricolă colectivă. Zvonurile şi amenin alţii n-au dus în fiecare an 10.000 de tru diferite probleme pe care le pune eu _militar, l-a convins pe tata să
ţările duşmanului de clasă nu conte kg. cereale în hambarele lor, cum S-a o agricultură socialistă. Ea este o iasă din colectivă. A u ieşit, dar
neau. Am aflat că la Zăbrani, duşma .întîmplat în 1950, 1953, 1957. Au fost mică universitate agrară. s-au căit repede: nevasta si soa-
nul de clasă trimisese numeroşi agenţi şi ani cu roadă mai puţină. Un lucru Acum zece ani, la Zăbrani a răsă crămea, lucrînd cu nădeide în co
provocatori să sprijine reacţiunca satu însă e limpede: majoritatea zdrobitoa rit una din primele cinci stele ale sate lectiva, si-au făcut o aospodărie „.A
re a colectiviştilor trăieşte o viaţă In lor noastre. De-attmci ea a devenit, cu
lui pentru a-i împiedica pe oameni mult mai cuprinsă decît a lor. A s »i i
să intre în gospodăria colectivă. Nu care îndestularea îşi face loc tot mai fiece an, tot mai luminoasă. La cea tăzi, nici bătrînii m ei nu-si Dot ari
mai că aceste manevre au fost a- mult. de a zecea aniversare a naşterii sale, închipui cum de au avut acea •lot
flate. Comuniştii din Zăbrani, ajutaţi Am fost deunăzi în vizită la cîteva colectiviştii se angajează să-i facă clipă de rătăcire.
de activişti ai raionului şi ai regiunii familii. Şi pentru că pe aici oamenii-s strălucirea şi mai frumoasă. S-a întîm plat însă ceea ce tre
de partid, fraţii ţăranilor, muncitorii, puţin cam ocoşi m-au rugat să-i întreb
au venit în casele oamenilor şi au ară cine sînt, nu cine-au fost. Şi înţeleg. G. CIUDAN
tat ce urmăreşte partidul prin înfiin
ţarea gospodăriei colective.
Munca pentru înfiinţarea gospodăriei
a fost destul de grea. Mulţi din noii
împroprietăriţi abia se obişnuiseră cu
gîndul — şi erau mulţumiţi — că sînt
proprietari de pămînt.
Comuniştii au arătat însă că ţăra
nul muncitor îşi găseşte traiul cel mai
bun în gospodăria colectivă.
La Zăbrani au existat mulţi ţărani
muncitori, încă ăcmn zece ani, care
au văzut în gospodăria colectivă1 pro
pria lor fericire. De ce? Pentru că
aici. la Gutcnbrunn. cum i se spunea
satului înainte, oamenii fără pămînt au
lucrat ca slugi. Nu vă miraţi. Satul a-
cesta a avut peste 400 de slugi. Chia
burii de aici aveau 4—6 perechi de cai,
aveau livezi întinse de pruni, îngrăşaţi
porci, făceau comerţ cu străinătatea
şi-şi comandau mobilă la Budapesta şi
I» Viena. Oameni nevoiaşi, goniţi de
sărăcie de prin satele înconjurătoare şi
din munţii Apuseni, intrau ca - slugi,
dormeau în grajduri, lipsiţi de curăţe
nie şi îmbrăcăminte ca lumea. Aşa
că, acum zece ani, tnfr-o duminică w»>wit» --o*- ..
de iulie, ascultînd îndemnul par-
Printre numeroasele construcţii noi ridicate de colectiviştii din Zăbrani, regiunea Timişoara, se află şi acest siloz
ptodern pentru furaje, _
